900 matches
-
pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, zidăria sau lemnăria edificiului românesc sau că narează în detaliul recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de răchită sau cerdacul în care așteaptă cana și farfuria de ceramică, în ornamentația vremii, culorile la modă, vestimentația epocii, mobilierul de mici sau mari dimensiuni, în obiectele de vitrină, țesăturile, oglinzile, tablourile și icoanele din pânzele lui Andreescu, Pallady, Petrașcu sau Ciucurencu, înseamnă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
un coleg căsătorit și că are o gospodărie frumoasă și o bună stare materială. Vizitez fugitiv mănăstirea și tot la îndemnul aceluiași tânăr ne abatem pentru o oră pe la gospodăria prietenului său. Parcă văd și acum o casă spațioasă, cu cerdac, aflată la capătul unei pante, frumos și chibzuit împodobită cu flori diferite și pomi roditori. După primele semnale, în cerdacul din fața casei apare un tânăr înalt, cu nas ascuțit, cu fața numai zâmbet, având la buzunarul de la piept o enormă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
îndemnul aceluiași tânăr ne abatem pentru o oră pe la gospodăria prietenului său. Parcă văd și acum o casă spațioasă, cu cerdac, aflată la capătul unei pante, frumos și chibzuit împodobită cu flori diferite și pomi roditori. După primele semnale, în cerdacul din fața casei apare un tânăr înalt, cu nas ascuțit, cu fața numai zâmbet, având la buzunarul de la piept o enormă batistă înflorată! Se fac prezentările obișnuite, suntem poftiți stăruitor în casă și pe o terasă din spatele casei am fost serviți
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
că hainele schimbă pe om, cu atât mai mult cu cât vă petreceați cu privirea consăteanul. - Dar hai, vino-ncoace!- și deschide larg portița de la intrare în curte, unde se vedea că o mână de bun gospodar, îndepărtase zăpada până la cerdacul casei, a cărui scară parcă te-ndemna să urci treptele largi de pe care se putea privi o foarte frumoasă imagine, a o parte de sat, ce continua cu valea ce duce imaginile spre sud-estul Văii Racovei. Săndel observă cum gospodarul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
care după o vară secetoasă, se anunța deosebit de pretențioasă asupra bunilor gospodari. Casa se arăta deosebit de frumoasă. De fapt o cunoștea. Era mai frumoasă ca a lor, cea de la Pungești. În primul rând ca poziție, amplasament, înălțime, geamuri mai mari, cerdac, acoperită cu șindrilă și două găuri în șindrilă frumos amenajate, special pentru hulubi și hulubițe care să se joace pe un spațiu special amenajat, precum și această scară de pe care se vede cea mai frumoasă imagine spre sud-vest. Da, era mai
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
inseparabilă a operei de construcție socialistă, a formării omului nou“, Era socialistă, 10 aprilie 1988) PETRESCU Florin Chemarea Glasului Patriei de la Pankov (nota V. I.) „Nu-ți mai spun nimic ponoare, lanuri unde pâinea coace, glasul tânăr de tractoare, bătrâneștile cerdace? Nu-ți tresare oare-n sânge, cu acorduri lungi și vii, coarda dorului ce plânge sub arcuș de pribegii? Ai lăsat țara desculță, înglodată-n umilință, cu pestelcă sărăcuță și c-o singură catrință, o găsești împodobită cu avuturi și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Curteni (jud. Vaslui) sau de la Brădicești (jud. Iași). Statornicia și continuitatea populației autohtone în această zonă a Moldovei poate fi demonstrată și de vestigiile locuirii oamenilor din epoca La Tène, descoperite în podgoriile situate la nord de Huși, în locul numit Cerdacul lui Vodă. Arheologii au stabilit că dacii de la Turbata-Huși (secolele IV-III î. Hr.) preferau locuințele de suprafață, cu vetre deschise, și se ocupau cu agricultura, cu creșterea vitelor, cultura viței-de-vie și țesutul. În cetatea geto-dacică (dava) de la Bunești-Averești, au fost descoperite
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
are originea de la vechiul proprietar al locului, Coțoi. În legătură cu acest loc, ne reține atenția tradiția, potrivit căreia Ștefan cel Mare a avut aici punctul de observație, spre sud-estul orașului, direcție din care năvăleau dușmanii. Acest deal va fi numit ulterior Cerdacul lui Ștefan-Vodă. După ce domnitorul i-a învins pe turci și pe tătari (probabil între anii 1490-1495), legenda spune că a tras cu arcul din vârful dealului Coțoi, în direcția nord, și unde se opri săgeata, porunci să se ridice o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
