1,879 matches
-
secvență este repetată de trei ori. Călușarul prăbușit la pământ, despre care există credința că dă sănătatea lui celui bolnav, este trezit din transă, fie prin stropirea cu apa vrăjită, fie prin repetarea acelorași dansuri, dar În sensul acelor de ceasornic. Persoana vindecată are obligația de a juca Împreună cu călușarii sau de a le asigura hrana pe timpul jocului de Căluș timp de trei ani (G. Kligman, 2000, pp. 105-107). Comentând vindecarea prin transă practicată de călușari, autoarea citată remarcă: Vindecarea trebuie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
inițiați (Meșterul Manole, solomonarii), suflete sacralizate (Blajinii), monștrii (Balaur, Zmeu, Dulf, Ghionoaie, Sfarmă-Piatră, Ciuta Nevăzută), animale sapiențial-oraculare (oaia năzdrăvană, pasărea măiastră, ariciul, albina), elementele (apa vie, apa moartă, focul nou), obiecte, plante și unelte magice (carul de foc, bușteanul ielelor, ceasornicul casei, mătrăguna, iarba fiarelor), coregrafia magică (călușarii, jocul fetelor de la Căpâlna), geografia mitică (Tărâmul Celălalat, Apa Sâmbetii, Valea Plângerii, Mănăstirea Calu-Gastru) și sărbători, ritualuri, ceremonii culturale (Hodăițele, Armindeni, Caloianul, colindele, Ziorile, Brezaia). Este evident, pentru orice persoană familiarizată cu folclorul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
omogene În clase diferite (de exemplu, Sântoader și Sântilie) sau figuri eterogene În aceeași clasă (de exemplu, Tinerețe fără bătrânețe și Uriașii), dublează aceeași figură (Făt-Frumos, Agheran Viteazul), nu cunoaște frecvent nici ce reprezentare se ascunde sub o denumire folclorică (ceasornicul casei nu este un obiect!, iarba fiarelor nu este o plantă concretă din lumea reală!) și creează o listă redundantă de clase pentru același tip de fenomene (semizei, eroi arhetipali, personaje magice, personificări calendaristico-meteorologice). Ca idee generală, V. Kernbach consideră
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
éponyme. * Pour analyser leș différentes interprétations du terme " trecere ", nous nous proposons de commencer avec l'Exergue du recueil În marea trecere, qui offre, dans la vision de Philippe Loubière, une " piste faustienne "1553 au traducteur : Oprește trecerea. [...] oprește, Doamne, ceasornicul cu care ne măsuri destrămarea. (Motto) (Blaga, 2010 : ) Arrête le passage. [...] Dieu, arrête l'horloge avec laquelle tu mesures notre déchirement. (Motto) (Miclău, 1978 : 249) Arrêtez la marche du temps. [...] Pourtant, Seigneur, je viens vous prier : Arrêtez l'horloge par
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de la fin), în În marea trecere (Au fil du grand parcours), traduit du roumain et Avant-propos par Philippe Loubière, op. cît., p. 67.) V. aussi l'exergue du recueil În marea trecere : le fragment : " [...] și totuși te rog : oprește, Doamne, ceasornicul cu care ne măsuri destrămarea. " est traduit par " [...] cependant je T'en prie : arrête, Seigneur, l'horloge avec laquelle Tu mesures notre désagrégation. " (Lucian Blaga, Motto (Exergue), în În marea trecere (Au fil du grand parcours), traduit du roumain et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Mircea Vulcănescu. Năzuind să dea „stihuri noi cu senzuri de filosofie” (Versuri, 1934, Vocile singurătății, 1937), D. este în poezie fie un cugetător cam naiv și prozaic pe motivul trecerii și fragilității omenești (Panta rei, Zădărnicie, Ceasornicele), fie un erotic sedus de contrastul dintre bărbatul dedicat țelurilor și chemărilor abstracte și femeia cu tipar „ca un ghimp” (Reînviere, Depărtare, Dionisiacă), totdeauna, însă, cu imagini și sensuri culese din lirica lui Tudor Arghezi (pentru care a nutrit o
DOBRIDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286802_a_288131]
-
care iese din țară are un echipaj de trei șoferi, va rezulta ca sunt necesari în fiecare zi aproximativ 75 de șoferi apți pentru un drum de aproape o săptămână în afara țării. Totul trebuie să se desfășoare cu precizie de ceasornic, pentru că, de la agenție și până la ușa autocarului, concurența veghează la propriu (agențiile sunt amplasate uneori ușă lângă ușă), dar și la figurat. „Mișcarea fizică” a tuturor mijloacelor de transport este urmărită printr-un sistem GPS, la fel cum toate agențiile
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
al Țării de Sus, apoi al Țării de Jos, vel logofăt și caimacam, îndeplinind și unele misiuni diplomatice dificile. Opera lui este alcătuită din Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601, urmat de Letopisețul Țării Moldovei. 1709-1711, precum și din Ceasornicul domnilor, traducere și prelucrare după opera lui Antonio de Guevara, Libro aureo del gran emperador Marco Aurelio con el Relox de principes (1529). Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601 este o vastă lucrare de compilație, pentru o perioadă
COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
-
în Divan C. nu îl simpatizează pe noul domn și nu este de acord cu politica de apropiere de ruși promovată de acesta. Cronicarul are viziunea sintetică a nuvelistului. El știe să surprindă comportarea specifică a eroilor, reacția lor caracteristică. Ceasornicul domnilor, după versiunea latină a cărții lui Antonio de Guevara (Horologii Principum sive de vita M. Aurelii imperatoris, datorată lui M. Wunckelius, în 1606), cuprinde viața împăratului roman Marc Aureliu, scrisorile lui către regele Siciliei, precum și sfaturi privitoare la educație
COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
-
zidirea lumii până la 1601, îngr. și pref. Ioan Șt. Petre, București, 1942; Opere, I, îngr. și introd. Const. A. Stoide și I. Lăzărescu, pref. G. Ivănescu, Iași, 1976; Scrieri, I-II, îngr. Svetlana Corolevschi, Chișinău, 1990. Traduceri: Antonio de Guevara, Ceasornicul domnilor, publ. fragm. (Voroava a prea înțăleptului garamanților), în Gaster, Lit. pop., 559-570, publ. fragm. Em. C. Grigoraș (Țăranul de la Dunăre), CL, 1930, iulie-august; ed. îngr. și introd. Gabriel Ștrempel, București, 1976. Repere bibliografice: A. Philippide, Introducere în istoria limbei
COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
-
Ioan Șt. Petre, Nicolae Costin. Viața și opera, București, 1939; Călinescu, Ist. lit. (1941), 26-28; Cartojan, Ist. lit., III, 179-188; Ivașcu, Ist. lit., I, 235-236; Ist. lit., I, 548-552; Piru, Ist. lit, 313-321; Ursu, Memorialistica, 200-201; Șerban Cioculescu, Nicolae Costin, „Ceasornicul domnilor”, RL, 1976, 10; Dicț. lit. 1900, 226-227; Dicț. scriit. rom., I, 679-680; Mazilu, Recitind, II, 318-328; Ursu, Contribuții, 7-33. I.L.
COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
-
legăturile cu iezuiții italieni veniți aici să constate starea comunităților catolice. Copiii lui au învățat latina cu iezuitul Renzi, așa încât fiul cel mare, Nicolae, cronicar și el, va traduce din latină în română cartea de morală princiară a lui Guevara, Ceasornicul domnilor. În 1683, după asediul Vienei, C. pleacă de teama turcilor în Polonia. Rămâne acolo până în 1686, interval în care își va scrie ultimele lucrări. În repetate rânduri el și-a „pus capul pentru țară” (Ion Neculce) contra abuzurilor financiare
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
convertească la catolicism, îl părăsește pentru o singurătate „activă”. Între 1906 și 1910 trăiește la Geneva. Audiază cursuri la Universitate, călătorește, în 1910 stând câteva luni la Paris. Ucenic al unei școli libere de meserii, lucra bijuterii ieftine, capace de ceasornice. În 1905, la Paris, din legătura cu profesoara Constanța Zissu (se căsătoresc în 1912, divorțează în 1914), i se născuse un băiat, Eliazar-Lotar; crescut de părintele său, absolvind liceul, el se va stabili în Franța (fotograf de artă, cineast, Elly
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
unei serii de „cazuri” (procesuale, juridice), motivând mici „reportaje” sau portrete umane voite pitorești. SCRIERI: Vitralii cu păsări, București, 1967; Corrida, București, 1968; Variațiuni pentru speranță, București, 1970; Canapeaua cu pisici, București, 1971; Să mai câștigi o zi, București, 1972; Ceasornicul de aer, București, 1974; Floarea de fân, București, 1977; Ceaiul de la ora cinci, București, 1983; Tacâmuri de argint, București, 1983; A treia repriză, București, 1988. Repere bibliografice: Dinu Flămând, Adrian Beldeanu, ST, 1969, 4; Dumitru Micu, „Corrida”, RL, 1969, 41
BELDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285680_a_287009]
-
scoate cu spaimă) Nu-i iscălită? Nu sânt peceți pe dînsa?... Iute! [DRAGUL] Ce vrei tu, vere?... Noi nu știam ce iute O să murim... Voit-am când viața mi se curmă Să pun nume pe dânsa, suflarea cea din urmă, Ceasornicul vieții-mi când va voi să steie, Căci moartea toate-n lume cu bine le încheie... [SAS] Un pas... un pas e încă... coroana, tronul am. (ia pana-n mînă) [DRAGUL] Citeț și bine scrisă... (o rupe) [SAS] Ei vere
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ochii, un popă beat desigur Că m-ar și îngropa. Roman Bodei, tu veche și [cu] credință slugă, Gură de lup sălbatec cu inimă de miel... Vino încoaci la mine - ia mâna noastă-n mîna-ți Și vezi cum îmi mai îmblă ceasornicul vieții. BODEI (sărută mâna Domnului) O, preanălțate [Doamne], eu sânt un vraci prea prost Și nu știu ca să măsur a vieții clipe repezi - Ceasornicele vieții am învățat să stric Când îmi arunc săgeata în pieptul dușmănesc. De ce nu-s vraci
