304,830 matches
-
ori. - Acum, trebuie să depun și eu mărturie. În 1987, cînd am venit la Romanisches Seminar din Heidelberg, am stat trei săptămîni și cred că nu m-am dezlipit de bibliotecă. Aveați o bibliotecă extraordinară, în care am găsit ultimele cercetări în domeniul literaturii comparate, al romanisticii ori al criticii literare în general. Secțiunea română, de asemenea, cred că e cea mai bogată din universitățile germane. - Una dintre cele mai bogate, desigur. Cea mai bogată colecție de cărți și publicații din
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
neobservată și de la distanță. Ea a fost răsplătită chiar de către Consiliul Europei cu titlul de Femeia europeană a anului, iar această recunoaștere a găsit-o exact acolo unde trebuia, adică în plină activitate fizică și mentală, într-o efervescență a cercetării și a scrisului care, cel puțin din afară, părea să fie mai mare la senectute decît cu vreo cîteva decenii în urmă. Chiar dacă trupul îi era fragil și împuținat, iar deplasarea mai puțin sprintenă ca altădată, totul părea a nu
Dispariția unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13247_a_14572]
-
timp titulara rubricii „Cronica edițiilor” din această revistă, deține de mai bine de zece ani o alta, în Jurnalul literar, intitulată Traiectorii, ca și volumul recent apărut, selecție din multele articole publicate acolo. Preocupările ei se concentrează asupra jurnalelor, a cercetării presei literare interbelice, a analizei unor opere aparținând scriitorilor români din exil sau spațiului francez, în fine, asupra traducerilor, ea însăși realizând excelente versiuni românești ale romanelor Agonie fără moarte de N. J. Herescu și Ochiurile rețelei de Sorana Gurian
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
încumetă și transformă o subinstituție atașată Institutului de Arheologie din București și controlată, pare-se, de fosta Securitate printr-un director onorific, prin lipsă de personalitate juridică și prin alcătuirea ei comică din cinci posturi, într-un adevărat institut de cercetare pluridisciplinară, care să poată acoperi direct, prin constituirea de filiale în țară, cerințele zonale ale cercetării de teren. Singura dificultate întâmpinată cu adevărat este legată de obiectul cercetării: un domeniu aproape compromis de vechea gândire comunist-naționalistă, bine antrenată în împletirea
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
fosta Securitate printr-un director onorific, prin lipsă de personalitate juridică și prin alcătuirea ei comică din cinci posturi, într-un adevărat institut de cercetare pluridisciplinară, care să poată acoperi direct, prin constituirea de filiale în țară, cerințele zonale ale cercetării de teren. Singura dificultate întâmpinată cu adevărat este legată de obiectul cercetării: un domeniu aproape compromis de vechea gândire comunist-naționalistă, bine antrenată în împletirea dintre politic și culturalul sec, compromis de atingerea tangențială cu foști reprezentanți ai lumii legionare, din
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
prin alcătuirea ei comică din cinci posturi, într-un adevărat institut de cercetare pluridisciplinară, care să poată acoperi direct, prin constituirea de filiale în țară, cerințele zonale ale cercetării de teren. Singura dificultate întâmpinată cu adevărat este legată de obiectul cercetării: un domeniu aproape compromis de vechea gândire comunist-naționalistă, bine antrenată în împletirea dintre politic și culturalul sec, compromis de atingerea tangențială cu foști reprezentanți ai lumii legionare, din cei de calitate mediocră, cultural vorbind, dar, ce e drept, învârtitori de
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
universitară -, provocarea de a se reorganiza de la scaune și mese, de la o bibliotecă din nimic, la telefoane, fax-uri și computere și până la o nouă hotărâre guvernamentală, care să-i legifereze și consolideze existența nouă, proiecte, tactici de desfășurare a cercetării științifice și colaborări internaționale. Poate că nici n-ar fi necesar să luăm pulsul unei instituții noi - aproape că e de la sine înțeles, că strădaniile celor angajați s-au concentrat intens pe ritmicitatea făptuirilor: extrem de multe publicații, majoritatea în limbi
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
tema cunoscută, mult exersată, acum mascată într-o variație legată de timp și spațiu, dar mai ales de - vezi, Doamne - cerințele apusului european! Cui stăteau în cale câțiva oameni de știință, mult prea activi și mult prea bine legați de cercetarea europeană, devansând alți pași de dans. Nu cunoaștem jocul de cărți la care au participat atîția învârtitori ai vieții culturale, educaționale, științifice. Știm doar că le-a fost la îndemână să readucă în matca inițială, de dinainte de iarna lui ’90
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
