1,403 matches
-
de formare - considerat fundamentul întregii construcții curriculare 16. Brady (1995) aprecia că originalitatea modelului Hildei Taba rezidă în faptul că se bazează pe o abordare mai rafinată a realității procesului de formare umană; două dintre criticile aduse frecvent modelului tylerian - centrarea exclusiv pe obiective și ghidarea inflexibilă a procesului formativ pe direcția lor - au fost luate în considerare și „umanizate”. Limitele și metodele acestei „umanizări” sunt discutabile. Modelul Hildei Taba le permite profesorilor să se implice în planificarea curriculumului și în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trebuie condusă de manageri competenți. (**) (Din păcate, în România există doar câțiva specialiști în managementul schimbării educaționale și ei nu au fost consultați în legătură cu această problemă, întrucât nu a fost formulată de nimeni.) b) Tezele lui Santini 12 - Teza 1: Centrare pe cel care învață. Proiectarea curriculară trebuie să plece de la obiective pentru a determina conținutul, dar să prevadă experiențe didactice fixate pe cel care învață. (*) - Teza 2: Interdicția simplificării. Proiectul curricular nu este simplu și nu trebuie conceput ca un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în esență, forme de depășire a exclusivismului pedagogic al paradigmelor extreme. Schema de mai jos sugerează exact felul în care paradigmele intermediare se poziționează față de extreme. Fig. 12.5 - Tendințe de structurare ale curricula Curriculumul corelat (correlated curriculum), mai aproape de „centrarea pe materie”, este totuși superior acestora, fie prin „desființarea” granițelor dintre discipline în vederea aplicării unora la studiul celorlalte, fie prin gruparea lor în „anii de formare”: a) corelarea materiilor/disciplinelor a fost inspirată mai ales de îndelungata aplicare a logicii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un core al curriculumului primar și un core al curriculumului secundar, care diferă în funcție de paradigma curriculară. Astfel, core curriculum constituie un „curriculum de bază” sau „central”. Există însă un al doilea sens al cuvântului core, care sugerează apropierea de paradigma „centrării pe cel care învață”: core este ceea ce trebuie să posede toți cei care învață (în România, aceasta ar include ceea ce numim frecvent „cultură generală” și, chiar mai expresiv, „cei șapte ani de acasă”). Fără a-l putea circumscrie prea riguros
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să devină „creativi”, ci rămân năuci într-o lume ininteligibilă și anarhică. Exceptând câteva cazuri rare, în tot spațiul euroatlantic nu au apărut încă practici educaționale menite să formeze un „nou mod de a gândi”. Nici vorbă de curricula ultramoderne centrare pe hiperraționalitate și integralitate pepaideumenică! Nici vorbă de școli creative și de resurecție paideutică! Tradițiile prăpastiei culturale, apărută în „amurgul Evului Mediu” prin separarea trivium-ului de quadrivium, sunt perpetuate habotnic. Cele două culturi - umanistă și realistă - continuă să rămână
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
imaginarea universului ca o aglomerare de particule muritoare și printr-o separare radicală a realităților obiective de cele subiective. Megaparadigma postmodernă ar fi apărut în secolul XX; ea este caracterizată de sisteme deschise, de nedeterminare, de discreditarea „metanarativelor” și de centrarea atenției pe procese. Din perspectivă postmodernistă, Doll jr. îl critică pe Descartes, care: ...a închistat (bequeathed) gândirea modernă într-o metodă menită să descopere o lume preexistentă (preexistent world), și nu într-o metodă de înțelegere a lumii ca evoluție
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a satisfăcut sau a satisfăcut insuficient nevoile persoanelor aflate în dificultate și care au nevoie de servicii din domeniul social. Practica serviciilor psihopedagogice și sociale destinate copiilor și persoanelor cu cerințe speciale este organizată pe baza unor principii specifice: a) centrarea pe familie și comunitate, având ca obiectiv întărirea și dezvoltarea mediilor naturale de viață ale persoanelor (familia și comunitatea); din această perspectivă, finalitatea serviciilor de asistență psihopedagogică și socială constă în recuperarea și dezvoltarea capacităților individuale de funcționare și o
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
autorului, care, deși a fost printre primii care au folosit la noi termenul postmodernism, a refuzat constant ralierea la această orientare. În contrapartidă, el propune o „poezie a cotidianului”, concentrată în formula „noul antropocentrism”, ale cărei date esențiale ar fi „centrarea pe ființa umană, în datele ei concrete, fizic-senzoriale, pe existența noastră de aici și de acum și o anume «claritate a privirii»” (Noul antropocentrism). O asemenea perspectivă definește și versurile lui M. De la început autorul practică o poezie polifonică, în
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
