7,540 matches
-
trebui oare să ne precizam și gîndirea pe care ne bizuim pentru a le formulă? Adică, mai precis, să spunem și ce înțelegem prin cenzură și prin micul fapt divers al întîlnirii dintre literatura și instituția sus-amintită. Fiindcă dacă privim cenzură că pe o institutie imuabila, atunci, paradoxal, literatura, care e o formă schimbătoare de manifestare a artei, pare mai curînd de așteptat ca la întîlnirea celor două literatura să nu se lase falsificată de cenzură, ci mai degrabă că instituția
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]
-
instituția sus-amintită. Fiindcă dacă privim cenzură că pe o institutie imuabila, atunci, paradoxal, literatura, care e o formă schimbătoare de manifestare a artei, pare mai curînd de așteptat ca la întîlnirea celor două literatura să nu se lase falsificată de cenzură, ci mai degrabă că instituția cenzurii să nu facă față asalturilor literaturii. (C.T.)
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]
-
că pe o institutie imuabila, atunci, paradoxal, literatura, care e o formă schimbătoare de manifestare a artei, pare mai curînd de așteptat ca la întîlnirea celor două literatura să nu se lase falsificată de cenzură, ci mai degrabă că instituția cenzurii să nu facă față asalturilor literaturii. (C.T.)
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]
-
în această perioadă publicistica politică. "Pe vremuri" scriitorul folosea orice prilej ca sa-si publice articolele incendiare, multumindu-se chiar și cu înserarea lor conspirativa într-o revistă de provincie, cu un tiraj restrâns. Iar acum, când nu mai există nici cenzură, scriitorul preferă să tacă. Folosind cu abilitate prilejul, diverși răuvoitori au lansat presupunerea perfida că Augustin Buzura evita să judece noua situație din România din oportunism. Nu întâmplător, ziariștii care îi luau interviuri îl întrebau, invariabil, de ce nu-și spune
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
completare, cele două ediții ale cărții (una în anii optzeci, alta în anul 1998, neintregrînd acest adaos). A ostenit, apoi, la elaborarea unui studiu despre democrație, pe care ar fi voit să-l publice în broșură dar nu putea din cauza cenzurii. L-a publicat, apoi, tot în Analele Academiei, nefiind, nici el, reluat apoi. Se interesa de soarta Convorbirilor literare, de care se îngrijea I. E. Toroutiu, care, avînd o tipografie, speră, naiv, să o transforme într-o cetățuie a rezistenței împotriva
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
ar fi trebuit să intre în grevă, după program, dar care au preferat să-și vadă de lucru fiindcă programul de la centru nu avea nici o legătură cu problemele și cu strategia particulare sindicatelor reprezentate de ei. După eșecul moțiunii de cenzură al carei epitaf l-a facut Radu Vasile, premierul care a spus că nu mai avem de nici unele, pînă acolo că nici de furat n-a mai rămas mare lucru, eșecul grevei generale de 24 de ore e o dovadă
Un nou Stoenesti sindical by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17884_a_19209]
-
Continentalii suceveni vor, în consecință, să reabiliteze "adevărată critică" și, mai ales, să reflecte o nouă mentalitate în raporturile literaturii române cu cele occidentale. Practic, spiritul critic se manifestă în pagini prin Adrian Marino, care, pornind de la două articole despre cenzură din volumul lui Al. Călinescu Interstiții, aduce informații bibliografice suplimentare, demonstrînd că istoria cenzurii în România comunistă nu e un domeniu atît de puțin studiat cum se crede, o primă contribuție în acest domeniu apartinîndu-i chiar domniei-sale. Andrei Corbea critică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
o nouă mentalitate în raporturile literaturii române cu cele occidentale. Practic, spiritul critic se manifestă în pagini prin Adrian Marino, care, pornind de la două articole despre cenzură din volumul lui Al. Călinescu Interstiții, aduce informații bibliografice suplimentare, demonstrînd că istoria cenzurii în România comunistă nu e un domeniu atît de puțin studiat cum se crede, o primă contribuție în acest domeniu apartinîndu-i chiar domniei-sale. Andrei Corbea critică și el, cu argumente serioase, deficiențele de abordare și nivelul modest al unei cărți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
era oarecum de la sine înțeleasă. Pentru premierul Radu Vasile, amestecul Cotrocenilor în propria sa politică înseamnă intruziuni neacceptabile, pe care prim-ministrul le face cunoscute presei mai mult sau mai putin precis. Pentru Radu Vasile, victoria guvernului după moțiunea de cenzură depusă de PDSR pare să fie și cîștigarea independenței totale față de Cotroceni. De aici probabil și dorința lui de a se preciza felul republicii în care trăim - prezidențială sau parlamentară. * Că e posibil ca din aceste dispute de întîietate să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
