652 matches
-
să strig, dar mi-am dat seama că eram deja departe, afară, în ger. Cred că am leșinat, pentru că nu-mi mai amintesc nimic după aceea. Când am deschis ochii am zărit un foc care ardea într-un fel de ceaun mare. Mă găseam într-un iglu, învelită în ceva, nu puteam să-mi dau bine seama în ce, părea să fie un sac de dormit, pentru că nu simțeam frig, deși sacul era așezat pe zăpadă. Nasul și ochii îmi erau
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
țărănoiului se scuturară, eliberând în ceșcuța de cafea a aristocratei casei un cocoloș baban de furnici. Tipa tresări. Cu un gest nobil și imperativ, dădu de înțeles cooperatorului să dispară din Cabinet. Cooperatorul se evaporă. Mușuroiul era răsturnat, ca un ceaun de mămăligă, pe-o folie de plastic desfășurată pe blatul măsuței, printre hărți, grunji de tămâie, pendule și poze de vacă. - Dic la ciordoaică! Brava temperament! După cât văd, tovărășica poartă, în loc de chiloți, jar sub cur! îi descărcă, Genel, clientului o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
să te vedem... - Știi să manglești cai? Gloabe? aruncă Mînă-mică. - Fac orice... - Bine, încheie hubărul și strigă lui Nicu-Piele: Pune mămăliga aia la fiert și adu drojdia să ciocnim cu bidiviul! Nicu cară un săculețe plin cu mălai și un ceaun, pitite în mărăcini. Le așternu în fața lor. Oacă plecă după apă. Alerga aplecat într-o parte și trupul lui scund se mistui repede în întunericul abia lăsat. - Da neamuri ai? mai cercetă Bozoncea. - Nu, zise ucenicul. M-a făcut mama
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
m-a ținut din pomană. Fur de când mă știu... - Ești de-ai noștri, necăjit, vai de vietișoara ta... se mili Sandu. Nicu-Piele așternu niște pirostrii afumate pe pământul tare, deasupra focului. Sosi și Oacă cu un bidon plin, deșertîndu-l în ceaun. Gheorghe aruncă un pumn de talaș peste flăcări. Vântul se iscă iar. Se încorda în trestiile înalte și drepte, care sunau ca un țambal. - Vine toamna! suspină unul. - Ne strânge, s-a dus binele... Paraschiv auzi glasul bătrânului, domol și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
edilitar să ajute la căratul gunoaielor. Om al dracului, după cum se vedea. S-a așezat în gura bălții, lângă pipirigul ei. A ridicat din coceni un adăpost, a înfipt în pământ un țăruș și a scos dintr-o traistă un ceaun de mămăligă, niște pirostrii, și acolo mânca, acolo dormea. Strângea tinichelele adunate de chivuțe și, după ce le făcea grămezi-grămezi, înhăma armăsarii la o droagă și trimitea tabla statului la o fabrică de conserve. Îi rămâneau bani. Să fi avut șaizeci
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
plină de raci. Trăgeau sfoara și-i scoteau unul câte unul. Aveau crustele reci și cenușii și gheare ascuțite. Îi ciupeau de mâini. Petre îi arunca în sacul lui cu gioale. Duceau și-acasă, la părinți. Îi fierbeau femeile în ceaune și se numea că avuseseră carne la masă. Băgau în ei, nu se cunoștea. Dar până seara mai era timp. De la baltă treceau pe la bordeiul lui moș Leu, să-i vadă armăsarii. Falnici cai! Se piteau în dudău pe brânci
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
în plutoane și au coborât. Nu cunoșteau. Gunoaiele au început să se prăbușească. O dată a ciulit Stăpânul urechea. - Șase! a strigat scurt. 227 Companiile erau departe. Jandarmii trebuiau să treacă balta, și tot nu-i găseau. Gheorghe a răsturnat un ceaun cu apă peste focul mic și a împrăștiat cenușa cu piciorul lui desculț. Mînă-mică piti pirostriile și păturile în buruiana tânără. Au apucat potecile acoperite cu iarbă și s-au furișat la buza apei. Soldații atinseseră fundul. Se uitau. Întuneric
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de apă. Ei își adânceau tălpile crăpate și negre, să se răcorească. Peste Cuțarida se lăsa o ceață ca scama de păpădie. Mirosul mămăligii abia răsturnate umplea mahalaua. Prin magazii, se aprindeau focurile. Copiii erau trimiși după țuică. Muierile răsturnau ceaunele pe mesele mici, cu trei picioare. Băutura era tulbure și ardea când o dădeau pe gât. Zidarii mâncau dumicând, osteniți. Ciorba acră luneca până în măruntaie. Era caldă și bună. Lângă neveste se gudurau dulăii, așteptând oasele. Era ceasul sfânt al
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
