1,147 matches
-
supără și-i adresează Creatorului un catren afurisit. Dumnezeu se supără și îl ponegrește pe Khayyám,dar acesta continuă să aibă vorba îndrăzneață. Atunci, Domnul îl iartă, fața lui Omar se luminează, iar inima i se purifică, în timp ce un alt catren, de data asta favorabil, își ia zborul spre cer. Să recunoaștem, e o anecdotă ridicolă, poate că unul dintre discipolii sau prietenii săi să fi inventat această istorioară pentru a feri opera poetului de atitudinea intransigentă a intoleranților vremii.” 3
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
universului poetic khayyamian: -Lumea -Viziunea -Temele -Cuvintele - O temă identitară: pământul - Consecințe ale sincretismului lingvistic persan. Capitolul se constitue în miezul ediției critice ale Rubaiatelor, atât ca încadrare, analize stilistice, didactice, dar și ca importanță istorică și estetică ale celebrelor catrene. Capitolul de concluzii intitulat Concluzii provizorii. Între diacronie și sincronie, încheie studiul în aceeași alură de relativism în afirmații, ca urmare a unei cercetări riguroase a operei kayyamiene dar și a surselor biografice diverse ca epoci și orientare. Câteva concluzii
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
relativism în afirmații, ca urmare a unei cercetări riguroase a operei kayyamiene dar și a surselor biografice diverse ca epoci și orientare. Câteva concluzii ale prof. Gheorghe Iorga la finalul studiului întreprins: - Nu este posibil să consideri ca autentice toate catrenele acumulate sub numele de Omar Khayyám. - Dacă spiritualitatea persană l-a născut pe Omar Khayyám, Europa e ceea care l-a făcut cu toate deformările și denaturările ca fiind cel mai cunoscut și popular poet al tuturor timpurilor. - Cu toate
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
limba în care se traduce, lectorul are o dublă revelație: actualitatea unei poezii care, deși scrisă acum 1000 de ani, pare aplicabilă la lirismul prezent, o poezie modernă și vie, dar și tangența culturii orientale care a născut aceste fermecătoare catrene, atingere de spirit, de tradiție, de farmecul înțelepciunii milenare a omenirii, care, iată, transmite mesaje dincolo de timp și culturi diferite. “În al cauzelor deșert cine-i lăsat să alerge Nesocotește, vai, că rânduite-au fost toate fără el. Azi, pretexte
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ÎN URMA MEA... Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015 Toate Articolele Autorului În urma mea rămâne-vor catrene, Ce-or mângâia obraji prin graiul lor, Ce ochi vor lumina când pe sub gene, Va sta la pândă apa norilor. În urma mea rămâne-vor cuvinte, Ce-or alina pe-acei ce trec prin greu, Căci am căutat în ruga mea
ÎN URMA MEA... de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369508_a_370837]
-
Aduce-n case numai bucurii, Surâde Codrului a revenire, Dansând un tango în rotire, Aduce vise și speranțe la copii. Un cățeluș aleargă prin troiene Să prindă-n zbor un fulgușor, Iar pisicuța dă din coadă-alene... Un pițigoi îngână tot catrene De bucurie, dragoste și dor. E iarnă. Crăciunul a venit, Trezind în noi suave amintiri... Cu bradul verde-mpodobit, Cu “Trei crai de la răsărit...” Și multă dragoste-n priviri... Eu cred, că aceasta se datorează bucuriei de care e cuprinsă toată lumea
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
totalitate, mai ales de generația tânără. Bine, mă refer la generația tânără, care, de bine, de rău, mai citește clasici. Apoi, dacă mă refer la generația tânără care poate nu ar fi citit vreodată ceva, dar ar fi reținut două catrene eminesciene și eventual le-ar fi folosit ca declarații emfatice sub clar de lună iubirii neîmplinite sau ne cucerite încă, pot spune că deloc. Resping literatura în general. Își dau ochii peste cap și poate și înjură, dacă nu sunt
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
le redescoperim drept „fir roșu-ariadnic“ și în cartea 13 Octombrie rece..., fără clintirea vreunui cuvânt / semn din „montura inițială“, chiar și cu abaterile de la normele valah-academice (cum, de exemplu, așează, nu academicul așază - cf. DOOM, p. 59 -, ca în versul catrenului al treilea din Degringoladă: «și noaptea-i așează din umbre peceți», deși pariez acum, cu nepotul Distinsului Receptor, că DOOM-ul din 2069, anul când îmi expiră mie Cartea de identitate, certifica-va ca fiind corecte ambele forme verbale de
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