că dintr-un institut de talie europeană, plin de succes și susținut financiar pe măsura strădaniei, deci susținut cu prisosință, investit cu puterea de a-și decide singur viața științifică, publicațiile, relațiile, colaborările, întrunirile, a rezultat un jalnic centru de cercetare înghițit de capii unui institut al Academiei, Institutul de Arheologie din București, pe care îi vom numi și pe ei, pentru a intra într-o relație de cunoaștere, Alexandru Vulpe, Alexandru Suceveanu (directori, profesori) și care și-au luat rolurile
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
zorii săi să se reverse de-a dreptul într-un crepuscul elegiac. Începutul a devenit, prin intervenția hiatului dramatic impus de istorie, doar o prefață a sfîrșitului. „Mijlocul” creator a fost grav prejudiciat, dacă nu anulat. Ceea ce face să apreciem cercetarea în cauză ca pe o operă cu precădere cvasimemorialistică, posedînd îndreptățirea unei pledoarii pro domo, dar în plus ea înfățișează și o substanță bogat informativă ca și o remarcabilă tensiune dialectică. Apreciere ce-o facem în pofida faptului că ne disociem
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
a deceniului cinci, foarte utile și pe care nu le-am putea expedia de plano la rubrica „istoriei literare mărunte”, așa cum consideră un comentator. E doar un zbor la mică altitudine, necesar pentru a se înregistra toate particularitățile terenului. Dar cercetarea se bizuie pe cîteva idei generale și atitudini pe care nu le-am putea releva fără simțămîntul că nu mai corespund mentalității noastre. Astfel Lucian Valea atribuie „spulberarea” generației războiului faptului că i-ar fi lipsit un critic de autoritate
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
pentru ceea ce se consideră a fi o simplă bifare: reformele „sunt făcute pe jumătate, pentru a se mai bifa un articol de pe listă” (urr.ro). Bifatul e periculos în măsura în care substituie acțiuni mai substanțiale: „Acest stil de a bifa acțiuni de cercetare și tehnologizare, pentru care s-au primit bani de la buget, bani colectați de la firmele particulare, m-a catapultat înapoi cu cel puțin un deceniu” (Computerworld Romania, 13, 1996); „bineînțeles că Bucureștiul are nevoie de o sărbatoare de acest gen, dar
Bifarea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13241_a_14566]
-
lucrare impresionantă de 5000 de pagini, comentată astfel de Pavel Chihaia: „...reprezintă un excepțional instrument de lucru, cu documentare exhaustivă, niciodată egalată (...) o realizare pe care numai un cărturar cu erudiția și vocația de explorator al unor domenii uriașe de cercetare ca Al. C. , putea s-o ducă la bun sfârșit.” Foarte legat a fost eruditul român de literatura italiană (a tradus în franceză Divina Comedie), de literatura spaniolă și de Spania, unde a și trăit cea mai mare parte a
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
închinat o valoroasă carte intitulată Anatomia unei negații, a cărei poveste merită a fi recapitulată întrucît se dovedește revelatoare pentru biografia și pentru natura psihologică a celui ce-a scris-o. O psihologie tipică de inconformist. Punctul de plecare al cercetării îl constituie o reacție de... respingere. În urma lecturii cîtorva piese ionesciene, tînărul Gelu Ionescu i-a declarat lui Mihai Șora, „într-o doară”, că dorește a compune un pamflet, un fel de... Ionescu contra Ionescu. Situație în care dl Șora
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
simplă ilustrație a individualității, față de sculptura ,,occidentală”, pozitivistă și în prag de epuizare ca resurse expresive, se va realiza prin concepția și prin acțiunea lui Brâncuși. Deși contemporan strict cu Paciurea, din punct de vedere al gîndirii plastice și al cercetării formale, Brâncuși se situează în descendența lui Paciurea. Dacă Paciurea mai păstrează încă elemente fabulatorii, dacă încercările sale rămîn mai departe într-o convenție narativă și în cadrele unui figurativism șarjat, Brâncuși țintește dezintegrarea materiei, scoaterea tridimensionalului din regimul gravitației
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
cărți populare - notează autorul la începutul studiului - a constituit o piatră de hotar în elaborarea concepției europene despre evrei. Tema lui Ahasverus, evreul rătăcitor, a fost reluată în sute de poezii, povestiri, romane sau piese de teatru, în eseuri, în cercetări științifice sau comentarii teologice, într-o puzderie de lucrări istorice sau memorialistice. ș...ț Dintre legendele evului mediu și ale epocii moderne, nici una nu a avut parte de o atît de vastă difuzare de-a lungul secolelor în mai toate
Despre moarte, cu erudiție by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13319_a_14644]
-
Cehoslovacia, Bulgaria, China și Coreea de Nord manifestaseră în trecut o preferință hotărîtă pentru dictaturi și pentru monarhiile absolute, în detrimentul guvernelor alese democratic. Nu e nevoie să căutăm cauzele acestor preferințe, a adăugat domnul Flosse. Mai mult, s-ar putea ca rezultatul cercetărilor să fie stînjenitor. Faptul că aceste opțiuni fuseseră certitudini istorice era de ajuns. În cazul Americii, a continuat el, a fost vorba, în plus, de un atașament sentimental față de tronul Franței. - Cînd coloniile americane erau singure în Războiul de Independență
