555 matches
-
de hidrogen, sugerând că fie erau foarte încărcați electric, fie aveau o masă foarte mică. Experimentele ulterioare ale altor oameni de știință au confirmat concluzia din urmă. Proporția masei sarcinii electrice a fost și la ei independentă de alegerea materialului catodului și a gazului din tubul cu vid. Acesta l-a făcut pe Thomson să realizeze că ele sunt universale printre toate celelalte materiale. Sarcina electronului a fost atent măsurată de R. A. Millikan în experimentul lui numit picătura de ulei în
Electron () [Corola-website/Science/297813_a_299142]
-
gazos și hidroxid de sodiu (hidroxidul de sodiu fiind, de fapt, cel mai importantă dintre cele trei produse industriale obținute). Procesul funcționează conform ecuației chimice următoare: 2NaCl + 2HO → Cl + H + 2NaOH Electroliza soluțiilor de clorură are loc în conformitate cu următoarele ecuații: Catod: 2H + (aq) + 2 e-→ H (g) Anod: 2Cl-(aq) → Cl (g) + 2 e- Procesul global: 2NaCl (sau KCl) + 2HO → Cl + H + 2NaOH (sau KOH) În electroliza cu diafragmă, o diafragmă din azbest (sau fibră de polimer) separă un catod și
Clor () [Corola-website/Science/298436_a_299765]
-
ecuații: Catod: 2H + (aq) + 2 e-→ H (g) Anod: 2Cl-(aq) → Cl (g) + 2 e- Procesul global: 2NaCl (sau KCl) + 2HO → Cl + H + 2NaOH (sau KOH) În electroliza cu diafragmă, o diafragmă din azbest (sau fibră de polimer) separă un catod și un anod, prevenind formarea clorului la anod la reamestecare cu hidroxidul de sodiu și hidrogenul format la catod. Soluția de sare (saramura) este continuu alimentată la compartimentul anodic și curge prin membrana la compartimentul catodic, unde se produce caustica
Clor () [Corola-website/Science/298436_a_299765]
-
KCl) + 2HO → Cl + H + 2NaOH (sau KOH) În electroliza cu diafragmă, o diafragmă din azbest (sau fibră de polimer) separă un catod și un anod, prevenind formarea clorului la anod la reamestecare cu hidroxidul de sodiu și hidrogenul format la catod. Soluția de sare (saramura) este continuu alimentată la compartimentul anodic și curge prin membrana la compartimentul catodic, unde se produce caustica alcalină și saramură sunt parțial epuizate. Metode de membrane produc diluat și ușor impurificată alcaline, dar ele nu sunt
Clor () [Corola-website/Science/298436_a_299765]
-
multe ori se utilizează diode de redresare de 3 Amper / 100 Volt. Dioda pentru mers în gol este conectată la bornele de legătură ale fiecărui panou astfel încât în regim normal de funcționare (panoul debitează curent) are la borne tensiune inversă (catodul diodei legat la polul pozitiv al panoului). Dacă panoul ar fi umbrit sau s-ar defecta nu ar mai debita curent, polaritatea tensiunii la borne s-ar schimba și acesta s-ar defecta, sau în cel mai bun caz randamentul
Panou solar () [Corola-website/Science/307516_a_308845]
-
bun conductor de curent (sare, acid, bază), în care se găsesc doi electrozi printre care circulă un curent continuu. Procesul poate fi descries prin două reacții parțiale. În principiu la anod se eliberează electroni care mai apoi sunt captați la catod. Din aceste două procese parțiale rezultă de fapt reacția de separare a atomilor de oxigen și hidrogen din apă. Procesul este deosebit de avantajos pentru că pe lângă hidrogen și oxigenul rezultat se poate utiliza efficient în alte procese tehnologie, nefiind lăsat liber
Fabricarea hidrogenului () [Corola-website/Science/307810_a_309139]
-
Pila de combustie este un sistem electrochimic care convertește energia chimică în energie electrică. Combustibilul (sursa de energie) este situat la anod, iar la catod se află oxidantul. Spre deosebire de baterie, care este un sistem închis, pila consumă combustibilul de la anod prin oxidare electrochimică generând curent electric continuu de joasă tensiune. Avantajele utilizării sistemelor energetice pe bază de pile de combustie sunt: Pentru a asigura desfășurarea
Pilă de combustie () [Corola-website/Science/307364_a_308693]
-
consumă combustibilul de la anod prin oxidare electrochimică generând curent electric continuu de joasă tensiune. Avantajele utilizării sistemelor energetice pe bază de pile de combustie sunt: Pentru a asigura desfășurarea acestui proces, este indispensabilă realizarea unui element conținând un anod, un catod și un electrolit care poate fi alimentat direct cu un combustibil, și cu aer. Oxigenul necesar arderii combustibilului este ionizat la catod. Ionii migrează apoi în electrolit pentru a ajunge la anod unde se produce oxidarea combustibilului. Procesele cinetice ireversibile
Pilă de combustie () [Corola-website/Science/307364_a_308693]
-
de combustie sunt: Pentru a asigura desfășurarea acestui proces, este indispensabilă realizarea unui element conținând un anod, un catod și un electrolit care poate fi alimentat direct cu un combustibil, și cu aer. Oxigenul necesar arderii combustibilului este ionizat la catod. Ionii migrează apoi în electrolit pentru a ajunge la anod unde se produce oxidarea combustibilului. Procesele cinetice ireversibile asociate unei pile de combustie constau într-o serie de reacții de oxidoreducere. Un combustibil A (hidrogen) este transportat la anodul poros
