736 matches
-
e mort. Ducele,al meu stăpîn, Vrednic patron și prinț, spre sear' e-aici: De el îndrituit, voi proclama Că cine-l află va lua răsplată, De-aduce pe-ucigașul las la stîlp; Cine-l ascunde, moartea. EDMUND: Cînd am cercat să-l scot din gîndul lui, Fiind hotărît să-l facă, cu blestem L-amenințai că-l dau de gol. El a răspuns: "Tu sărăntocule bastard, au crezi Că de te-aș dezminți, încrederea-n Virtutea, cinstea și valoarea ta
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
potolit"), al cărui cadavru tocmai atunci se întâmplase să fie scos din apă. Priveliștea leșului "ciugulit de gângănii", descris cu minuție naturalistă ("furnicile și începură să se urce pe picioare și pe pântece; câteva făcuseră din buric un mușuroi; una cerca să pătrundă sub pleoapa trasă, iar alta și pătrunsese în nara plină de noroi"), îl înspăimântă pe virtualul sinucigaș, care ajunge să-și regrete intenția necugetată și să-și plângă de milă. Plimbându-se apoi printr-un cimitir, Bizu aude
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de muscă": "Că de la hatmanul Constantinică rămânând numai o fată Luțica, și foarte ră de muscă fiind, n-au găsit în toată Moldova, din toți feciorii de boieri, unul să o poată sătura. Au purces, au trecut toată Europa, au cercat toți bărbații și și-au găsit pe plac tocmai în Ispania, un târtan, jidov spaniol, și l-au luat de bărbat, cu carele pe la 1844, venind aice, și-au vândut toate moșiile și țiganii și s-au dus la praznicul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a compromite pe studenți prin provocarea unei bătălii în regulă, totul s'a petrecut în liniște, iar tânărul provocator, rău montat, pricepu că era [să] fie victima unui mișel fără scrupul. Văzându-și planul dejucat, Rudăreanu insultă pe d. Becescu cercând cu ori ce preț a provoca scandalul. Afirmă că d-sa ca președinte a încasat pe socoteală proprie, taxele în bani ce primise de [la] mai mulți membri de onoare ai societăței, care fie știut au primit această, mulțumită numai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
lopată. Mihu negă doar din cap, dar gândurile-i erau tot aiurea. - Îți lăsăm noi una. Hei, Nichifore! Mihu se uită în direcția în care strigase ofițerul și de abia acum văzu ambulanța cenușiu - verzuie cu cruce mare roșie întrun cerc mare alb. Un flăcău voinic, roșcovan și transpirat, îi aduse o lopată mică Linemann și zise cu glas gros: - Nici nu trebuie să mai sapi, groapa, o ai gata făcută de bombă, rămâne doar să-i pui acolo și să
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu trupul cît hăul ne înfășurau și pe noi, însă dorul aflării trăirilor de prin tot veacul ne-a dat și îndemn și ne-a dat și avînt să le rupem. Pornitu-s-au dară iscoadele minților noastre... Și caută ele... Și cearcă... Și fac ispitiri Și astîmpăr nu-și iartă... Că nu se îndură să guste hodina. Iar pîcla uitării, prinos nedorit adus nouă de vremile toate, Prin somnul adînc, a cam prins tremurare... Se ferestruiește. Spărturi se tot iscă într-însa
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ce încîntare pe înfriguratele degete cînd, prefirînd răveneala călduță a brazdelor mari, nimereau pe cei trei minunați ochișori învăscuiți pe o mică mărgică de sticlă, abia cît e bobul de nohot; sau, cînd, lunecînd în ispită, pe rînd, cîte unul, cercau inelușuș de fildeș țîșnit rostogol spre lumină prin vreo crăpătură de bulgăre care, fusese și el zdruncinat cu puternicul vărf al brăzdarului. Cine mai știe de cîte ori, veseli, ne-am tot aplecat să luăm ori o secere verde de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
porană. De altfel, astai copilăria. Copiii nau cretinismul beat și serafic pe care lil atribuie literatura confecționată în cofetării. Realitatea există pentru copii mai violent decât pentru omul matur, blazat de ea. Copilul no evită, o înfruntă mereu. Omul matur cearcă so uite, să scape de ea, copilul o caută, o caută și în povești. Dar realitatea conține, pentru copii, miracolul inexistent pentru omul matur. Dacă scaunul de lemn din biroul omului matur ar înflori deodată, supunânduse poruncii de primăvară a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