asta deși, afirmă Ghilezan, la Cluj, în acea vreme a dictaturii carliste, funcționa un club al P.N.T., în ciuda faptul,ui că, formal, partidul era suspendat. Apăreau însă și ziare nesupuse, mereu hartuite de regim prin nealocarea hîrtiei necesare imprimării și "cenzură era strașnica". Situația se va fi menținut și în perioada dictaturii antonesciene, deși am citit în memoriile lui Ioan Hudița că P.N.T.,i se îngăduise să funcționeze subteran, avînd organizații județene, iar în București erau și organizații pe sectoare (pe
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
Mai degrabă, dispute. Ele nu au antrenat lingviști, ci ziariști și oameni politici. O discuție serioasă e cu atît mai necesară, cu cît discursul (și vocabularul) public au o mulțime de implicații morale și sociale. S-a ajuns la invocarea cenzurii pentru a bloca vulgaritățile tot mai frecvente de limbaj. Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a fost, bunăoară, pus în situația de a analiza anumite texte de muzică ușoară sau ale unor formațiuni satirice, în care cota de alarmă privind decența
Democrația lingvistică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17239_a_18564]
-
cu pricina sînt prea cunoscute ca să fie nevoie să dau nume de persoane sau de formații. De altfel, toată problema e de principiu. Vulgaritatea a devenit un fenomen general, iar soluțiile nu pot fi individuale. De aceea, nu cred că cenzura e utilă. Nu numai fiindcă eu sînt împotriva cenzurii, dar și fiindcă n-ar da rezultate "eliminarea" ori "interzicerea" unor abateri de la normele exprimării civilizate. La mijloc e o chestiune de educație a gustului. Cauza abaterilor se află în încredințarea
Democrația lingvistică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17239_a_18564]
-
dau nume de persoane sau de formații. De altfel, toată problema e de principiu. Vulgaritatea a devenit un fenomen general, iar soluțiile nu pot fi individuale. De aceea, nu cred că cenzura e utilă. Nu numai fiindcă eu sînt împotriva cenzurii, dar și fiindcă n-ar da rezultate "eliminarea" ori "interzicerea" unor abateri de la normele exprimării civilizate. La mijloc e o chestiune de educație a gustului. Cauza abaterilor se află în încredințarea unor artiști că, flatînd gustul unui anumit public, needucat
Democrația lingvistică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17239_a_18564]
-
sociale. Rezultatele nu pot fi decît cele pe care le vedem deja. Ele pot fi rezumate foarte succint, într-o singură propoziție: în societatea românească triumfă, deocamdată, mahalaua. Este, din păcate, un triumf asupra interesului național." * Un caz bizar de cenzură acuzată de un ziar este cel petrecut la COTIDIANUL. Timp de mai multe zile, acest ziar a apărut purtînd pe prima pagină un fel de ștampile ad hoc, pe care scria CENZURAT. Or, cenzura înseamnă, din cîte știm, intervenția asupra
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
interesului național." * Un caz bizar de cenzură acuzată de un ziar este cel petrecut la COTIDIANUL. Timp de mai multe zile, acest ziar a apărut purtînd pe prima pagină un fel de ștampile ad hoc, pe care scria CENZURAT. Or, cenzura înseamnă, din cîte știm, intervenția asupra textelor publicate într-un ziar venită din partea unei anumite instanțe desemnate ca atare. Sau, în cazul cel mai rău, interzicerea apariției unei publicații. COTIDIANUL a apărut însă, cu ștampila cenzurat, dar cu toate articolele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
Rodica Zafiu Au început să apară și la noi, în ultima vreme, cărți despre cenzură - ca fenomen general dar și cu aplicație la stările de lucruri din trecutul autohton mai îndepărtat sau mai recent. în analiza cenzurii e normal ca accentul să fie pus pe contextul istoric și politic; nu mi se pare însă inutilă
Din stilistica cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17283_a_18608]
-
Rodica Zafiu Au început să apară și la noi, în ultima vreme, cărți despre cenzură - ca fenomen general dar și cu aplicație la stările de lucruri din trecutul autohton mai îndepărtat sau mai recent. în analiza cenzurii e normal ca accentul să fie pus pe contextul istoric și politic; nu mi se pare însă inutilă o abordare de orientare preponderent lingvistică și stilistică a fenomenului: integrabilă studiului mai larg al reflexelor ideologiei în discurs. Practica "croșetării" - a
Din stilistica cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17283_a_18608]
