1,795 matches
-
mâna, încerc să-ți mângâi chipul de stele irizat, luminându-ne drumul cu visul adânc din noi, în imensitatea cerului prin care îi cauți cheia în unica călătorie a vieții. Plouă ca în vechile mele poeme - un fulger a sfâșiat cearșaful cerului... Tăcerea curge din bolți în mâinile noastre, pe unda sufletelor pereche, un labirint fără sfârșit în respirația unui timp comun ce pare beție a umbrelor nopții, emoție furată din astre prin frunzele risipite de toamnă, împrăștiind fiori din adierea
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
ieșit un strop de întuneric. Ochii bătrânului cerșesc mila. Îi iau tensiunea: 180/90 mmHg. Îi ascult plămânul, îi iau pulsul. - Vreo infecție respiratorie recentă? Îi întreb încet. Apoi, imediat, cu glas aspru: - Doua fiole, am spus! Nitroglicerină pe injectomat! Cearșaful alb, ca hârtia se strânge spasmodic între degetele albe și îmbătrânite. Ecranul monitorului se desparte în cărări fosforescente. - Ați avut și durere în piept? Bătrânul dă din cap, afirmativ. Se luptă pentru fiecare respirație. Are picături translucide de transpirație pe
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
evident..., mi s-a oferit un pat și ele două au dormit împreună. Numai somn și odihnă nu am avut eu toată noaptea, cu atât mai mult cu cât, până spre zori, am tot auzit oftatul ei dureros și foșnetul cearșafului apretat provocat de răsucirea trupului de pe o parte pe cealaltă... A doua zi, am stat pe plajă foarte mult și în apă foarte puțin, contrar dorinței mele! În apă era aglomerație și trebuia, uneori, să țipăm unul la altul ca să
SECVENŢE DE IERI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364126_a_365455]
-
a părăsit nici după ce a dat drumul celor câtorva găini din cotețul din spatele casei și mâncare celor doi șoldani aduși în ogradă în urmă cu două săptămâni. Nu-i spusese nimic Mariei de presimțirile lui, se trezise din nou cu fața la cearșaf și îl ocărâse din nu știu ce motiv, își văzu în tăcere, așa cum făcea întotdeauna, de treburile gospodărești, cât mai departe de bucătăria unde ea trebăluia. Nu era încă ora opt, dar ulița era plină de copii. Își găsiseră joaca în tuburile
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
tău... Vanitatea și cochetăria ta distilată, neliniștile tale profunde, gândul tău puțin înghețat, categoric și fără ascunzișuri, atât de temut de către amatorii de compromisuri“. S-au reîntâlnit pe plajă și au încheiat un armistițiu. Pe malul mării au împărțit același cearșaf, pe care stăteau de vorbă, uitând de ei, prăjindu-se sub soarele puternic. Erau doi tovarăși de singurătate care aveau în fața lor lumea... Seara, mâncau împreună, sub un copac, din același ceaun, izolați de restul lumii. Prima cerere în căsătorie
DIN IUBIRILE LUI MARIN PREDA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364192_a_365521]
-
acopere potlogoria cu referendumul, dovedit a fi legal, organele s-au mișcat, una-două! Tembelviziunile crăpau de fericire! Animatoarele, pe post de jurnaliste, se prefac, a câta oară, că nu știu de șpăgarii din toate domeniile publice? Nu știu cât e ciubucul pentru cearșaful de schimbat într-un spital, o adeverință la primărie, micșorarea unei amenzi, vama superficială, o inspecție cu ochii întredeschiși ș.a.m.d. Nu au auzit de CORUPȚIA GENERALIZATĂ, care bântuie România ultimilor ani?! „Vai, cum e posibil? Șpagă în școli
TABLETA DE WEEKEND (40): PARA POŞTALO-FILATELICĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364252_a_365581]
-
pe stradă. Ei da, sunt sigur, ați ghicit! În acest fel, ei reușeau să-și asorteze gurile de foc ce le ieșeau cu negre găuri din buzunar la colț de stradă ori la "dineuri" de reglare a conturilor lor murdare... Cearșafurile albe s-au purtat mult timp (vă amintiți?) pentru a înveli cranii și trupuri purtătoare de negre suflete ce-n viață îi țineau pe cei din Ku-Klux-Klan. Iar marile metrese și însoțitoarele nobililor romani, la recunoscutele orgii de prin cetatea
FERIŢI-VĂ DE ALB! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367873_a_369202]
-
și trupuri purtătoare de negre suflete ce-n viață îi țineau pe cei din Ku-Klux-Klan. Iar marile metrese și însoțitoarele nobililor romani, la recunoscutele orgii de prin cetatea Roma, se-nfășurau în voaluri albe. Ca pentru a se asorta cu "cearșafurile" aruncate pe umerii „vitejilor” războinici cu negre gânduri de trecere în negrul iadului pe acela ce fusese Cezar..., îmbrăcat în alb! Revenind mai aproape, în timp, să nu uitați că albul a fost părăsit de miresele timpurilor moderne pentru a