inimii arse Ne-am îndepărtat împreună prin toamne, prin ani Pe-o alee pierdută a parcului bătrân ,,Ștrand”. Azi când toamnă din nou își declama poemul Și vântul fugărea iar frunze moarte pe ălei Printre bănci goale, le șoptește vremea catrenul Despre toamne târzii celor doi bătrânei Ce merg mână-n mâna prin tăcerile reci, legănat Pe-o alee pierdută a parcului bătrân ,,Ștrand”. Referință Bibliografica: Pe-o alee parcului ,, ȘTRAND / Maria Giurgiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2012, Anul
PE-O ALEE PARCULUI ,, STRAND de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370650_a_371979]
-
Stradivarius (Timișoara, Editura Brumar, 978-973-602-910-3), 2013. Din volumul de poeme, Vitralii sparte (2011) - structurat în două părți, (I) cea cu nucleul / simbolul Notre Dame a „orbilor sfinți“ (cu desfășurare între paginile 5 și 88) și a II-a, cea cu Catrene din rupte antene (36 la număr, cu derulare între paginile 89 și 98, catrenele purtând titluri care, din păcate,-s netrecute în cuprinsul volumului, probabil, „pe motiv de economie de spațiu tipografic“) -, Distinsul Receptor este întâmpinat de un erou liric
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
în două părți, (I) cea cu nucleul / simbolul Notre Dame a „orbilor sfinți“ (cu desfășurare între paginile 5 și 88) și a II-a, cea cu Catrene din rupte antene (36 la număr, cu derulare între paginile 89 și 98, catrenele purtând titluri care, din păcate,-s netrecute în cuprinsul volumului, probabil, „pe motiv de economie de spațiu tipografic“) -, Distinsul Receptor este întâmpinat de un erou liric, polidimensional înzestrat de soartă, ce își caută și mai totdeauna își află, chiar și
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
insuficient motivat“, „croșetând absent“, „deschiderea supapei“, contrabalansând, în murmurarea-i, acea spăimosă / alarmantă „șoaptă a trapei“: «venim, vuim / până la scăpătat» (O nevăzută treaptă, p. 5). În textul secund - cel de după „nevăzuta treaptă“ (de „împiedicare de pupilă“) -, adică în cele trei catrene „clasic-de-modern-paradoxiste“ ale poeziei dătătoare de titlu la întregul volum, Distinsului Receptor i se lămurește - „cam villonesc“, s-ar putea spune - locul „spargerii vitraliilor“, de fapt, al „programat-profanării / dinamitării“ unui eurosimbol al Creștinismului, al „civilizației Creștinismului“, Catedrala Notre Dame (de Paris
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
schimbări de cap între statui !» (p. 75), după care «virtutea virtuală bate toba» (p. 83) și «într-un vid prea plin de lacrimi / înflorește super sila» (Spleen la revenirea din Europa, p. 84). În tonalități epigramatice, din partea a II-a, Catrene din rupte antene, a acestui volum, suntem întâmpinați de „același râs“ care devine iute „scrâșnet de dinți“ în fața paradoxalei, tot mai haotizatei și hienizatei lumi contemporane: «Pe sânii ei ce sugerau preaplinul, / de nu credeai că poate fi o ștoarfă
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
cânt poemul nopților de zile Pe care le ador, de dincolo de eu Este ziua ta iubirea mea, poem. Să spunem în corul nostru, Noi doi... La mulți ani de iubire! Iubirea din margine de vreme Te sărut în versuri și catrene Și te iubesc. Iubirea mea, iubesc! Referință Bibliografică: La mulți an de iubire / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1525, Anul V, 05 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
LA MULȚI AN DE IUBIRE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369602_a_370931]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > CATRENE DESPRE IARNĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Catrene despre iarnă... * Gerul bijutier neîntrecut, A pus pe geamuri noi vitralii, Mai mult în glumă a început, Să creeze flori cu mici
CATRENE DESPRE IARNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368178_a_369507]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > CATRENE DESPRE IARNĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Catrene despre iarnă... * Gerul bijutier neîntrecut, A pus pe geamuri noi vitralii, Mai mult în glumă a început, Să creeze flori cu mici detalii. * Niște pictori fără treabă, Au pus albul în zăpadă, Aruncându-l pe câmpie, Pentru a iernii bucurie
CATRENE DESPRE IARNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368178_a_369507]
-
Niște pictori fără treabă, Au pus albul în zăpadă, Aruncându-l pe câmpie, Pentru a iernii bucurie! Se așterne albul necuprins, Din ceruri curg alte zăpezi, Cu fulgi albi ca părul nins, vino la fereastră să îi vezi! Referință Bibliografică: CATRENE DESPRE IARNĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1831, Anul VI, 05 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CATRENE DESPRE IARNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368178_a_369507]
-