exemple din text, două trăsături ale genului epic. 9. Comentează, în 60-100 de cuvinte, următoarea secvență din textul dat: Realitatea există pentru copii mai violent decât pentru omul matur, blazat de ea. Copilul no evită, o înfruntă mereu. Omul matur cearcă so uite, să scape de ea, copilul o caută, o caută și în povești. Dar realitatea conține, pentru copii, miracolul inexistent pentru omul matur. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
întrupări fulgurante ale absolutului care nu alungă suferința, ci o presupun. ÎNCHEIERE În concluzie, apare evident faptul că aceste personaje, obsedate de cunoașterea sinelui și cu noaș terea lumii, trăiesc iubirea ca experiență a sacrului și ca magie. Ei în cearcă săși or doneze epic (jurnalul lui Allan și romanul personajului auctorial), liric sau filozofic (creațiile lui Maitreyi) experiențele trăite, pentru a afla răspunsuri la întrebări grave despre sensul existenței. Prin sinceritatea absolută, prin trăirea devastatoare și prin autenticitatea confesiunii, se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
economia e politica, Milano, 1994. 23 Salvatore LUPO, Storia della mafia dalle origini ai nostri giorni, Roma, 1993, 244 p. și Marie-Anne MATARD-BONUCCI, Histoire de la mafia, Bruxelles, 1994, pp. 198-202. 24 Roberto CARTOCCI, Tra Lega e Chiesa. L'Italia in cerca di integrazione, Bologna, 1994, 211p. 25 Urs ALTERMATT, Le catholicisme au défi de la modernité. L'histoire sociale des catholiques suisses aux XIXe et XXe siècles, Lausanne, 1994, 395 p. 26 Emmanuel GERARD, Paul WYNANTS (coord.), Histoire du mouvement ouvrier, op. cit
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la Psalmul VII, V, în PSB, vol. 17, p. 198-199) „Într-un chip va judeca pe iudeu și în alt chip pe scit. Unul se reazemă pe lege, se laudă cu Dumnezeu și cearcă pe cele ce sunt în dezacord cu credința lui; a fost catehizat de lege, i-au sunat la ureche mereu ideile cele de obște, a învățat cărțile profetice și cărțile legii; ei bine, dacă unul ca acesta este găsit că
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
rapturi din trupul Moldovei: "Sub domnii fanarioți, care erau trimiși pe un timp anumit și care aveau numai titlul de domn și pomenirea în biserici, nicidecum însă consistența monarhică, puterea centrală a statului e curat nominală. Chiar dacă unul dintre ei cerca a fi altceva decât ceea ce era în împrejurările date, viața și averea îi erau în pericol. Dările grele, pentru care nu se da națiunii nici o compensare, erau dări pentru îmbogățirea personală și armata nu mai exista de fel. Moldova pierde
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
opune, Turcia ar avea dreptul să ne trateze ca pe o țară inamică, ca pe o provinție răsculată chiar."63 Eminescu aduce argumente că excluderea României de la dreptul neutralității este tendențioasă: "Fără a ne preocupa de înțelesul pe care Albion cearcă a-l da poziției internaționale a României, vom aduce numai aminte că purtarea acesteia pân-în momentul de față a fost cea mai corectă din lume. Pusă sub garanția colectivă a puterilor, neavând nici o legătură reală cu Imperiul Otoman, ea
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
merinde pe care femeia, grijulie, i-o pregătise de cu seară, și ieși în cerdac. Pentru o clipă se uită spre soare și avu impresia că se privesc ochi în ochi. Simți că i se înmoaie orice răutate din sufletul cercat de greutăți. Se așeză pe prispă de unde aruncă grăunțe pentru orătăniile care se s-au pus pe ciugulit. Apoi, se îndreptă spre grajdul cam dărăpănat unde doi boi bălțați adăstau. Rumegau leneși pentru a-și sătura foamea din mâna de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pentru cunoașterea crudei sale sorți, că în adevăratul înțeles al cuvîntului curgeau zdrențele de pe el. I se mai vedea pe la gît un mic rest de cămașă neagră, iar pieptul, de sus și pînă jos, era gol, și cu mare necaz cerca bietul om să-și acopere pielea cu o jachetă ruptă, în toate părțile zdrențuită, de la mîneci pînă la coate, și cu niște pantaloni zdrențuiți din sus și zdrențuiți din jos. Era într-adevăr dureroasă înfățișarea externă a acestui tînăr și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și-și iau haină de trup pămîntean. În timpul acestei coborîri, pe cer se aprinde o stea. Ursita pămîntească, a îngerilor coborîți, depinde de soarta corpului pe oare și-l aleg. Unii îngeri, blînzi, timizi și nevinovați, care nu mai trebuie cercați de Dumnezeu cu viața din astă lume, trăiesc puțin pe pămînt, căci trupul lor pămîntean moare, steaua de pe cer se stinge, iar ceilalți îngeri, înlăcrimați, îi iau trupul pe brațe și-l duc în ceruri. Așa a văzut-o poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