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de miel... Vino încoaci la mine - ia mâna noastă-n mîna-ți Și vezi cum îmi mai îmblă ceasornicul vieții. BODEI (sărută mâna Domnului) O, preanălțate [Doamne], eu sânt un vraci prea prost Și nu știu ca să măsur a vieții clipe repezi - Ceasornicele vieții am învățat să stric Când îmi arunc săgeata în pieptul dușmănesc. De ce nu-s vraci cu carte, că multe v-aș [mai] spune Ce mintea omenească n-a mai putut gândi - Dar astfel, făr'de carte, abia iscălitura Știindu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nefirească Și secetă urma-va... iar seceta cloci-va În țărna cea uscată ouăle de locuste... Căci lumei acestia și legilor din fire De li se naște-un dușman e semn că firea toată E-n neorânduială, că din încheieturi Ceasornicul ieșit-a al lumei noastre-ntregi. MARIA Cumplită prevestire mai faci tu, frate Roman. ROMAN Ce vrei? Uitat-ai oare c-ai blestemat pe Vodă Și că de-a lui sămânță legași acel blăstem? Nu s-a-nnegrit doar luna și soarele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
putem porunci timpului să stea pe loc, nici putem face ca evenimentele să încremenească pe câteva ceasuri împrejuru-ne, ca să le putem fotografia, căci ele 'și urmează cursul lor necontenit, puțin păsîndu-le daca ne dor ori ne bucură. În zadar minutarul ceasornicului ar sta pe loc; timpul curge alături cu el, și numai omul, având pururea în față ziua de azi, eternul prezent, pune pietre de hotar între lucruri ce au trecut pentru totdauna și fixează pe orizontul negru al viitorului dorințele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
gravate cuvintele: progres și moralitate! [29 octombrie 1882] ["PRECUM ASTRONOMUL... Precum astronomul așteaptă cu minutarul în mână trecerea unui corp ceresc printr-un anume punct cătră care își îndreaptă instrumentul său optic, tot astfel și noi am putea sta cu ceasornicul înainte-ne, să urmărim cum se scurge nisipul și cum se apropie din ce în ce termenul fatal al încetării libertăților publice, al dictaturii personale a d-lui I. C. Brătianu. Degeaba foile guvernamentale ar face paradă de liberalismul lor; se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu-i a subprefectului, ci a delegaților. Daca un primar fură biletele autentice din urne și le înlocuiește cu altele false, culpa nu-i a primarului, ci a biletelor cari s-au lăsat a fi furate. Daca un pungaș șterge ceasornicul din buzunar, culpa nu-i a lui, ci a ceasornicului. Argumentația "Romînului" e absurdă; e bună pentru triburile sălbatice, unde toți cată să se apere în contra tuturor și mai cu seamă în contra acelora cari s-ar constitui în bandă guvernamentală
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fură biletele autentice din urne și le înlocuiește cu altele false, culpa nu-i a primarului, ci a biletelor cari s-au lăsat a fi furate. Daca un pungaș șterge ceasornicul din buzunar, culpa nu-i a lui, ci a ceasornicului. Argumentația "Romînului" e absurdă; e bună pentru triburile sălbatice, unde toți cată să se apere în contra tuturor și mai cu seamă în contra acelora cari s-ar constitui în bandă guvernamentală. Într-un stat ca oamenii cei întîi chemați a păzi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
eu o să încerc să-l schimb pe-al Tău, Doamne! 30. Oare zeții or fi mâncând mere? Lui Rim, întrebarea i se părea de-a dreptul caraghioasă. În ritmul sacadat al calului care galopa, gândurile sale deveniseră un fel de ceasornic antic, măsurând fiecare pas cu o corelație nouă. Se gândea la zeți. Dar și la Maria. Era convins că femeia începea să creadă că el s-a îndrăgostit de ea. Și trebuia să recunoască, măcar și față de el însuși, că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
amintirea...” În Poeme în proză (1923) sunt de semnalat motive tratate analog în poezie. Pe țărmul helvetic al Lemanului, poetul meditează la sărăcia de lângă lacul Sfânta Ana: „La noi acasă, pe vremea asta, moș Vasile se uită la soare, căci ceasornicul uriaș al celor sărmani este soarele, și lelea Irina citește din foaia de mură sorocul Irinuței” (La Quichy). Și în teatru conflictul psihologic din dramoleta neoromantică Maica cea tânără, jucată la Teatrul Național din București în 1912, cu Aristizza Romanescu
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
în frescă, la suprafață, figurile umane par lipsite de nervi și sânge, rămase undeva în trecut. „Frumoasă de nespus”, bunica e o suavă amintire. Imaginea ei, recapitulând „o viață de ruină”, revine în portretul compozițional Fusul, în care gestica mecanică, ceasornicul vechi, focul somnolent, greierul de sub vatră întrețin o „vrajă” a vidului. Poetul evită desenul precis, preferând sugestia, care nu e pregnantă, ci asemenea unei succesiuni de picături rare. Viață nu are nici bunicul povestitor din E mult de-atunci, neajungând
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]