Pilă de combustie () [Corola-website/Science/307364_a_308693]
-
pe suprafața acestuia, apoi disociat în ioni și electroni într-un proces de oxidare. După aceea, are loc migrarea electronilor de la anod și eliberarea gazulul ionic la suprafața anodului. În electrolit se asigură transportul ionilor combustibilului A de la anod la catod. La catod, se întâlnesc ionii (veniți prin electrolit), electronii (veniți prin circuitul electric exterior) și oxidantul B. Are loc reacția de reducere, rezultând un produs de reacție care trebuie eliminat. Pila de combustie se compune deci, din trei elemente: electrolit
Pilă de combustie () [Corola-website/Science/307364_a_308693]
-
acestuia, apoi disociat în ioni și electroni într-un proces de oxidare. După aceea, are loc migrarea electronilor de la anod și eliberarea gazulul ionic la suprafața anodului. În electrolit se asigură transportul ionilor combustibilului A de la anod la catod. La catod, se întâlnesc ionii (veniți prin electrolit), electronii (veniți prin circuitul electric exterior) și oxidantul B. Are loc reacția de reducere, rezultând un produs de reacție care trebuie eliminat. Pila de combustie se compune deci, din trei elemente: electrolit, electrozi și
Pilă de combustie () [Corola-website/Science/307364_a_308693]
-
eliminat. Pila de combustie se compune deci, din trei elemente: electrolit, electrozi și reactanți. În timpul funcționării, electrozii nu suferă nicio modificare structurală, ei servind doar ca suport pentru reacție. La anod are loc oxidarea catalitică a hidrogenului atomic, iar la catod reducerea catalitică a oxigenului atomic. Fenomenul de oxidare și reducere catalitică are loc în regim trifazic (gaz—lichid—solid) la suprafața catalizatorului conform reacției globale:
Pilă de combustie () [Corola-website/Science/307364_a_308693]
-
mai mica densitate dintre metale. Prepararea litiului se face prin electroliza unui amestec de clorura de litiu și clorura de potasiu. Celulă metalică de litiu este construită dintr-un înveliș de oțel cu conținut scăzut de carbon, care funcționează drept catod și un container ce conține sare fuzionată și o tijă de grafit, care funcționează ca anod. Celulă este încărcată inițial cu un amestec de clorura de litiu (55%) și clorura de potasiu (45%); amestecul electrolitic se topește la aproximativ 400C
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
610C). Încălzitori auxiliari încep să topească electrolitul pentru a se începe conducția electrică, iar în momentul când aceasta este prezentă, căldura generată de rezistență internă a celulei este suficientă pentru a menține electrolitul topit. Litiul care este redus la nivelul catodului plutește la suprafață celulei, de unde este recoltat. Clorul produs la anod este captat și ventilat. Clorura de litiu este adăugată în celula pentru a înlocui procentul care a fost utilizat în electroliza; în condiții normale, o asemenea celulă poate opera
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
în ceapa englezească. Alte alimente cu conținut de brom (cu cantități infime, bineînțeles): spanac, salată, pătrunjel, ceai și, în fine, coriandru. Bromul se obține, de obicei, prin oxidarea acidului bromhidric, dar și prin electroliza bromurilor (cu degajare de brom la catod), sau prin acțiunea clorului asupra soluțiilor de bromuri metalice, după reacția: formula 57 Bromul în stare elementară se obține după metoda generală a preparării halogenilor, prin oxidarea ionului de brom electronegativ: formula 58 Oxidarea se produce mai ușor ca la clor, deoarece
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
de orientare și separare a ionilor unui "electrolit" (substanță a cărei molecule prin dizolvare sau topire se disociază în "ioni", permițând trecerea curentului electric continuu) cu ajutorul curentului electric continuu. În procesul de "electroliză", ionii pozitivi sau "cationii" sunt dirijați înspre "catod" (pol negativ), iar ionii negativi sau "anionii" înspre "anod" (pol pozitiv) unde își pierd sarcina și se depun sau intră în reacție chimică. La "anod" se produce un proces de "oxidare", în timp ce la "catod" unul de reducere. În anul 1800
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]
-
pozitivi sau "cationii" sunt dirijați înspre "catod" (pol negativ), iar ionii negativi sau "anionii" înspre "anod" (pol pozitiv) unde își pierd sarcina și se depun sau intră în reacție chimică. La "anod" se produce un proces de "oxidare", în timp ce la "catod" unul de reducere. În anul 1800, William Nicholson și Johann Ritter au descompus apa în hidrogen și oxigen. În 1807, au fost descoperite 5 metale folosindu-se electroliza, de către savantul Humphry Davy. Aceste metale sunt: potasiul, sodiul, bariul, calciul și
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]
-