-
în formularele birocratice), încît absența se cere cel puțin marcată, justificată, explicată. Insuficiența datelor despre autor, incertitudinea asupra locului nașterii nu sînt rațiuni suficiente pentru o absență totală. Aceasta se datora de fapt uneia dintre cele mai răspîndite manifestări ale cenzurii din deceniile trecute: interdicția de a menționa toponime din Basarabia. în cazul lui Russo, ar merita enumerate și comparate soluțiile imaginate în diverse istorii literare și în dicționare; am putea încercarea astfel să surprindem raportul subtil de forțe, în care
Din stilistica cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17283_a_18608]
-
nu a fost niciodată favorita mea printre limbile învățate în țară. La vremea când o învățăm la școală era și greu să te îndrăgostești de ea, pentru că o studiam prin intermediul clasicilor, Hugo, Daudet și toată galeria de autori permiși de cenzura comunistă. Cum să înțelegi ce înseamnă cu adevărat limba și cultura franceză când analizezi Gavroche la sațietate. Dar îndată ce am venit în Quebec, nu am pus niciodată la îndoială faptul că dacă vreau să public aici va trebui să renunț
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
utopică. Așa cum ar dori... (șters, dar este sigur că, notînd acestea în America, scrisesem rușii). Utopia. Ce visau ei (rușii n.n.) și ce realizaseră deja americanii fără nici un fel de ideologie sau propagandă, (ultima frază adăugată azi, nu figura din cauza cenzurii. Dar am regîndit-o, azi, e sigur că la asta mă gîndisem. Ce curios mi se pare, azi, în ianuarie anul 2000 să-mi amintesc asemenea lucruri ce par acum ridicole, cenzura și celelalte... Descrierea uzinei de la Moline, o utopie așadar
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
sau propagandă, (ultima frază adăugată azi, nu figura din cauza cenzurii. Dar am regîndit-o, azi, e sigur că la asta mă gîndisem. Ce curios mi se pare, azi, în ianuarie anul 2000 să-mi amintesc asemenea lucruri ce par acum ridicole, cenzura și celelalte... Descrierea uzinei de la Moline, o utopie așadar, și banca monumentală din piața orașului american, și biserica de alături, puternică - evanghelistă - avînd aerul unui edificiu industrial John Deere, templul protestant de cărămidă arsă. Uzina, banca, biserica, trinitate solidă cam
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
foarte diferite în conversația curentă, în transmiterea bîrfelor și a zvonurilor, în biografiile romanțate, în comentarea ultimelor declarații politice etc. Sînt mai mult sau mai puțin instituționalizate modificările operate în manuscrise de redactorii cărților sau (în vremuri mai grele) de cenzură, ca și transformările practicate de ziariști în prelucrarea interviurilor, cel puțin prin ceea ce într-un recent manual de jurnalism e numit "procesul de ameliorare stilistico-gramaticală". Și scrisorile trimise de cititori, reproduse adesea cu semnătură, pot fi supuse unor modificări redacționale
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
în 12 (douăsprezece) volume, încheind-o cu pricepere. A elaborat alte studii și cercetări, printre care această ediție Galaction (reluată în panouri mai mari) și i-a editat scriitorului jurnalul (acum reeditat, la Editura Albatros, reintegrînd pasajele, multe, eliminate de cenzură) într-o masivă ediție în trei mari volume. Ani de zile ne reîntîlneam, zilnic aproape, în sălile de lectură ale Bibliotecii Academiei, unde osteneam probabil cu spor. Ajungînd la această vîrstă a împlinirilor, îi urez sănătate și spor în ceea ce
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
întreg am muncit la finalul ăla... eu scrisesem cartea după cum mi-o dictaseră strămoșii... V-am spus chiar la început: singura dată cînd am modificat ceva... O.G.: După '44 ați scris și literatură pentru copii... asta ca să evitați rigorile cenzurii? I.P.:Mi s-a comunicat că și Arghezi a început să scrie pentru copii și uite că și eu am scris cîteva cărți... și am avut succes... Însă după 23 august viața mi s-a întors pe dos. Am pierdut
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
excepționale. Nu credem că ar putea cineva, oricît de chițibușar, să ne contrazică: Lettre e, într-un fel, pentru cititorii români de azi, ceea ce era Secolul 20 pentru cei din anii '70 și mai mult decît atît fiindcă, în absența cenzurii, poate să ne țină la curent nu doar cu numele cele mari ale literaturii universale contemporane, ci și cu dezbaterile de ultimă oră din domeniul științelor umaniste, de la istorie și politologie, la filosofie și sociologie. În sumarul fiecărui număr, contribuțiile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]