vagi: Care este contribuția școlii la formarea morală, intelectuală, cetățenească, profesională a tinerilor? În ce măsură un sistem sau altul de remunerare a muncii contribuie la creșterea sau, dimpotrivă, la scăderea responsabilității în muncă, la interiorizarea intereselor generale sau, mai degrabă, accentuează centrarea pe interesele personale, susține performanțele calitative, stimulează inițiativa și creativitatea? Care este beneficiul funcțional total al unui sistem de promovare în muncă? În ce măsură stimulează performanțele profesionale? În ce măsură generează tensiuni și conflicte? S-ar putea chiar să fim șocați de afirmații
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
umană, trăind în anumite condiții, poate adopta o organizare de tip capitalist sau socialist; și în interiorul acestor mari opțiuni, sunt posibile mai multe variante. O persoană, în condiții similare de viață, poate sunt un anumit stil de viață sau altul: centrare pe profesie sau pe viața de familie, ascensiune socială sau distracții. Sistemul social structurat. Un sistem social poate exista numai într-o formă sau alta, având un mod de organizare. El are deci mereu o anumită structură. Analiza trebuie însă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
intereselor globale ale colectivității, dar și pentru că interesele lor particulare sunt mai strâns dependente de importanța acordată subsistemului militar decât de bunăstarea generală a colectivității. După cum se poate observa, cele două tipuri de explicații implică soluțiidiferite: dacă departamentalizarea reprezintă efectul centrării excesive pe subobiective (perspectiva holistă), soluția o reprezintă accentuarea obiectivului global, înțelegerea subobiectivului în contextul acestuia; dacă, dimpotrivă, cauza rezidă în relația mai strânsă dintre subobiectiv și interesele particulare ale membrilor subsistemului (individualism metodologic), soluția va fi căutarea unei modalități
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a subsistemelor: apărarea de controlul sistemului, umflarea lor artificială dincolo de funcția efectivă pe care o îndeplinesc în cadrul sistemului mai general, promovarea finalităților proprii. Apare și la nivelul subsistemelor o oscilație specifică între orientarea de subsistem și orientarea de sistem, între centrarea pe funcția îndeplinită în cadrul sistemului și centrarea pe propriile sale finalități. Relații de vecinătate: acomodare, dominare, cooperare, concurențătc "Relații de vecinătate\: acomodare, dominare, cooperare, concurență" Între sisteme nu există numai relații de subși supraordonare („pe verticală”, ierarhice), ci și relații
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lor artificială dincolo de funcția efectivă pe care o îndeplinesc în cadrul sistemului mai general, promovarea finalităților proprii. Apare și la nivelul subsistemelor o oscilație specifică între orientarea de subsistem și orientarea de sistem, între centrarea pe funcția îndeplinită în cadrul sistemului și centrarea pe propriile sale finalități. Relații de vecinătate: acomodare, dominare, cooperare, concurențătc "Relații de vecinătate\: acomodare, dominare, cooperare, concurență" Între sisteme nu există numai relații de subși supraordonare („pe verticală”, ierarhice), ci și relații de vecinătate („pe orizontală”). Se pot desprinde
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
complexe: descompunerea lor în subprobleme mai simple ce pot fi mai ușor abordate. Diviziunea internă a muncii poate fi deci explicată parțial ca o strategie de a rezolva probleme cu un anumit grad de complexitate. Cum putem explica tendințele de centrare excesivă pe subobiectivele departamentului (o caracteristică generală a birocratizării) și de pierdere din vederea obiectivelor globale? March și Simon oferă drept una dintre explicațiile acestui fenomen diferența de operaționalitate. Obiectivele generale, globale sunt mai puțin operaționale decât subobiectivele în care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de natură, în anumite contexte structurale, să genereze sentimente de frustrare, de neputință, de demoralizare (lipsa de sens a acțiunii), având drept rezultat accentuarea conflictelor și chiar blocarea acțiunii. Înțelepciunea populară remarcă faptul că, uneori, „creșterea cunoașterii înseamnă creșterea durerii”. Centrarea excesivă a sociologului practician pe problemele pe care sistemele le percep a fi nemanipulabile la nivelul lor- fie că acestea depind integral de nivelurile ierarhice superioare, fie că derivă dintr-o serie de parametri structurali dați ce nu pot fi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
proiecta” un stil optim de conducere și de a-l difuza în sistemul industrial. Este cazul „grilei manageriale” a lui Robert Blake și Jane Mouton (1964). Grila managerială reprezintă un instrument de evaluare a stilurilor de conducere în funcție de două dimensiuni - „centrare pe producție” și „centrare pe om”. Stilul de conducere cel mai bun, promovat ca model de asimilat de către fiecare conducător este - în terminologia autorilor -, „9.9”, caracterizat printr-o ridicată centrare atât pe producție, cât și pe om. Ideea de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de conducere și de a-l difuza în sistemul industrial. Este cazul „grilei manageriale” a lui Robert Blake și Jane Mouton (1964). Grila managerială reprezintă un instrument de evaluare a stilurilor de conducere în funcție de două dimensiuni - „centrare pe producție” și „centrare pe om”. Stilul de conducere cel mai bun, promovat ca model de asimilat de către fiecare conducător este - în terminologia autorilor -, „9.9”, caracterizat