alta la umbra zaplazului 145... Trosc!... Amândouă au rămas pe loc. Una s-o faci cu borș și cealaltă friptură, zisei babei cei colțate, care sta încremenită la spatele mele. Apoi iată și o rață grasă, pânticoasă care trecea pe dinaintea cerdacului, legănându-se din șele ca o preuteasă. ...Trosc!... Asta s-o faci cu curechi!146 Ho! Tatarilor, ienicerilor, bașbuzucilor!147... Ce, ați venit să-mi pustiiți ograda? strigă Manolucă desperat. Dacă nu ni se dă de bună voie, noi rechiziționăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vedeam că fac cei bătrâni. Când am crescut mai măricei, tot împreună mergeam și la fete. Ne așteptam unul pe altul până când fiecare dintre noi îi mărturisea dragostea fetei pe care o iubea și cu care se întâlnea fie în cerdac, fie la portiță, sub clar de lună. Parcă nici acum nu-mi vine să cred că vărul Petrică nu mai este printre noi! De aceea, când merg acasă, în sat, mă duc întotdeauna la cimitir și îmi imaginez că discut
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
gardul înalt de doi metri, fără să afle părinții și fugeam în sat, la câte o Mărie. Dânsa, pusese un scăunel la geamul meu,pe care-l lăsam numai lipit, profita de mamă-sa când dormea mai profund, ieșea în cerdac,sub pretextul că merge la tualetă și venea pe geam la mine.Eu mă sculam,o luam în brațe de pe geam și o așezam elegant în pătuț. Ințelegeți ce urma nu?După 15-20 de minute pleca, fără să știe nimeni
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și venea pe geam la mine.Eu mă sculam,o luam în brațe de pe geam și o așezam elegant în pătuț. Ințelegeți ce urma nu?După 15-20 de minute pleca, fără să știe nimeni, decât un pisoi care dormea în cerdac, unde aveam grijă să nu ardă becul să se vadă. -Asta-i bună de telenovelă zice Aurel,erați foarte curajoși, ce se întâmpla dacă vă prindea mamă sa, nu putea să iasă cu scandal? Ba da, până la urmă cu asta s-
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și noi. -Intr-o bună dimineață, se trezi fata mai târziu puțin și când a escaladat "pârleazul" respectiv geamul, a fost văzută de sora ei măritată, care locuia în aceeiași casă, dar în alte camere, însă cu ieșirea tot în acelaș cerdac. Probabil că atunci încerca și ea să iasă pe ușă și văzând acțiunea, a stat la pândă până a ieșit fata de la mine,cred că pentru a se convinge pe deplin despre fapta surioarei, după care a mers în casă
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
periodice, a semnat uneori cu inițiale, prescurtări (Ceh.) ori numai Const. Cihan, numeroase articole sociale, culturale și literare, însemnări despre teatru, drame, proză scurtă, precum și romanul foileton Același drum. A publicat volumele de povestiri Doamna elegantă. În urma frontului (1918), În cerdacul casei bătrânești (1926) și romanul Săraca țară a Moldovei... (1939). C.-R. cultivă o literatură în manieră sămănătoristă, cu personaje urgisite de soartă, purtând în suflet amintirea nostalgică a unui trecut patriarhal (Un boier moldovean, Dezrădăcinatul). Deși narațiunilor nu le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286155_a_287484]
-
Dintre piesele de teatru (rămase în cea mai mare parte în manuscris), i-au fost reprezentate și publicate drama Ardealul (1919) și Femeia care s-a vândut (1929). SCRIERI: Doamna elegantă. În urma frontului, Turnu Severin, 1918; Ardealul, Cernăuți, 1919; În cerdacul casei bătrânești, Arad, 1926; Femeia care s-a vândut, Cluj, 1929; Săraca țară a Moldovei..., București, 1939. Repere bibliografice: D. I. Cucu, „În cerdacul casei bătrânești”, CZ, 1926, 47, 52; I. Jianu, „Femeia care s-a vândut”, „Ecoul”, 1929, 3-4; Paul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286155_a_287484]
-
care s-a vândut (1929). SCRIERI: Doamna elegantă. În urma frontului, Turnu Severin, 1918; Ardealul, Cernăuți, 1919; În cerdacul casei bătrânești, Arad, 1926; Femeia care s-a vândut, Cluj, 1929; Săraca țară a Moldovei..., București, 1939. Repere bibliografice: D. I. Cucu, „În cerdacul casei bătrânești”, CZ, 1926, 47, 52; I. Jianu, „Femeia care s-a vândut”, „Ecoul”, 1929, 3-4; Paul I. Papadopol, O femeie care s-a vândut, UVR, 1929, 46; Constantin Cehan-Racoviță, „Buletinul cărții românești”, 1939, 4; Nicolae Coban, „Săraca țară a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286155_a_287484]
-
deși locuiește la Turnu Severin, mi-a trimis multe imagini, fotografii, copii după scrierile monografice mai vechi. De la el am aflat despre primele manifestări cultural artistice din 1954 și despre oameni și locuri din Lunca, într-o discuție domoală pe cerdacul casei părintești din Lunca, unde vine de două ori pe an pentru mai multe săptămâni. Cu Ilie Vraciu am purtat o intensă corespondență, prin el am luat contact cu mai mulți oameni care au fost dispuși să ofere informații, cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