FERIŢI-VĂ DE ALB! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367873_a_369202]
-
v-a încercat și nu v-a dus cu mintea, cumva, prin vreun spital dintr-un cartier uitat ori, cu puțin noroc, printr-altul, chiar central? Acolo-i totul alb, de la tifon sau vată, până la halat, de la pereți și până la cearșafuri mototolite-n pat... Acolo vin femei, cu voie sau nevoie, să nască prunci, s-aducă vieți pe lume și mare bucurie în casa lor, dar, vai! Se pare, că nu spre bucuria tuturor! V-ați întrebat cam câți micuți nu
FERIŢI-VĂ DE ALB! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367873_a_369202]
-
Alb căsăpind la nespălații vineții, turbă de furie. Buzele-i groase începură să-i tremure, bulbucații ochi îi ieșiră din orbite, din vânăt la față se făcu tăciune, iar fălcile începură să se agite. De departe urlă: - Te spulber, băă, cearșaf umflat! Te fac cârpe, grăsane! Și se aruncă asupra lui ca un taur înfuriat. Nor Alb îi repezi un pumn în fălcuțe și un picior în burtă, dar Nor Vânăt îi suflă cămeșoiul până în înaltul cerului. Până la urmă se încleștară
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
pe spate, cu mâinile așezate lateral, de la o margine la alta a patului. Era cald în camera aceasta așa cum, de altfel, era în tot apartamentul. Caloriferele erau încinse. Duduiau. Nu era nevoie de plapumă. Ea se acoperea doar cu un cearșaf dublu, pe care se odihneau flori mari albastre și frunzulițe verzi pe fondul alb, imaculat, din care scosese pilota. Încercând să-și explice de ce nu a avut timp ori dispoziția necesară pentru a se angaja într-o legătură amoroasă, Laura
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
de ce fuma? Bătrânii sunt ai nimănui. O pisică își freacă blana de glezna morții. Miniminciunele cadou. Cerul nu are o limită jos, doar sus. Azi noapte am dormit cu Albă ca Zăpada. Minune. A rămas un ou de șarpe pe cearșaf. Dumnezeu nu iartă orice, dar uită. Asta e. Toți uităm, în special ce vrem să uităm. Pasiunile se trec cu vederea prin pasaj. Lăsați deschis dulapul cu morfină, nu se știe. Vom asculta simfonia umbrelor cu mii de gheare. I
IMPOSIBILA IUBIRE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363616_a_364945]
-
închisoare Pe zăpezi de trist ghetou... Iarna ta e o splendoare Ca un vis dintr-un tablou, Amintire și candoare Din al timpului ecou. Iarna ta e ne-culoare De albuș cojit de ou, Derdeluș de dor și-ardoare. Alb cearșaf dintr-un trusou... Iarna ta-i veche oroare Într-un timp cu totul nou... Unde totu-i alb și moare Pe al lumii alb platou... Iarna ta e o scrisoare Ultima, pe un-alb birou, Și tu albă de paloare; Albă
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
o revărsare De suspine albe, moi Și cu spaime trecătoare, Toate ning, ningem și noi. Ninge gros cu alb subțire Tors din albul de fuior A cămășii pentru mire, Toate ning și toate mor. Ninge totul și tot ninge Pe cearșaful alb întins Sub mireasa ce se stinge, Toate ning, tu nu ai nins... Blestem de Siberii Cum Dumnezeu poți fi un Dumnezeu de gheață? Te-ai mâniat pe noi și te-ai schimbat la față Trecându-ne prin morți din
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
Se ridică în capul oaselor aiurită de somn și neștiind ce-i cu ea. JJ ... terasa ... noaptea nebuna pe care o trăise. Încă simțea fiori pe spate. Se afla in locuința sa. Nici urmă de sufletul pereche- A aruncat iute cearșaful si a căutat peste tot. Nimeni. Se întoarse în dormitor. A zărit pe scaun rochia retro, accesoriile ... plus o cravată bărbătească. A respirat parfumul masculin. Strânse cu putere accesoriul și lacrimile îi ințepau ochii. Era real! Dar când au adus
RETRO STORY de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364664_a_365993]
-
și să se uite după... după..., mă rog se uita pe stradă așa „d-amboulea, că doară nu ierea nimica dă văzut”. Poate că fericirea familiei ar fi fost una normală, însă, într-o bună zi, lângă ei și-a întins cearșafurile o pereche care i-a produs Timonei un spasm! El blond, burtos, cu ceva fire de păr lung și moale, ea tot blondă, durdulie și, după aprecierea doamnei, bleagă ca o balegă de vacă-n călduri. Până aici nimic deosebit
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
