495 matches
-
care a degenerat într-o răscoală politico-religioasă cu puțin înainte de anul 70 p.Chr. ducând la căderea Ierusalimului. Referitor la gândirea lui Isus despre serviciul militar, nu se poate afirma că atitudinea sa față de soldat (Lc 7, 1) ori convertirea centurionului Cornelius (cf. Fap 10) ar demonstra vreo simpatie pentru militarism. Aceste episoade vor să arate numai puterea harului divin care, depășind orice moralism, acționează asupra fiecărei persoane plecând tocmai de la poziția sa socială. Indirect, Cristos își manifestă atitudinea față de serviciul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pentru moment era suficientă și împlântarea steagului lui Cristos în castrele păgâne, mai precis răspândirea Evangheliei. Aceste considerații explică motivul pentru care lipsește aproape întreg materialul antic documentar și, tot astfel, evaluările din partea Bisericii despre soldații creștini. În Noul Testament, istoria centurionului de la Cafarnaum (Mt 8, 5-13; Lc 7, 1-10), a celui de sub cruce (Mt 27, 54) și a celui din Cezareea (Fap 10) etc. nu sunt relatate cu scopul de a lăuda starea soldatului ori de a-i cumpăni toleranța. Faptul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
68, aflăm că acesta a voit să reproșeze creștinilor absența lor din rândurile armatei romane. Potrivit celor afirmate de Cels, până în anul 178, creștinii nu prestau serviciul militar. Evident filozoful păgân nu cunoștea Faptele Apostolilor, 10, unde este scris că centurionul Cornelius, din cohors Italica, aflată pe atunci la Cezareea, s-a botezat împreună cu familia și prietenii lui cei mai apropiați (cf. Fap 10, 24.48), foarte probabil soldați, ca și cei din casa Cezarului (Filip 4, 22). Tot astfel, la
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
-și țină coroana în mână, grație unei scutiri speciale. Cultul mithraic s-a bucurat de o largă răspândire printre soldați cantonați în Africa, în care se pare că a fost inițiat într-o asemenea educație religioasă și Tertulian, fiul unui centurion, din moment ce posedă o bună cunoaștere a ritualurilor și a detaliilor mithraismului. Ceremonialul de inițiere mithraică cuprindea șapte grade diferite, asociate simbolurilor celor șapte planete cunoscute pe atunci. La intrarea în noua religie mithraică, în cadrul ceremonialului, candidatul îndeplinea un sacramentum asemănător
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
război nu poate fi plăcut lui Dumnezeu. Căci printre aceștia se afla sfântul David, căruia Dumnezeu i-a oferit o mărturie atât de importantă; se aflau foarte mulți drepți ai acelui timp (din vechime). Unul din aceștia era și acel centurion care îi spusese Domnului... (Mt 8, 8-10). Tot printre ei era și Cornelius (Fap 10, 4-8). Spre deosebire de opinia creștină, favorabilă serviciului militar, maniheii susțineau că folosirea armelor pentru a ucide este potrivnică naturii și în contrast absolut cu spiritul creștinismului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
membrii ai Bisericii, prin stimă și respect reciproc. Stima și respectul soldaților față de Isus au fost determinate de relația și apropierea lor de acesta, pe durata vieții sale pământești. Cel dintâi dintre militarii proveniți din neamurile păgâne a fost un centurion, care și-a mărturisit credința în dumnezeirea lui Isus și a cerut cu multă umilință un miracol în fața mulțimii (cf. Lc 7), arătând prin aceasta că Imperiul și puterea armelor sunt limitate. Ulterior, un alt centurion, cu mult curaj și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
păgâne a fost un centurion, care și-a mărturisit credința în dumnezeirea lui Isus și a cerut cu multă umilință un miracol în fața mulțimii (cf. Lc 7), arătând prin aceasta că Imperiul și puterea armelor sunt limitate. Ulterior, un alt centurion, cu mult curaj și emoție, a proclamat inocența și sfințenia lui Isus pe muntele Calvar (cf. Lc 24, 47) tot în fața celor prezenți. Câțiva soldați au fost martorii oculari ai pătimirii, morții (cf. In 19, 23-34) și învierii glorioase a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
altor clase sau categorii sociale. Viziunea acestei realități viitoare l-a inspirat pe neașteptate și pe sfântul Petru, care, depășind barierele naționalismului ebraic și propriul scrupul religios, nu a ezitat să-i boteze pe unii dintre păgâni, ca în cazul centurionului roman Cornelius, la Cezareea, împreună cu toate rudele și prietenii săi intimi. Acest episod deschidea calea Evangheliei și lumii păgâne, Evanghelie predicată anterior doar iudeilor din diasporă datorită tulburărilor ivite între aceștia și iudeo-creștini pentru moartea lui Ștefan, primul martir, când
