871 matches
-
în turnantă (sectorul stadionului de atletism în care traiectoria de alergare este curbilinie), acolo unde asupra sportivului acționează o forță externă, forța centrifugă. Această forță acționează din centrul arcului de cerc spre exteriorul acestuia ,,împingând” atletul către dreapta. Mărimea forței centrifuge este direct proporțională cu pătratul vitezei de deplasare a sportivului și invers proporțională cu raza de curbură a turnantei. Diferențele tehnice ale pasului alergător, care sunt adoptate de alergătorii acestor probe de viteză, sunt expresia necesității de contracarare a forței
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
este direct proporțională cu pătratul vitezei de deplasare a sportivului și invers proporțională cu raza de curbură a turnantei. Diferențele tehnice ale pasului alergător, care sunt adoptate de alergătorii acestor probe de viteză, sunt expresia necesității de contracarare a forței centrifuge, prin care planul umerilor și a bazinului alergătorului să rămână perpendiculare pe tangenta dusă la traiectoria deplasării; de aceea identificăm următoarele aspecte particulare în tehnica de alergare în turnantă: * alergătorul se înclină spre interiorul turnantei; * brațul drept are o mișcare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Vom prezenta tehnica aruncării ciocanului prin descrierea fazelor mecanismului de bază. Priza pe ciocan Pregătierea ciocanului repte se fixează pe falanga de bază a mâinii stângi, degetelor mâinii stângi, aruncătorii folosesc poziționale și dinamice ale marilor Datorită unei puternice forțe centrifuge exercitate de ciocan asupra mâinilor aruncătorului (peste 300 kg la aruncările de 75-80 m), țin se face într-un mod cu totul special (fig. 91): * mâna stângă prinde cu patru degete (excepție policele) latura inferioară a părții de sus a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
șoldul din aceeași parte se întorc sensibil în direcția obiectului; * axa umerilor se rotește de la dreapta spre stânga; * privirea urmărește sfera ciocanului. Viteza optimă a ciocanului trebuie dobândită la sfârșitul celei de a doua rotări preliminare (14-16 m/sec). Forța centrifugă care se naște în timpul rotației ciocanului (mărimea ei variază în funcție de fazele rotației) este compensată de atlet în mare parte printr-o e mișcări ale bazinului, care se deplasează mereu în direcția lui. II. Elanul (piruetele) Are o importanță deosebită, deoarece
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
flexie rapidă din glezna piciorului stâng (fig. 93), aflat în sprijin pe sol pe partea externă a părții anterioare a plantei, care are ca urmare dirijarea genunchiului stâng spre sol (senzația de “înțepare” a solului cu genunchiul stâng), absorbirea forței centrifuge și menținerea centrului de greutate a ansamblului atlet obiect pe axa de rotație. În timpul pivotării pe un picior viteza periferică a ciocanului (sfera ciocanului) scade. Sprijinul bilateral sau faza de accelerare a vitezei. În dorința de a așeza piciorul drept
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
condiția de echilibru a corpului (punct material) pentru cele trei forțe. Când asupra unui corp (punct material) acționează n forțe concurente, la echilibrul lor, rezultanta lor este nulă: II.2. Tipuri de forțe în mecanică a) Forța centripedă și forța centrifugă În mișcarea circulară uniformă, datorită variației direcției vitezei liniare, apare o accelerație centripetă:orientată spre centrul 0 al circumferinței. Conform principiului fundamental al dinamicii apare forța centripetă . Pe baza principiului acțiunii și reacțiunii, forței centripete i se va opune forța
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
În mișcarea circulară uniformă, datorită variației direcției vitezei liniare, apare o accelerație centripetă:orientată spre centrul 0 al circumferinței. Conform principiului fundamental al dinamicii apare forța centripetă . Pe baza principiului acțiunii și reacțiunii, forței centripete i se va opune forța centrifugă Fcf, egală și de sens contrar cu forța centripedă. Vectorial: ISAAC NEWTON (1643 1727) fost un mare fizician, astronom și matematician englez. În celebra sa carte „Principiile matematice ale filozofiei naturale” (1687) a fundamentat și dezvoltat mecanica clasică, formulând cele
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
senzitivi ai nervilor cranieni și spinali, fără ca pacientul să fie contagios. În anumite condiții, încă insuficient cunoscute, VVZ rămas latent în ganglionii nervilor senzitivi își reia multiplicarea, producând leziuni histologice (hemoragii, edem și infiltrat limfocitar). Consecutiv replicării, VVZ se propagă centrifug a virusului pe calea filetelor nervoase senzitive în teritoriul cutanat inervat și determină leziuni nervoase și cutanate de tip zoster. În condiții de imunodepresie,VVZ se poate replica și în alte organe interne, atât în cursul varicelei, cât și al
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