printr-o ridicată centrare atât pe producție, cât și pe om. Ideea de dezvoltare umană a organizațiilor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de evaluare a stilurilor de conducere în funcție de două dimensiuni - „centrare pe producție” și „centrare pe om”. Stilul de conducere cel mai bun, promovat ca model de asimilat de către fiecare conducător este - în terminologia autorilor -, „9.9”, caracterizat printr-o ridicată centrare atât pe producție, cât și pe om. Ideea de dezvoltare umană a organizațiilor (prescurtat OD - organizational development) este un alt exemplu. OD-ul reprezintă o tehnică prin care specialistul scoate în evidență deficiențele formelor social-umane de organizare existente propunând noi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sinteză între cele două opțiuni extreme. Observație, descriere și participare Sunt însușite trei tipuri de competențe în ceea ce privește conștientizarea totală: - observarea, - descrierea, - participarea. Pentru a le se amplifica efectul, aceste trei competențe trebuie să fie practicate fără a fi analizate, prin centrarea atenției asupra a ceea ce tocmai se execută și având drept obiectiv acela de a fi eficient. Sunt propuse două exerciții de observare: observarea punctelor de sprijin ale corpului pe scaun, observarea senzațiilor fiziologice care apar în brațe după ce întreaga musculatură
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Eminescu, N. Iorga, C. Rădulescu-Motru), ai poporanismului și țărănismului (C. Stere, V. Madgearu, M. Ralea, Dem. Comșa). În consens cu ideile romanticii germane, narodnicismului rusesc, literaturii agrariene europene, această orientare reprezintă o critică a modernității liberale și neoliberale și o centrare pe solidarități specifice, culturale, etnice, naționale. Al patrulea tip de modernitate a fost de orientare marxistă, susținut de C.D. Gherea, Ș. Voinea, L. Pătrășcanu, L. Rădăceanu. A doua componentă fundamentală a tradițiilor sociologice românești o constituie sociologia teoretică clasică sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acestora securitatea necesară elaborării proiectelor de cercetare, ,,acoperirea marxistă” fiind indispensabilă oricărei manifestări științifice În cadrul sistemului. Deschiderea teoretică spre Vest a adus În câmpul sociologiei marxiste o serie de teme noi la acea dată: teoriile raționalității organizațiilor, orientarea spre performanță, centrarea pe om, stilurile de conducere, raționalitatea limitată În condiții de incertitudine (C. Zamfir); teorii ale societății postindustriale (O. Hoffman); sociologia grupurilor mici (A. Mihu); teorii ale problemelor sociale (C. Zamfir; S. Rădulescu, D. Banciu); calitatea vieții (C. Zamfir și colectiv
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
generație dispusă la un efort de descifrare teoretică a achizițiilor empirice postdecembriste. Sociobiologia a fost tradusă, dar rămâne, În exclusivitate, obiect de studiu la istoria doctrinelor. În ceea ce privește așa-zisa „sociologie a tranziției”, nu cred În așa ceva din mai multe motive: centrarea presupusei discipline numai pe postcomunism denotă obediență ideologică sau, În cel mai bun caz, o glazură ideologică a demersului sociologic; toate țările lumii se află În tranziție către o nouă etapă (fază de evoluție) de dezvoltare a istoriei lor; invocarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a reprezentat patternul dominant al sociologiei românești În faza sa de maturitate, a avut un obiectiv diferit: schimbarea În direcția modernizării societății românești, creșterea raționalității și realismului organizării sociale, asimilarea științei, În mod special a modelelor cristalizate În Occident, o centrare efectivă pe nevoile omului. Acest program a avut vocația schimbării „de jos În sus”, prin reforme punctuale și sectoriale, forțând sistemul comunist În direcția democratizării, a creșterii raționalității și a centrării pe nevoile populației. Programul de schimbare revoluționară prin decizii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În mod special a modelelor cristalizate În Occident, o centrare efectivă pe nevoile omului. Acest program a avut vocația schimbării „de jos În sus”, prin reforme punctuale și sectoriale, forțând sistemul comunist În direcția democratizării, a creșterii raționalității și a centrării pe nevoile populației. Programul de schimbare revoluționară prin decizii politice a fost Înlocuit prin unul de schimbare incrementalistă, „pas cu pas”, „de jos În sus”. Programul schimbării de jos În sus a avut, inevitabil, un caracter semisubteran, deși avea obiective
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociologii a fost sociologia antebelică, dar, În primul rând, nu prin cărți, ci prin oameni. Ca tematică, sociologia occidentală era mai relevantă pentru sociologia românească postbelică, pentru că ea se centra pe construirea unei societăți moderne, industrializate. Metodologia cercetării monografice și centrarea pe satul tradițional, măturat brutal de programul cooperativizării, au devenit rapid relevante doar istoric. La Începutul relansării sociologiei a prevalat metoda monografică și cadrul teoretic complementar. Primele cercetări sociologice de amploare, coordonate de H.H. Stahl și Traian Herseni, au fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]