social-politice, de nevoile culturale, bordeiului și s-a anexat un loc de trecere, o încăpere rece care a devenit tinda și pentru a feri intrarea de intemperii și s-a adăugat în față un pridvor numit în zona noastră și cerdac. În funcție de zonă, acoperișul a fost făcut din scoarță de copacă (brad, tei, mesteacăn, salcie), crengi și resturi vegetale, paie, cereale și stuf rezistent la intemperii, bun izolant și rezistent în timp. Mai târziu sa folosit dranița (șindrila), tabla și țigla
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înăuntru.”, de trecere din curte în casă. În unele zone din Moldova, prispa este pe toate părțile casei și se numește „prispă în horă”, în zona colinară, pe valea Dunavățului prispa poate fi pe latura din față, întreruptă de pridvor (cerdac), pe latura lungă, din față, cu fața spre sud sau răsărit și pe o latură îngustă sau pe amândouă înguste. Prispa se obține prelungind grinzile legători, care țin casa și prelungind căpriori, în funcție de lățimea prispei, delimitată de o grindă longitudinală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
piatr de la zidul exterior de sprijin, iar între derigii prispei se aplica un grilaj din scândură - numit parmaclâcă - cu diferite modele. Accesul pe prispă și în casă se făcea prin scările din piatră sau lemn, care dădeau mai întâi în cerdac. Prispa era folosită pentru depozitarea lucrurilor din casă în perioadele de curățenie, cu termen fix, determinat de sărbătorile de peste an sau de ziua de hram, vara, prispa era un loc de dormit. Prispa, dar mai cu seamă cerdacul, erau folosite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întâi în cerdac. Prispa era folosită pentru depozitarea lucrurilor din casă în perioadele de curățenie, cu termen fix, determinat de sărbătorile de peste an sau de ziua de hram, vara, prispa era un loc de dormit. Prispa, dar mai cu seamă cerdacul, erau folosite pentru odihnă și recreere, în zilele de sărbătoare, în cerdacă putea sta o masă cu scaune sau bănci, tot acolo gazda își întâmpina oaspeții. Alte elemente ale casei cărora li s-au atribuit funcții magico-mitice sunt, pragul casei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de ei știute, feriți de ochii lumii. Învelită cu olane, mai târziu cu tablă, era numai "casa din deal". Locuințele țăranilor de atunci se făceau din vălătuci, din stuf și lut. Prispa toată din lut. Odăile rămâneau joase, mărunte, fără cerdac, de jur împrejur despărțite de grădină sau de vecinătăți cu garduri împletite din nuiele de salcie, mai rar cu șipci sau cu sârmă, alte dăți nici cu atât. Ai casei, cu bătrâni, cu tineri la un loc, se odihneau în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ce era, numai porecla de casă boierească nu-i putem hărăzi, pare a fi mai mult o casă de gospodari de țară, a vreunui răzăș mai cuprins, cu dare de mână. Gospodăria toată e adunată în jurul acestor case vechi cu cerdac de lemn în față31. Descrierea este făcută în 1909, iar data întocmirii scrisorii este 20 aprilie. Dar scrisoarea pomenită nu e singura dovadă a stării jalnice în care se află casa. În 1914, un vizitator indignat scrie următoarele: nepăsarea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
al neamului românesc 32. În a doua fotografie, făcută peste vreo 7 ani, în anul 1916, casa arată și mai rău. Deși unghiul din care este luată nu permite să fie văzut peretele din stânga, totuși se observă limpede că stâlpii cerdacului lunecă spre față, în partea din jos, dinspre temelie. Ar putea fi efectul unei lente surpări și alunecări de teren (lucru de observat și azi la casa nouă). Construcția a fost înălțată parte din cărămidă, parte din vălătuci (așa cum arată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
casă a găzduit primul muzeu memorial închinat poetului. Când va fi avut loc inaugurarea, nu se știe. Deasupra unei fotografii, reprodusă de Augustin Z.N. Pop în volumul Contribuții documentare la biografia lui Eminescu, imagine în care vedem vorbitori în cerdac și popor în fața casei, se dă următoarea explicație: solemnitatea inaugurării muzeului memorial "Mihai Eminescu" din Ipotești (foto "Decorativa", 14 august 1961)87. Să fi durat atât de mult amenajarea interioară a noului muzeu memorial? Să fie o nouă scăpare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]