-n cur de-o să alergi pe-aicea ca o cometă... Orbul își primi bastonul, se propti în el și, călăuzit de femeie, apucă de umeri flăcăul, săltându-l pe cărucior. Ologu privi spre poalele dealului, acolo unde oamenii primarului încărcau ceaunele în camionul Jandarmeriei și se pregăteau de plecare. Mulțimea rămase stingheră, unii boscorodiră pe seama primarului, care putea să le împartă mai mult într-o zi sfântă ca asta. În urma lor se vedeau farfuriile, risipite pe jos, ca un stol de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Măcar ți-ai luat banii înainte ? îi șuieră Maca atunci când trecu pe lângă el. Ea îi aruncă o căutătură ucigașă și fugi pe hol, trântind ușa. Auzea țăcăneala dinților care parcă explodau în gura bătrânului ca floricele de porumb sub capacul ceaunului. De jos năvăleau pași pe scări. Maca se strâmbă la bătrân, încercând să-i imite rictusul, apoi înșfăcă rața de plastic de pe dulap și o luă pe scări în sens invers, îmbrâncindu-se cu cei ce urcau. La parter dădu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
muscoi violacei dădeau târcoale grindei unse, de care atârnase cândva o slănină. Ioanide își modifică profund ideea despre idilicul rural. Gazda și nevastă-sa, cu un ferăstrău mare de două persoane, tăiau un buturug, în vederea aprinderii focului și încălzirii unui ceaun ce aștepta trântit afară, căptușit cu pojghița uscată a mămăligii. Fata cea mare, cu un enorm tambur de scoarță pe cap, se pregătea să meargă la moara din vale, la măcinat porumb. Purceii guițau într-un loc ascuns și izbeau
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
extravirgin • sare • piper Timp de preparare: 25 min. plus timpul de răcire Conținut caloric: 260 kcal/porție Fără ouă Rețetă ilustrată Se prepară rapid Mod de preparare: Pentru a prepara mămăliga, se pune la fiert într-o cratiță potrivită (în ceaun) un litru de apă cu un praf de sare. Cînd începe să fiarbă, se varsă în ploaie făina de porumb, amestecând continuu cu o lingură de lemn. După 5 minute, când mămăliga s-a legat, se răstoarnă pe o placă
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
din gogoșile viermilor de mătase, a fost folosit de femeile din satele comunei. Viermii de mătase se creșteau fiind hrăniți cu frunze de dud. După ce gogoșile ajungeau la maturitate, înaintea ieșirii din ele coconilor, se puneau la opărit într-un ceaun mare de tuci, instalat pe „chirostrii”. Femeia care se ocupa de aceste operațiuni purta un smoc de urzică înflorită și uscată printre gogoșile din ceaun. Când de urzică se prindeau cam cinci-șase gogoși, borangicul se trăgea pe o foaie de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
gogoșile ajungeau la maturitate, înaintea ieșirii din ele coconilor, se puneau la opărit într-un ceaun mare de tuci, instalat pe „chirostrii”. Femeia care se ocupa de aceste operațiuni purta un smoc de urzică înflorită și uscată printre gogoșile din ceaun. Când de urzică se prindeau cam cinci-șase gogoși, borangicul se trăgea pe o foaie de ziar, apoi se trăgea pe depănătoare și pe mosoare. Această operație se făcea separat pentru gogoșile albe, de cele galbene. Când fusul de borangic se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
îmbrăcămintea viu colorată. Se puteau întâlni, de asemenea, negustori ambulanți de origine turcă sau bulgară, care vindeau bragă, alviță, dulciuri, acadele, înghețată, evrei cumpărători de haine vechi și țigănci umblând cu căruciorul după „fiare vechi” sau vânzând piepteni, albii și ceaune, însoțite de strigăte pitorești. Alături de ei, existau și alți meseriași ambulanți: geamgii, purtând pe spate lădița cu foi de sticlă, ciocănaș, clește, cuișoare și vestitul diamant pentru tăiatul sticlei, apoi reparatori de butoaie și putini, purtând în sacul cu unelte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
deloc orienta într-un spațiu închis, (și una, două îi auzi țipând, mamăăă/nevastăăă, unde mi-s ciorapii/cheile/tricourile? Etc..."), iar femeile, în mod ciudat, știu întotdeauna unde se află, ciorapii lui, tricoul, cheile, sarea, farfuria pentru pizza, scrumierele, ceaunul de mămăligă sau chiar șurubelnița sau holțșuruburile? Eu cred că asta ni se trage, ehei, de pe timpul statului în peșteri. Masculii, toată ziua, umblau de nebuni, pe dealuri și câmpii, după vânat mamuți și pescuit, străbăteau distanțe enorme, fără busole
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