se transmite centripet, prin axonii nervilor periferici, către măduva spinării și creier, cu o viteză de 50-100 mm/zi. La nivelul sistemului nervos central, în substanța cenușie, virusul se replică și determină encefalita cu corpusculi Babes-Negri. Virusul poate disemina și centrifug, în alte țesuturi (salivă, rinichi, plămâni). Tablou clinic Incubația la om este de 20-90 zile. Manifestările clinice au două forme: furioasă (frecventă) și paralitică (20%). Forma furioasă prezintă o fază de invazie cu astenie, fatigabilitate, febră. În perioada de stare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
explorare repetitivă revelează o adevărată mașinărie mecanică, ce pare să-și desfășoare cursul într-un ritm implacabil. Sugestiile vizuale atât de consacrate universului debussyist apar, de această dată, substituite de o unică imagine cea a mișcării, în care resimțim forța centrifugă a unei roți ce se învârte, potrivit corespondenței imaginative la care făcea referire Debussy. Viziunea nu intenționează să copleșească prin rapiditatea mișcării giratorii, ci prin persistența motivului ostinato ce necesită o execuție precisă, într-o perfectă menținere a nivelului de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
vom înțelege omul și putem înțelege omul dacă înțelegem lumea fizică și biologică. Wallerstein completeză: ,,După părerea mea studiile de complexitate și studiile culturale au mutat științele naturale și științele umaniste pe domeniul științelor sociale. Ceea ce a reprezentat un teren centrifug al forțelor în lumea cunaoșteriia devenit unul centripet, iar acum științele sociale ocupă o poziție centrală în cadrul cunoașterii. Ne aflăm în mijlocul unui proces de depășire a celor "două culturi" de încercare de a reuni într-un singur domeniu cercetarea adevărului
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
într-un zbor acrobatic, care mi-a permis să experimentez diverse acrobații: șandele, spirale, opturi. Aflat într-un mini-avion, fără centură de siguranță, l-am întrebat pe Ira cum de nu cădeam din avion. Acesta mi-a răspuns scurt: "Forța centrifugă". Mi-l amintesc cum întorcea avionul cu susul în jos, iar eu îmi coboram privirea la miliardele și miliardele de mile de stele și mă simțeam ca un artist de circ făcând acrobații la trapez. Am început să scriu poezie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
au consistența unei "gramatici". La sfîrșitul acestui parcurs, sîntem departe de a fi îndeplinit întreg programul de lucru ale cărui linii le-am stabilit în primul capitol. Atenția noastră s-a fixat esențialmente asupra forțelor centripete ale textualității în detrimentul forțelor centrifuge care traversează complementar textele. A fost vorba mai ales de ceea ce conferă unui text proprietatea de a forma o unitate coezivă și coerentă. Ne rămîne așadar să descriem metodic ansamblul de forțe centrifuge care deschid un text spre alte texte
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
asupra forțelor centripete ale textualității în detrimentul forțelor centrifuge care traversează complementar textele. A fost vorba mai ales de ceea ce conferă unui text proprietatea de a forma o unitate coezivă și coerentă. Ne rămîne așadar să descriem metodic ansamblul de forțe centrifuge care deschid un text spre alte texte, în sînul interdiscursurilor formațiunii sale sociale originare. O parte din capitolul 8 a arătat, cu exemplul povestirii lui Borges, pertineța citicii asupra iluzoriei încheieri a obiectului text formulată la sfîrșitul capitolului 2. Orice
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Aceste pericole includeau fenomene diverse, precum: inegalitatea economică, în creștere, destrămarea familiei, scăderea natalității, creșterea infracționalității, apariția culturii de consum și integrarea în Uniunea Europeană. Sládek (1992:27-9) a explicat că sarcina mișcării Republicane, este aceea de a contracara aceste forțe centrifuge și dezintegratoare și de a canaliza expresia "voinței națiunii" (vůle národa). În consecință, relația adecvată între Stat și Societate ar trebuie înțeleasă în termeni colectiviști și paternaliști. Rolul statului trebuia să fie acela de a asigura protecția indivizilor și de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
filmului românesc contemporan, duritatea cotidianului, pe care își propune, programatic, să-l prezinte în toată expresivitatea sa nudă. Distilându-și în scris obsesiile, complexele, iubirile, dramele sau nedreptățile vieții curente, Petronela Rotar ne spune zilnic, prin această comunicare frugală și centrifugă a blogului, postmodernă, aventură a gândirii nomade cum ar spune Lacan, că, da, e vie și iubește viața cu pasiune, cu atât mai mult cu cât, de mai multe ori până acum, a fost salvată chiar când se pregătea să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
daci”, când „geți” . Făcând parte din marele neam al tracilor, cei mai numeroși după neamul iuzilor, dar și dezbinați, numiți „marii anonimi” ai istoriei, cu un rol modest politic , geto-dacii moștenesc de la strămoșii lor, din epoca bronzului, nu numai spiritul centrifug, ci și o întreagă spiritualitate, comună, de altfel, și altor popoare indo-europene. Chiar numele dacilor, numiți mai întâi daoi, după cum spune Strabon, poartă pecetea mitică a lupului-totem, „simbolul fugarului, al proscrisului care devenea lup” . Așa cum la vechii spartani
