742 matches
-
durghinețe. Operațiune de împletire a durghinețelor cu cetină este foarte simplă și constă în legarea efectiva a cetinii de durghinețe cu ajutorul unor sârme. Cel ce împletește coroana are permanent grijă ca nu cumva să rămână spații libere, locuri neacoperite cu cetină. Fixarea cetinii atât pe durghinețe cât și pe arc trebuie să fie bine făcută pentru ca vântul să nu dezgolească de cetină coroana. Se lasă neîmpletită o porțiune de 150 cm de la baza durghinețelor. Aceasta va intra în pământ, așa că împletirea
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
de împletire a durghinețelor cu cetină este foarte simplă și constă în legarea efectiva a cetinii de durghinețe cu ajutorul unor sârme. Cel ce împletește coroana are permanent grijă ca nu cumva să rămână spații libere, locuri neacoperite cu cetină. Fixarea cetinii atât pe durghinețe cât și pe arc trebuie să fie bine făcută pentru ca vântul să nu dezgolească de cetină coroana. Se lasă neîmpletită o porțiune de 150 cm de la baza durghinețelor. Aceasta va intra în pământ, așa că împletirea in acest
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
unor sârme. Cel ce împletește coroana are permanent grijă ca nu cumva să rămână spații libere, locuri neacoperite cu cetină. Fixarea cetinii atât pe durghinețe cât și pe arc trebuie să fie bine făcută pentru ca vântul să nu dezgolească de cetină coroana. Se lasă neîmpletită o porțiune de 150 cm de la baza durghinețelor. Aceasta va intra în pământ, așa că împletirea in acest loc nu este necesară. De la pământ în sus durghinețele au în general 10,5 - 11 m. După ce durghinețele au
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
perpendicular atât pe arc cât și pe parul orizontal și depășește cu 20 - 25 cm în ambele părți punctele de prindere. Intersectarea celor doi pari dă imaginea unei cruci răsturnate. Când fixarea arcului este gata se trece la împletirea cu cetină a acestuia și a celor doi pari care formează crucea și care îi dau stabilitate, îi împiedică lăsarea în față sau în spate sau chiar ruperea. Arcul are în general 3 - 3,5 m. După ce coroana este gata urmează ridicarea
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
al mamei. Cu harpa stam sub mere coapte. Ei blând cântau. Ci-n neagra noapte, / Trecând prin codru, singuratec, / Ei prinse-a șuiera sălbatec, / Săreau să-mi muște mâna, fața, / Să-i sugă cântecului viața. Sunai al mamei păr sub cetini, / Veniră-n fugă-atunci prieteni. Când mă trezisem ca din vise, / Văzui c-o strună-ncărunțise. («Harpa” VRF, 160). Când și când, poetul este atras și de conjugarea „paradoxurilor planetare”, dar în inconfundabilul său mod liric: Prin văi cu ierbi de
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
de sortimente noi. În zona Bod se dezvoltă o unitate de culturi agricole, lângă vechile plantații de mentă, cărora li se adaugă lavandă și salvie, pe o suprafață de peste 280 de hectare. Mușchiul de stejar era utilizat ca fixativ, iar cetina de brad pentru aroma de rășinoase. În această perioadă, fabrica deschide și o secție de cercetare, care va lansa tehnologii îmbunătățite pentru noile produse. Din 1963 se trece la producția proprie de tuburi de aluminiu pentru pastele de dinți și
Nivea Brașov () [Corola-website/Science/303877_a_305206]
-
România, la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure; au tras din plin cu
Pătrăuții de Jos, Storojineț () [Corola-website/Science/311744_a_313073]
-
Poeții noștri de la țară, Cănd urca-n cer, în sat coboară, De-a dreapta tatălui, năframa Precum o inimă de mama 19 ianuarie 2008 URCUȘ SPRE MOȘI CRĂCIUNI E timpul să le-aduc, la rându-mi, daruri O candela, și-o cetina de mir Căci rău le-am fost, si dânșii mi-au fost maluri Ei, Moșii mei Craciuni, din cimitir Cât nu mi-au dat, purtând poveri de hamuri Cum au mai tras zâmbindu-mi, ca nadir E timpul meu să
Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/75_a_292]
-
pe pământ, precum În cer, e bine Urcăm spre voi, trecând prin Moși Craciuni... 21 decembrie 2008 DRUM Motto: Gază E liniște și pace, oameni buni! Toți cerșetorii lumii sunt sătui Pe lumea de morminte, ard cățui Și crucile de cetini, au cununi Rugandu-te pe nume să le spui... E liniște și pace, si e cald Chiar dacă unii semeni mor de ger Așa e pe pământ, precum în cer Nu-s unii sus, de altii-n hau, nu cad Nu
Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/75_a_292]
-
secolul XII. Alții susțin că explicația lui Constantin ar fi fost doar o reflectare a situației politice din timpul domniei lui (de exemplu secolul X - prin care vasalul sau Ceaslav Klonimirovici deținea stăpânea diversele teritorii slave la sud de râurile Cetina și Vrbas. În plus, deși este posibil, există puține dovezi arheologice care susțin migrația distanță a slavilor din Șerbia Albă, și într-adevăr, puține dovezi susțin că o entitate politică cunoscută sub numele de Șerbia Albă, ar fi existat.