la facultate unde dăduse atâtea examene și luase numai note bune, inclusiv nota șase la prelucrări prin așchiere. În concluzie, a doua zi, după ce-i explică nevesti-sii planul și de ce era așa de reținut, intră în vorbă cu vecinii de cearșaf, dimineața, când au apărut pe plajă: - Gutântag și hai noroc, șion, șion, ăii ce zâceț’ dă maren, soaren, plajăn, șlafăn, da’ o tableișăn, una klaine, așa dă distracten să ne sâmțâm ca lumen! De uimire Timona scăpă oglinda din mână
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
nu-i rămână spumă și să creadă lumea alte alea, Veronel a râgâit destul de sonor, neamțul și el, dă-i cu râs, dă-i cu vorbe, ce mai încolo sau încoace, prietenie mare, nu glumă! În zilele următoare, la fel, cearșaf lângă cearșaf, Monki în sus, Monchi în jos, mai hai, fă, Hilduțo, să-ți mai spui una bună dă la noi, dă la birou, tablele zornăiau de mama focului, Veronel făcuse cărare de acum la bere, că numai el pierdea
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
rămână spumă și să creadă lumea alte alea, Veronel a râgâit destul de sonor, neamțul și el, dă-i cu râs, dă-i cu vorbe, ce mai încolo sau încoace, prietenie mare, nu glumă! În zilele următoare, la fel, cearșaf lângă cearșaf, Monki în sus, Monchi în jos, mai hai, fă, Hilduțo, să-ți mai spui una bună dă la noi, dă la birou, tablele zornăiau de mama focului, Veronel făcuse cărare de acum la bere, că numai el pierdea, veselie mare
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > HAGIO Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1259 din 12 iunie 2014 Toate Articolele Autorului din tabloul unde luna e fulgerata de catarge negre portul se pregătește de rusalii dragostea cearșaful încrețește timpul e pauză din pat își țipă rănit la răsărit ca un pescăruș zborul dintre țărm și mare coboară apoi pe faleze căutând parcă niște urme ruinele unui tomis uitat își cheamă copiii într-un viitor hagio boarea începe
HAGIO de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349801_a_351130]
-
într-o sticluță. O pregătise de cu seara. Mai luase la ea cafea și zahăr cubic rezervă, inclusiv un fierbător. Nu avea chef dimineața, când dorea să bea o cafea, să părăsească camera doar pentru atâta. Prefera să lenevească sub cearșaf sau să facă dragoste cu Mircea. Când se gândea la această ultimă oportunitate începea să o furnice tot corpul. Trecuse ceva timp de când nu s-au mai văzut și nu s-a mai simțit ocrotită de brațele sale atât de
CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349769_a_351098]
-
alcătuită din: târnaț (prispă), camera a dinainte și camera dinapoi. În târnaț sunt expuse blide cu ștergare, dovleci, șiraguri de fructe puse la uscat, cucuruz. În camera a dinainte se află: car (pat) cu haine, cu țoale, țolinci, perini, lipidee (cearșafuri), pe pereți sunt laturi țesute în război, blide cu ștergare, la geamuri draperii țesute în război, două lejine (leagăne) pentru copii dintre care unul e legat de grindă, parsechi (dulap) cu blide, războiul de țesut, furcă de tors cu fus
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
unde se făcea o petrecere și secerătorii erau plătiți cu colac de grâu și jin ars. În casa dinainte (sufrageria de astăzi) este patul cu hainele (zestrea fetei) aranjate într-un anumit fel, mai jos țoalele și mai sus verincile (cearșafurile) din in și cânepă sau numai din in, la care trebuia să se vadă dantela (cipcă). De o parte și de cealaltă este câte un rând de perne cu modelul către exterior. Pernele sunt cusute cu diferite modele, fie geometrice
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
CU CHIP UMAN Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1275 din 28 iunie 2014 Toate Articolele Autorului 16. Fiara cu chip uman Viața nu este dreaptă, dar tot este bună După ce s-a mai liniștit, Săndica a intrat sub cearșaf, încercând să adoarmă, însă oricât s-a străduit, ochi săi rămâneau ațintiți în tavan. Încerca să analizeze evenimentele petrecute în viața sa, în ultimele luni. La începutul verii, care acum era pe sfârșit, credea că era îndrăgostită de Viorel. A
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
un altul din grup, oarecum batjocoritor. Ce cuminte fată! Înseamnă că nu ai fost tu primul, bă prostule! - Prost ești tu, du-te-n aia a mă-tii de bou! a exclamat Mișu, înfuriat. Vino, boule, să te șterg cu cearșaful plin de sânge la gură! Hai, mergi cu mine acasă să-l vezi! - Du-te bă în puța mea, că am glumit. Hai, spune mai departe, nervosule! Ce să mai spun? A fost ca lumea. Greu, la început, ca la
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]