realizează o jurizare a creațiilor, ci primesc o listă prefabricata de laureați - lucru care face de rușine breaslă scriitoriceasca. Ședința s-a încheiat într-o atmosferă degajata, asigurată de epigramiștii Vasile B. Gădălin și Gavril Moisa, care le-au închinat catrene inspirate lui Claudiu-Nicolae Șimonați și lui Sandu Cătineanu. Următoarea întâlnirea a cenacliștilor de la „Artur Silveștri” se va petrece în 28 noiembrie. Voichița Pălăcean-Vereș Referință Bibliografica: Cenaclul Artur Silveștri , articol de Voichița Pălăcean Vereș / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
CENACLUL ARTUR SILVESTRI , ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362562_a_363891]
-
șoapte dorm în noapte, Amăgite de dulci șoapte. Ți-am cântat iubirea-n șoapte, Adunându-ți câte șapte Flori culese-n miez de noapte. Bârfe rele spuse-n șoapte, C-ai pierdut vieți vreo șapte Petrecute-n miez de noapte. CATRENE DE DECEMBRIE Voi fi copil cuminte. Ca-n fiecare an, Și-aștept cu luare-aminte Să-mi bată moșu-n geam. Lumini in cer sclipesc, Feeric clar de lună! Fulgi albi din nori sosesc, Punând pe cap cunună. Atârn globuri de
POEME SPONTANE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353026_a_354355]
-
în sânul naturii, dar și în câmpurile energetice ale omului. Simt parcă eul liric pregătindu-se de hibernare, după care va reveni , mai plin de entuziasmul indus de verdele firelor crude de iarbă... Poezia nu este alcătuită decât din două catrene și două terține, de fapt patru fraze, care concentrează în ele tablouri minunate ale naturii, toamna. Personificarea și epitetul personificator sunt mijloacele artistice cheie ale sonetului (cu o ultimă sforțare spre lumină ”copacii goi” ”se închină” la ceruri, ”copacii plânși
PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354396_a_355725]
-
tip a-a-b-a. A apărut în sec X, dar în următoarele două secole, reprezentanții cei mai de seamă au făcut ca robaiul să intre definitiv în literatura lumii - Omar Khayyam, Saadi, Hafez. Veți spune: ce caută robaiul printre genurile umoristice? Citiți catrenul de mai jos, scris de Omar Khayyam și găsiți răspunsul. Sus pe boltă-atârnă-n spațiu ditai taur,/ altu-i poartă-n spate pulberea-i de aur... Între-acești doi tauri, uite-mi-l pe-Allah,/ câți măgari mai paște-n iarba din coclaur! A
PARTEA I-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353797_a_355126]
-
Brazilia, găsim genuri specifice de literatură umoristică în format scurt sau scurtissim. Mă bate gândul ca, în acest scop, să cer o bursă la Uniunea Scriitorilor. B. Epigrama versus senryu B.1. Forma fixă Ca structură, epigrama este uzual un catren, cu rime de tip a-b-a-b (încrucișată), a-a-b-b (împerecheată) sau a-b-b-a (îmbrățișată), prima fiind uneori mai apreciată decât celelalte. Sunt preferate versurile scurte, de maxim 10-12 silabe, drept care se pretează mai bine tipurile de ritm cu picior bisilabic, iambul și troheul
PARTEA I-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353797_a_355126]
-
în care ultimul vers este mai scurt, cel mult jumătate din celelalte. Iată un exemplu: Ștefan-Cornel Rodean - Colectiv model / Luăm spre rezolvare câte una / Din sarcinile care curg întruna,/ Iar scumpa noastră șefă - toată stima! - / Ia prima. Diferența esențială dintre catren și epigramă este umorul, poanta. Primele trei versuri pregătesc terenul, iar poanta trebuie să te izbească, în mod neașteptat, în versul patru. Structura epigramei de 3+1 a fost evidențiată de multe ori, în epigrame de tip definiție. Iată una
PARTEA I-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353797_a_355126]
-
tip 5-7-5. Voi ignora aici controversele legate de diferențele dintre silabele japoneze (onji), românești și englezești, precum și de imposibilitatea traducerii cu păstrarea metricii 5-7-5. Ce ne interesează pe noi sunt diferențele dintre haiku și senryu, oarecum paralele cu cele dintre catren și epigramă. William Higginson ne dă cea mai succintă definiție “Senryu - Comedia umană”. Edward Weiss susține că un senryu este exact ca un haiku, cu deosebirea că subiectul lui are de-a face cu orice altceva în afară de natură. În “Akita
PARTEA I-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353797_a_355126]
-
haikuuri. Matsuo Bashõ / În coliba mea / tot ce pot să vă ofer / e că țânțarii sunt mici Radu Patrichi / Faleza în zori -/ pescarii urmăresc pluta / eu răsăritul În concluzie, iese în evidență o calitate comună a celor două genuri: fie catren cu versuri scurte, fie tristih de forma 5-7-5, ambele îți pun inteligența la încercare - te obligă să spui multe în silabe puține. Politicienii sunt invitați politicos să nu încerce abordarea acestor genuri.
PARTEA I-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353797_a_355126]