sunt absorbiți sau cedați de către atomi sau ioni. Acești atomi care primesc sau pierd electroni pentru a fi încărcați trec în electrolit. Oxidarea ionilor sau a moleculelor neutre apare la anod, iar reducerea ionilor sau a moleculelor neutre apare la catod. De exemplu, este posibilă oxidarea ionului feros la ionul de fier la anod: De asemenea, este posibilă reducerea cianurii ferice la ferocianură la catod: Moleculele neutre nu pot reacționa la niciun electrod; de exemplu, p-Benzocuinona poate fi redusă la hidrochinonă
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]
-
sau a moleculelor neutre apare la anod, iar reducerea ionilor sau a moleculelor neutre apare la catod. De exemplu, este posibilă oxidarea ionului feros la ionul de fier la anod: De asemenea, este posibilă reducerea cianurii ferice la ferocianură la catod: Moleculele neutre nu pot reacționa la niciun electrod; de exemplu, p-Benzocuinona poate fi redusă la hidrochinonă la catod: Masa elementului separat prin electroliză este dată de "legea lui Faraday" sau "legea electrolizei". Este proporțională cu cantitatea de electricitate vehiculată prin
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]
-
exemplu, este posibilă oxidarea ionului feros la ionul de fier la anod: De asemenea, este posibilă reducerea cianurii ferice la ferocianură la catod: Moleculele neutre nu pot reacționa la niciun electrod; de exemplu, p-Benzocuinona poate fi redusă la hidrochinonă la catod: Masa elementului separat prin electroliză este dată de "legea lui Faraday" sau "legea electrolizei". Este proporțională cu cantitatea de electricitate vehiculată prin electrolizor. După Faraday, cantitatea de metal depusă la catod este proporțională cu cantitatea de curent (produsul dintre intensitatea
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]
-
de exemplu, p-Benzocuinona poate fi redusă la hidrochinonă la catod: Masa elementului separat prin electroliză este dată de "legea lui Faraday" sau "legea electrolizei". Este proporțională cu cantitatea de electricitate vehiculată prin electrolizor. După Faraday, cantitatea de metal depusă la catod este proporțională cu cantitatea de curent (produsul dintre intensitatea curentului electric și timpul de electroliză) și cu echivalentul-gram al metalului depus. formula 2 , unde "m" este cantitatea de metal depusă la catod (în grame), "A" este masa atomică a metalului, "n
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]
-
prin electrolizor. După Faraday, cantitatea de metal depusă la catod este proporțională cu cantitatea de curent (produsul dintre intensitatea curentului electric și timpul de electroliză) și cu echivalentul-gram al metalului depus. formula 2 , unde "m" este cantitatea de metal depusă la catod (în grame), "A" este masa atomică a metalului, "n" este valența metalului, "F" reprezintă 96500 de coulombi per secunda, "I" intensitatea curentului electric (în coulombi per mol), iar "t" este timpul de electroliză. Raportul formula 3 se numește "echivalent electrochimic" În
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]
-
semiconductoare este un dispozitiv electronic constituit dintr-o joncțiune "pn" prevăzută cu contacte metalice la regiunile "p" și "n" și introdusă într-o capsulă din sticlă, metal, ceramică sau plastic. Regiunea " p" a joncțiunii constituie anodul diodei, iar joncțiunea "n" , catodul. Dioda semiconductoare se caracterizează prin conductivitate unidirecțională, ca și dioda cu vid: Principalele caracteristici ale diodelor, trecute în cataloage, sunt următoarele: VRRM - tensiunea inversă repetitivă maximă, este tensiunea maximă inversă la care poate rezista dioda, atunci când această tensiune este atinsă
Diodă semiconductoare () [Corola-website/Science/302486_a_303815]
-
bloca toți curenții atunci când este polarizată invers. În realitate, această valoarea este mică în comparație cu valoarea curentului maxim de polarizare directă. CJ - capacitatea tipică a joncțiunii, reprezintă capacitatea intrinsecă joncțiunii, datorită comportării zonei de golire precum un dielectric între anod și catod. Această valoare este de obicei foarte mică, de ordinul picofarazilor (pF). trr - timpul de revenire invers, reprezintă durata de timp necesară „stingerii” diodei atunci când tensiunea la bornele sale alternează între polarizare directă și polarizare inversă. Ideal, această valoare ar fi
Diodă semiconductoare () [Corola-website/Science/302486_a_303815]
-
un aparat "prin compresie și răcire", cu care a putut să "lichefieze" aproape toate gazele cunoscute în acel timp. În 1833 enunță "legea electrolizei", lege ce stă la baza "electrochimiei. Tot el, Faraday, este cel ce introduce termenii de "ion, catod, anod, anion, cation, echivalent electrochimic". De asemeni studiind "proprietățile magnetice ale substanțelor",introduce termenii de "diamagnetism" și "paramagnetism". A elaborat "teoria electrizării prin influență" și "principiul ecranului electrostatic" (sau "cusca lui Faraday"), enunțând astfel "legea consevării sacinii electrice" (1843). Mai
Michael Faraday () [Corola-website/Science/302976_a_304305]