Istoria Serbiei Medievale () [Corola-website/Science/319556_a_320885]
-
însărcinate și de persoanele cu leziuni ale căilor urinare. Un alt remediu natural oferit de ienupăr îl reprezintă tinctura de ienupăr eficientă în vindecarea afecțiunilor urinale, gripei, bronșitei, colitei de fermentație. Se pot produce cu pseudobacele de "Juniperus sabina L." (cetină de negi) care sunt toxice. Deosebiri:
Ienupăr () [Corola-website/Science/307338_a_308667]
-
trecerea graniței în România. Drept urmare, la 1 aprilie, 1941 un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane, și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. După ce coloana a ignorat
Masacrul de la Fântâna Albă () [Corola-website/Science/301418_a_302747]
-
după război, publicând volume de versuri ("Reportaj liric", "Poem în marș", "Ctitorie în albastru", "Voievod de stea", "Poemele de-acasă", "Arboroasa", "Poeme sub drapel"), volume de povestiri ("Roiul de aur", "Se risipește negura", "Huțulca", "La poalele Ceahlăului", "Povestiri la umbra cetinii", "Drumuri ostășești", "Cicatricea", "Dinamica", "Poveștile pădurii", "Dincolo de azur", "Bătrânul și livada", "Cerbul singuratic"), romane ("Valea Fierului", "În munții de miezănoapte", "Omul de la ora 13", "Flăcări în Vest", "Camera 210", "Nopțile dinspre ziuă", "Drumul spre Mai", "Satul cu oameni frumoși"). A
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
rășinoase, resturi de hrană, resturi de hârtie (ambalaje), cârpe, așchii de lemn, plută, pene, iarbă uscată, coajă de copac, bucăți de crenguțe cojite (astfel ca fâșiile de coajă să se onduleze în afară, ca la o minge de badminton), rădăcini, cetină, ulei de la motor (dacă nu ai vreun vas - îl scurgi direct pe sol, înainte de a se congela în motor), cuiburi de pasăre, frunze de palmier, ferigă. Atenție: NU folosi toate vreascurile pentru focul acesta. Mai lasă câteva și pentru
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
Primul Război Mondial. Partea comunei Dorna-Arini care face parte din Bucovina se numea "Dorna pe Giumalău" (în germană "Dorna pe Dzumaleu"). Căminul cultural "Savin Alexievici" este situat la intrarea în satul Cozănești, în centrul reședinței de comună. Festivalul folcloric "Cântecul Cetinii" este o manifestare culturală locală, care se desfășoară anual în ultima duminică a lunii august.