coasa, șea pentru măgar, fiare pentru împiedicat caii, jug pentru o vacă, talangă, găleată pentru muls, linguroaie, crintă, putinei, cutie pentru brânză etc.Ă iar al doilea prezintă imagini și piese specifice păstoritului (doniță pentru muls oile, budaie cu capac, ceaun, mestecător jintiță, hârzob, răvag de caș, tipare pentru caș, scafă, leasă pentru scurs cașul, cazan de fier în care se încheagă cașul, cușbă și pirostrii, bâtă pârlită, clopote pentru oi, foarfece de tuns oi, glugă ciobănească, crintă, linguroaie, buciume, costum
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
nu-i! Mă uit în stânga, mă uit în dreapta...nu-i și pace! Nu e nici o nenorocire; s-o fi dus să mulgă vaca..., îmi spun în mintea mea. Mă apuc și eu de altă treabă. Dau mâncare la păsări, pun ceaunul de mămăligă, să pregătesc ceva de mâncare pentru toți. Până să fiarbă apa, am să trag o fugă în grajd, să văd de ce întârzie bărbatul acesta al meu. Eram sigură că e în grajd. Numai el mulgea vaca. Se scula
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
viață de care e foarte mulțumit. Copil fiind, într-o seară călduroasă de vară, privea alături de Grigore cum, în jurul unui foc de vreascuri și uscături, adunate cu brațul de prin împrejurimi, la flăcările căruia fierbea pe o pirostrie într-un ceaun uriaș din tuci, zoios și înnegrit de fum, un fel de zeamă cu spumă urâtă la vedere, la miros și culoare; cu o linguroaie din lemn, o bătrână pe jumătate goală, pe jumătate învelită în petice; uscată, zbârcită, în gură
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și alifii făcute de ea; ghicește viitorul în costor și în ghioc la vădane și la fetele nemăritate, le leagă și le dezleagă cununiile cu noduri la batistă pe care nu le desface nici Ducă-se-pe-pustii". Bine, am înțeles, dar în ceaun ce fierbea? Sopon. Era un porc bolnav. Să vezi ce sopon bun știe să facă, o lăuda el. De la ea am aflat cum poți găsi osul fermecat. Ce os fermecat? Habar n-am, niciodată nu am auzit de așa ceva! Ești
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
aștepți prima zi cu lună plină! Nu mănânci nimic toată ziulica! Te duci singur-singurel la capătul câmpului, aproape de cimitir, noaptea lângă foc când luna plină e pe cer! Iei cu tine o pirostrie, vreascuri cât mai multe și pregătești un ceaun mare plin cu apă clocotită, pe care să-l ții tot timpul pe foc! Fix la miezul nopții, iei mâța care nu a fost atinsă de motan, îi tai coda cu satârul dintr-o singură lovitură pe un butuc și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
clocotită, pe care să-l ții tot timpul pe foc! Fix la miezul nopții, iei mâța care nu a fost atinsă de motan, îi tai coda cu satârul dintr-o singură lovitură pe un butuc și o arunci vie în ceaunul cu apă clocotită! Fii atent să nu te zgârie! Să știi de la mine că mâța are șapte vieți; de șapte ori va încerca să iasă din ceaun. De fiecare dată o pocnești cu linguroiul și o întorci înapoi fără milă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
satârul dintr-o singură lovitură pe un butuc și o arunci vie în ceaunul cu apă clocotită! Fii atent să nu te zgârie! Să știi de la mine că mâța are șapte vieți; de șapte ori va încerca să iasă din ceaun. De fiecare dată o pocnești cu linguroiul și o întorci înapoi fără milă! Dacă scapă din ceaun nu mai ai zile multe de trăit! În fiecare noapte toate mâțele negre din lume, care au murit de când te-ai născut, îți
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Fii atent să nu te zgârie! Să știi de la mine că mâța are șapte vieți; de șapte ori va încerca să iasă din ceaun. De fiecare dată o pocnești cu linguroiul și o întorci înapoi fără milă! Dacă scapă din ceaun nu mai ai zile multe de trăit! În fiecare noapte toate mâțele negre din lume, care au murit de când te-ai născut, îți vor miorlăi la cap până înnebunești și mori. Nici atunci miorlăitoarele nu te vor lăsa în pace
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
osișor oricât de mic ar fi! Am uitat să-ți spun că trebuie, ca să nu surzești, să-ți astupi bine urechile cu coada rămasă de la mâță, pe care o tai în două pentru amândouă urechile. În tot timpul cât fierbe ceaunul, toți dracii în frunte cu Talpa Iadului urlă ca turbați, se învârt în jurul tău și al ceaunului, se schimonosesc și chiuie cât pot de tare chiar lângă urechile tale, țopăind, după o muzică drăcească, cele mai fioroase danțuri diavolești. Alți
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]