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
afacerea ar fi mai puțin profitabilă decît altele, s-ar putea ca o agenție de calibru să creadă că merită osteneala, fie și pentru prestigiul obținut prin reprezentarea regelui Franței. Chestia asta se cheamă „prestigiu instituțional”, așa cred. O să fac cercetări, Pépin. Nu ne rămîne decît să sperăm. - Eu o s-o fac în mod sigur, spuse regele. Primăvara la Paris era prin tradiție frumoasă. Producerea tuturor accesoriilor regale și a atîtor obiecte specifice francezilor a determinat introducerea schimburilor de noapte în
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
un fel de struțocămilă” (ib.). Cuvîntul primește adesea (direct sau prin intermediar sintactic) atributele compuse care indică dubla natură a obiectului sau faptului desemnat: “o struțocămilă cultural-ideologică” (observatorcultural.ro), „«struțocămila» economico-muzicală” (cotidianul.ro/2000), “Struțocămila autorității rațional-charismatice” (universitatea media. ro /cercetare). Poate deveni chiar epitet peiorativ, apt să intre în construcții specifice de tipul „prostul de Ion”: „struțocămila de contract colectiv de muncă” (groups.yahoo.com). Oricum, termenul nu s-a clișeizat total, fiind încă simțit ca o metaforă, pe care
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
Rodica Zafiu Celebra intervenție maioresciană (din O cercetare critică...) în „cestiunea diminutivelor” rămîne actuală, în măsura în care semnalează o tensiune permanentă între tendințele limbii (ușurința cu care în română se formează diminutive), universaliile comunicării (nevoia vorbitorilor de a-și exprima afectivitatea) și atitudinile culturale (diminutivele condamnate ca „decadență limbistică”, „forme
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
care ascultă, uimită și curioasă, povestea copilăriei de altădată. Povestașii Transcrieri infidele, cel de-al doilea titlu pe care vi-l propun astăzi, însoțit de subtitlul lămuritor File din istoria orală a unui sat, vorbește despre o experiență personală de cercetare. Inedită prin formulă, cartea s-a născut din impulsul subiectiv de a uita de vechile canoane ale studiului etnologic de teren, în favoarea notației libere. Autoarea, Narcisa Alexandra Știucă, cercetător la Centrul Național de Conservare a Culturii Populare, sosește, în vara
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
sat de pe valea Zeletinului, pierdut printre colinele județului Bacău. Descoperă aici cîțiva oameni interesanți și le ascultă poveștile. Transcrie, cu destulă fidelitate, ceea ce banda magnetică înregistrase: istorii de viață, spectaculoase și totuși comune, reale și totuși fictive. Dublate de jurnalul cercetării și de comentarii care, la prima vedere, par abia schițate, acestea alcătuiesc o carte interesantă, greu de încadrat într-un gen anume. Mi-ar fi cel mai la îndemnă să spun - dar aș spune prea puțin - că e un volum
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
memoriei individuale într-o comunitate mică, numai aparent închisă, și care transformă cartea într-o meditație deschisă pe tema elaborării documentului etnologic. E un discurs bine camuflat în text, greu accesibil unui cititor deloc în temă cu dilemele teoretice ale cercetării de teren, căruia cartea, sînt convins, i se va înfățișa la fel de interesantă. Patru sînt personajele cărții. Moș Gheorghe Adam, fost notar, are 99 de ani împliniți. Povestitor inegalabil și personalitate de necontestat a satului, el e gazda autoarei, care notează
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
autoare e faptul că Ioan Spânu vorbește ca și cum n-ar povesti despre el. Amintiri cel mai adesea neplăcute sînt retrăite prin povești frumos spuse. Chipul unui sat despre care puțini au auzit se compune lent din chipul personajelor trecutului său. Cercetarea de teren, așa cum e concepută în manualele de etnografie, se folosește de chestionare și întrebări care, în ciuda unei mari libertăți, rămîn standardizate. Autoarea Transcrierilor infidele a folosit de nenumărate ori chestionarele. Le descoperă acum stînjenitoare și incomode. Protagoniștii cărții sale
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
dintotdeauna în interiorul comunității pe care a studiat-o. Devine ascultător, privitor și, la rîndu-i, povestitor privilegiat. Sînt de aceea nevoit să reformulez o afirmație. Cinci sînt personajele cărții. Autoarea pătrunde în casele personajelor sale, pătrunde în lumea lor. Jurnalul de cercetare din carte e un discurs teoretic, de gradul doi, despre schimbul de roluri dintre observat și observator, dintre insider și ousider. Paradoxal, lipsa de metodă, renunțarea la chestionar, devine în sine o metodă. Infidelitatea trebuie înțeleasă ca fidelitate. Nespuse, alte
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]