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
făcându-i pe oameni să creadă că el cunoaște tainele zeilor , cunoștințe pe care le-a pus în slujba concentrării și centralizării puterii geto-dacilor sub conducerea lui Burebista. Marele rege avea nevoie de sprijinul marelui preot pentru a potoli tendințele centrifuge și pentru a-i chema la cumpătare și ascultare pe supușii lui. Cea mai mare realizare a lui Deceneu a fost că i-a convins pe geți să-și distrugă viile, să trăiască fără vin, ceea ce nu e de crezut
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
o clasificare după parametrii gestului și distinge între cele diferite după amploare (gestul amplu și gestul restrâns), după formă (gestul rectiliniu, gestul curbiliniu și gestul triunghiular), după viteza de execuție (gestul rapid și gestul lent), după direcția de execuție (gestul centrifug și gestul centripet), după intensitate (gestul expresiv și gestul inexpresiv), după întinderea temporală (gestul care durează mai mult și gestul care durează mai puțin), după precizie (gestul precis și gestul imprecis), după partea corpului care se implică (gestul-cap, umeri, trunchi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
grad mic de recunoaștere sau cu un caracter local/gest cu un grad mare de recunoaștere sau cu un caracter universal); • după conținutul desemnat prin gest: concret/simbol (gest care indică un aspect real/abstract); • după direcția executării gestului: centripet/centrifug (așezarea mâinilor în poală/ întinderea mâinilor cu palmele orientate în sus); • după prezența sau absența intenției gestului: intenționat/neintenționat (gestul de apucare cu degetele/capul ridicat care exprimă mândrie); voluntar/involuntar (palmele în jos pentru calmarea interlocutorului/capul ridicat din
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
relații de cooperare și înțelegere); • obține comportamentul de atenție (baterea din palme, plasarea degetului pe buze); • prezice o acțiune sau sfârșitul acesteia (privirea insistentă a profesorului la ceas poate semnaliza sfârșitul comunicării didactice). În comunicarea didactică, gesturile ample sau restrânse, centrifuge sau centripete, rectilinii, curbilinii sau triunghiulare etc. descriu obiectele și fenomenele, acompaniază și completează mesajul verbal, captează atenția elevilor și facilitează înțelegerea cunoștințelor, accentuează cuvintele cheie, exprimă sentimente și atitudini, reflectă natura relației profesor-elev. 3.3. Tipologia gesturilor în comunicarea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
liniștite, controlate și lente); • structura anatomo-fiziologică a corpului uman (gesturile executate cu mâinile și degetele au un ritm alert comparativ cu cele ale picioarelor, datorită structurii anatomice a corpului uman). * După direcția de execuție, observăm îndeosebi în comunicarea didactică gesturi centrifuge (întinderea și deschiderea brațelor și mâinilor) și gesturi centripete (încrucișarea mâinilor și picioarelor). De regulă, mâinile dirijate către exterior, relevă dispobilitatea de a comunica, iar mâinile orientate în mod sistematic către corp, desemnează mai degrabă preocuparea pentru sine. Practic, direcția
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și picioarelor). De regulă, mâinile dirijate către exterior, relevă dispobilitatea de a comunica, iar mâinile orientate în mod sistematic către corp, desemnează mai degrabă preocuparea pentru sine. Practic, direcția de execuție a gestului relevă atitudinea profesorului față de elevi: dacă gesturile centrifuge se asociază cu atitudinea deschisă, gesturile centripete relevă o atitudine închisă față de aceștia. Observăm frecvent apariția gesturilor pluridirecționale cu amplitudine mare în sala de clasă. În activitatea de predare, predomină orientarea palmelor și brațelor deschise către elevi și susținerea contactului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
rolul caracteristicilor psihice asupra exprimării corporale; b) caracterul tehnic al exprimării corporale; c) asemănarea exprimării corporale la oameni și la animale; d) influența relațiilor sociale asupra exprimării corporale. 3. Gestul întinderii mâinilor către interlocutor îl putem caracteriza ca fiind: a) centrifug; b) centripet; c) restrâns; d) amplu. 4. Gesturile stereotipe pe care le realizăm în condiții de concentrare sau tensiune psihică au fost definite de Paul Ekman și Wallace V. Friesen: a) embleme; b) adaptorii; c) reglatorii; d) ilustratorii; e) expresii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mare amploare relevă în mod deosebit: a) structura anatomo-fiziologică; b) trăsăturile de personalitate; c) nivelul economic; d) tipul temperamental; e) lărgimea sau îngustimea spațiului; f) stilul de predare. 6. Direcția de execuție a gestului relevă atitudinea profesorului față de elevi. Gesturile centrifuge se asociază cu: a) atitudinea indiferentă; b) atitudinea închisă; c) atitudinea deschisă. 7. Încercuiți manifestările gestuale care pot fi decodate atunci când elevii mint: a) clipit des; b) zâmbet larg; c) contact vizual crescut; d) dilatarea pupilelor; e) atingerea propriului corp
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]