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Isus. Și mâna Domnului era cu ei și era mare numărul celor care au crezut și s-au întors la Domnul (Fap 11, 20-21). În Faptele Apostolilor, 10, ni se spune că Dumnezeu a fost cel care a voit convertirea centurionului, probabil datorită apropierii sale de creștinism (cf. Fap 10, 1-2), trimițând la el un înger pentru a-l îndemna să primească botezul. Tot El l-a luminat și pe apostolul Petru aflat la Iope printr-o viziune, insistentă și graduală
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
l-a luminat și pe apostolul Petru aflat la Iope printr-o viziune, insistentă și graduală, prin care îi cerea să înțeleagă puterea Crucii și a Evangheliei și să depășească datinile iudaice strămoșești; i-a impus să meargă în casa centurionului, care tocmai trimisese câțiva slujitori să-l cheme, pentru a-l introduce prin botez în prima comunitate creștină. După convertirea acestuia, Petru a trebuit să înfrunte opoziția iudeo-creștină, geloasă pe patrimoniul Evangheliei; adresându-se comunității creștinilor proveniți din iudaism, le-
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
înfrunte opoziția iudeo-creștină, geloasă pe patrimoniul Evangheliei; adresându-se comunității creștinilor proveniți din iudaism, le-a arătat că paternitatea lui Dumnezeu este universală și se extinde asupra tuturor, chiar și a soldaților, fără nici o excepție (cf. Fap 11, 4-18). Convertirea centurionului Cornelius a urmat la puțin timp celei a lui Paul din Tars (cf. Fap 9), bucurându-se de aceleași intervenții divine, de fenomene cerești și alte modalități asemănătoare, fiind identică până și în finalități. Paul a fost chemat îndată la
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pe Petru, pentru a veni în casa stăpânului lor; zelul său apostolic nu s-a oprit numai la ai săi din Cezareea, ci l-a făcut cunoscut oriunde a mers după ce și-a încheiat misiunea în acest oraș. Deși numele centurionului ar putea să ne dea iluzia apartenenței sale la ginta romană Cornelia, funcția sa modestă de centurion ne dă un motiv în plus să-l considerăm fiul vreunuia dintre cei 10.000 de liberți degrevați de Lucius Cornelius Sylla (138-78
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
la ai săi din Cezareea, ci l-a făcut cunoscut oriunde a mers după ce și-a încheiat misiunea în acest oraș. Deși numele centurionului ar putea să ne dea iluzia apartenenței sale la ginta romană Cornelia, funcția sa modestă de centurion ne dă un motiv în plus să-l considerăm fiul vreunuia dintre cei 10.000 de liberți degrevați de Lucius Cornelius Sylla (138-78 a.Chr.). Reîntorcându-se la Roma, centurionul Cornelius a săvârșit multe convertiri; din Scrisoarea către Romani (54
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
apartenenței sale la ginta romană Cornelia, funcția sa modestă de centurion ne dă un motiv în plus să-l considerăm fiul vreunuia dintre cei 10.000 de liberți degrevați de Lucius Cornelius Sylla (138-78 a.Chr.). Reîntorcându-se la Roma, centurionul Cornelius a săvârșit multe convertiri; din Scrisoarea către Romani (54 p.Chr.) aflăm că erau numeroși creștinii în capitala Imperiului, lucru confirmat de Scrisoarea către Filipeni (60 p.Chr.) unde ni se spune că exista un nucleu de convertiți chiar
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
unii membrii ai ginții Cornelia să se fi convertit la creștinism cu mult mai înainte de sosirea lui Paul la Roma și că Priscila ar fi aparținut acestei familii prin naștere sau ca libertă?. Exprimarea lui Holzner nu împiedică posibilitatea ca centurionul să fi aparținut ginții Cornelia, motivând că numai un aristocrat sau libert roman ar fi putut avea o influență decisivă asupra celorlalți care, la rândul lor, îmbrățișând o religie străină, întrerupeau tradițiile strămoșești ale familiilor lor legate atât de mult
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
unii aristocrați a fost facilitată de obiceiul împământenit, de aderare ori de simpatizare a religiei mozaice: Cornelius era un exemplu dintre atâția cucernici, despre care ne grăiesc Faptele Apostolilor, 10; b) exercitarea unei influențe sociale precise nu pretindea neapărat aristocrația centurionului nostru, deoarece știm că la Roma mulți liberți deveniseră puternici și se bucurau de un mare prestigiu. Deși a fost libert și centurion, Cornelius se bucura și de un anumit prestigiu social elogiat chiar de Faptele Apostolilor, 10, care ne
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
despre care ne grăiesc Faptele Apostolilor, 10; b) exercitarea unei influențe sociale precise nu pretindea neapărat aristocrația centurionului nostru, deoarece știm că la Roma mulți liberți deveniseră puternici și se bucurau de un mare prestigiu. Deși a fost libert și centurion, Cornelius se bucura și de un anumit prestigiu social elogiat chiar de Faptele Apostolilor, 10, care ne informează asupra multor sale fapte de milostenie. Adjectivul multe nu trebuie înțeles doar cantitativ, ci și calitativ: pomenile numeroase și abundente ale centurionului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