porană. De altfel, astai copilăria. Copiii nau cretinismul beat și serafic pe care lil atribuie literatura confecționată în cofetării. Realitatea există pentru copii mai violent decât pentru omul matur, blazat de ea. Copilul no evită, o înfruntă mereu. Omul matur cearcă so uite, să scape de ea, copilul o caută, o caută și în povești. Dar realitatea conține, pentru copii, miracolul inexistent pentru omul matur. Dacă scaunul de lemn din biroul omului matur ar înflori deodată, supunânduse poruncii de primăvară a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
exemple din text, două trăsături ale genului epic. 9. Comentează, în 60-100 de cuvinte, următoarea secvență din textul dat: Realitatea există pentru copii mai violent decât pentru omul matur, blazat de ea. Copilul no evită, o înfruntă mereu. Omul matur cearcă so uite, să scape de ea, copilul o caută, o caută și în povești. Dar realitatea conține, pentru copii, miracolul inexistent pentru omul matur. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
întrupări fulgurante ale absolutului care nu alungă suferința, ci o presupun. ÎNCHEIERE În concluzie, apare evident faptul că aceste personaje, obsedate de cunoașterea sinelui și cu noaș terea lumii, trăiesc iubirea ca experiență a sacrului și ca magie. Ei în cearcă săși or doneze epic (jurnalul lui Allan și romanul personajului auctorial), liric sau filozofic (creațiile lui Maitreyi) experiențele trăite, pentru a afla răspunsuri la întrebări grave despre sensul existenței. Prin sinceritatea absolută, prin trăirea devastatoare și prin autenticitatea confesiunii, se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
vei fi ferit de farmece. (Gh.F.C.) în bobul de grîu vezi chipul lui Hristos. (Gh.F.C.) Cine dă foc la stogul de grîu blestemat e de Dumnezeu să nu apuce anul. (Gh.F.C.) Groapă Cînd găsești vreo groapă (mormînt), să nu mai cerci ce-i înăuntru, că nu-i lucru curat și poți muri pe loc. Cînd sapi groapa altuia, să n-o faci largă, că moare din neamuri. Gunoi în ziua de Măcinici, toate gunoaiele se ard ca să vie primă vara mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
an tot strigă în fiecare noapte: „Botez!“ Moroii ies la șepte ani și se arată în vedenii, mai ales cînd e lună, și atunci intră pe fereastră și sug rărunchii copiilor mici. Moși în ziua de Moși de vară se cearcă lut pe lut (se cearcă blidele de-s tari) și Dumnezeu rîde de toți. Dacă plouă în ziua de Moși de vară, are să fie anul bun. Mucenici La Mucenici să te afumi, să dai ocol casei cu treanță aprinsă, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
noapte: „Botez!“ Moroii ies la șepte ani și se arată în vedenii, mai ales cînd e lună, și atunci intră pe fereastră și sug rărunchii copiilor mici. Moși în ziua de Moși de vară se cearcă lut pe lut (se cearcă blidele de-s tari) și Dumnezeu rîde de toți. Dacă plouă în ziua de Moși de vară, are să fie anul bun. Mucenici La Mucenici să te afumi, să dai ocol casei cu treanță aprinsă, că e bună de mușcătură de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
culcată, zicînd: „în ist an“; de se scoală vaca, apoi se crede că respectiva se va mărită în acel an; dacă însă nu, o împinge iară, zicînd: „La anu’“ etc., pînă se scoală vaca. în presara Anului Nou, fetele își cearcă viitorul așa: că slobod un ban, de sus, într-un sahan* plin cu apă, după ce au făcut peste ea de patru ori semnul crucii. Dacă sare banul din sahan, atunci este semn că doritoarea de a ști viitorul se va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iau douăsprezece găoci* totuna de mari de ceapă, care se pun pe masă, și în ele, cîte puțină sare mare, pisată, și fiecărei găoci i se dă numele uneia din cele douăsprezece luni ale anului. în dimineața Anului Nou se cearcă care din găoci are mai multă apă, crezîndu-se că acele luni vor fi ploioase, iar care găoci vor fi uscate, că acele luni vor fi secetoase. Semne de vînt și furtuni cu primejdie Dacă zburdă vitele și boloncăiesc cînd se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]