centurion, Cornelius se bucura și de un anumit prestigiu social elogiat chiar de Faptele Apostolilor, 10, care ne informează asupra multor sale fapte de milostenie. Adjectivul multe nu trebuie înțeles doar cantitativ, ci și calitativ: pomenile numeroase și abundente ale centurionului ne vorbesc despre om înstărit. Generozitatea sa viza îndeosebi prima comunitate creștină care primea, din partea bogaților convertiți, cele mai ample ajutoare pentru întreținerea diferitelor biserici și comunități creștine, dar și pentru susținerea și propagarea credinței. Este impresionantă dar și semnificativă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
creștină care primea, din partea bogaților convertiți, cele mai ample ajutoare pentru întreținerea diferitelor biserici și comunități creștine, dar și pentru susținerea și propagarea credinței. Este impresionantă dar și semnificativă dedicarea a două capitole întregi (Faptele Apostolilor 10 și 11) convertirii centurionului Cornelius! A fost un eveniment extraordinar nu atât pentru că era vorba despre un păgân care se convertea, cât mai ales pentru renumele și influența de care se bucura acesta, aspecte care vor contribui la o tot mai mare credibilitate a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
rigizi ai religiei mozaice și adversari declarați ai creștinilor, i-ar fi determinat pe aceștia să uneltească din interiorul casei imperiale împotriva predicării lui Petru și a celorlalți creștini. Se pare că prima comunitate creștină din Roma a fost opera centurionului Cornelius și a soldaților italici din cohorta omonimică, care au primit botezul în Palestina, în timpul staționării lor temporare în acele locuri, dar și a acelor pelerini romani, despre care ne vorbesc Faptele Apostolilor că ar fi asistat la începutul predicării
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să stăruie împreună în învățătura apostolilor și în împărtășire, în frângerea pâinii și în rugăciune. Însuflețiți de zelul neofiților, soldații abia reîntorși în patrie, sub impulsul și indicațiile Apostolilor Petru și Paul, s-au reunit și au săvârșit convertiri (fiind centurion, Cornelius a istorisit probabil experiențele sale religioase și celor de la curtea imperială), constituind acea Biserică, care mai apoi se va considera fondată de cei doi Apostoli, deoarece primii creștini din Roma au acționat în numele lor și în supunere față de dânșii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
epistolei adresate romanilor. Din Scrisoarea către Romani înțelegem că destinatarii epistolei pauline posedau calități morale și virtuți religioase admirabile, precum bunătatea, blândețea, caritatea, generozitatea, evlavia și frica de Dumnezeu, aspecte ilustrate de altfel și de prima istorie bisericească în persoana centurionului Cornelius, bărbat cucernic și temător de Dumnezeu, cu toată casa lui și care făcea multe milostenii poporului și se ruga lui Dumnezeu totdeauna. Autenticitatea acestei informații nu poate fi pusă la îndoială. Să fi fost așadar, centurionul Cornelius cel care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
bisericească în persoana centurionului Cornelius, bărbat cucernic și temător de Dumnezeu, cu toată casa lui și care făcea multe milostenii poporului și se ruga lui Dumnezeu totdeauna. Autenticitatea acestei informații nu poate fi pusă la îndoială. Să fi fost așadar, centurionul Cornelius cel care ar fi format după sine sufletul religios al romanilor convertiți la Evanghelie? Potrivit mărturiei din Faptele Apostolilor se pare că da, iar aceasta în urma viziunii angelice, când Cornelius a chemat două din slugile sale de casă și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de casă și pe un ostaș cucernic din cei care îi erau mai apropiați, cărora după ce le-a istorisit toate, i-a trimis la Iope (Fap 10, 7-8), să-l cheme pe Petru. Aceștia, întâlnind Apostolul, i-au transmis cuvintele centurionului fără nici o ezitare, spunându-i: Cornelius sutașul, om drept și temător de Dumnezeu și mărturisit de tot neamul iudeilor, a fost înștiințat de către un sfânt înger să trimită să te cheme acasă la el, ca să audă cuvinte de la tine (Fap
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sutașul, om drept și temător de Dumnezeu și mărturisit de tot neamul iudeilor, a fost înștiințat de către un sfânt înger să trimită să te cheme acasă la el, ca să audă cuvinte de la tine (Fap 10, 22). Chemarea Apostolului acasă la centurion, se poate înțelege la cazarmă, iar dorința lui de a auzi cuvinte de la sfântul Petru, cu aceea de a primi învățătura Evangheliei. Faptele Apostolilor ne prezintă starea sufletească a centurionului, emoționantă pentru autorul acestei scrieri care ne spune că Petru
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]