Comuna Dorna-Arini, Suceava () [Corola-website/Science/301948_a_303277]
-
numărului redus de biserici vechi de lemn păstrate în Vrancea, nu figurează pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2010. Biserica Comunei Spulber este așezată pe malul drept al râului Zăbala la poalele muntelui Tojani, acoperit de brazi, ce își întind cetina până la marginea satului. Nu există acte oficiale care să ateste un lăcaș de cult pe locul actual al Bisericii mai devreme de anul 1840. Cu toate acestea, tradiția locului și anumite descoperiri arheologice recente, redau cu mare certitudine faptul că
Biserica de lemn din Spulber-Vale () [Corola-website/Science/323455_a_324784]
-
un grup mare de oameni, de peste 3000 de persoane, din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești și Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), au format o coloană pașnică și s-au îndreptat spre noua graniță dintre U.R.S.S. și România. În poiana Varnița, la circa 3 km de graniță, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure de unde au tras, cu mitralierele, în coloana
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
și maturizare a lemnului de maxim 3-4 luni pe an. Este un conifer, care crește sub formă de arbust la altitudini montane situate între 1500-2300 m. Este considerat un pin târâtor. Se mai numește și "pin de piatră", "jip mare", "cetină strâmbă". Este o relicvă glaciară, considerat monument al naturii, fiind interzisă distrugerea lui din flora spontană. Înflorește în perioada iunie - august, conurile rămân pe lujeri mai mulți ani. Elasticitatea tulpinilor oferă o rezistență deosebită împotriva avalanșelor, viscolelor și stratului gros
Jneapăn () [Corola-website/Science/303636_a_304965]
-
avalanșelor, protejând pădurea din vale. Se utilizează mugurii, recoltați înainte de a se desface, în lunile martie, aprilie. Mugurii se rup cu rămurica de susținere până la 3 cm. Se usucă la umbră și cât mai rapid, pentru a nu se desface. Cetina și mugurii conțin ulei volatil, alcooli, tanin, rezine, substanțe minerale, vitamina C. Din muguri, sau vlăstarii tineri, se obțin substanțe cu efect antiinflamator, regenerator al țesutului osos în procesele de decalcifiere. Indicat în anumite forme de reumatism, artroză, osteoporoză. Se
Jneapăn () [Corola-website/Science/303636_a_304965]
-
la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești și Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure; au tras din plin cu
Dimca, Adâncata () [Corola-website/Science/316124_a_317453]
-
de circa 470 m . În trecut, datorită lemnului său prețios, întrebuințat la construcții și la confecționarea diferitelor obiecte de artizanat, numărul de exemplare a fost mult diminuat. La această reducere și-au adus contribuția și ciobanii care o tăiau deoarece cetina este otrăvitoare pentru oi, cât și procesele geomorfologice de versant(prăbușiri, surpări, alunecări) foarte frecvente în această zonă. Specia de tisă are tulpina dreaptă, ascendentă. Unele exemplare sunt ramificate și ajung până la 5-6 m înălțime, altele sunt însă mult mai
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești și Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure; au tras din plin cu
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
își începe colaborarea la "Tribuna" din Sibiu (decembrie 1884). În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la "Tribuna", publicând "Atque nos", "Fata craiului din cetini", "Draga mamei", "Dragoste păcurărească". Ioan Slavici, directorul "Tribunei", îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla "Cărțile săteanului român", continuă să tipărească
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
conducătorul "Tribunei", își va reaminti mai târziu acest debut: Debutul editorial are loc prin apariția la Sibiu, în Biblioteca poporală a "Tribunei", a cinci broșuri: "Blăstăm de mamă", "Legendă poporală din jurul Năsăudului" și "Pe pământul turcului" (1885), "Fata craiului din cetini", "Draga mamei" (1886) și "Fulger. Poveste în versuri" (1887). Credincios ziarului în care și-a făcut adevăratul debut literar, Coșbuc va rămâne colaborator asiduu al "Tribunei" mulți ani, chiar și după ce se va stabili în București. În august 1887, G.
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
obeliscului, pe Aleea Junimii. Un peisaj unic, specific Parcului Copou, perceput atât de pe trotuarul bulevardului Carol I, cât și din interiorul grădinii, este creat de aliniamentul triplu de tisă ("Taxus baccata var. Nidiformis"), specie ocrotită de lege. Aceste plante cu cetina toxică sunt veșnic verzi și, beneficiind de un temperament de umbră, rezistă de câteva decenii sub coroanele accentuate ale teilor marginali din partea estică a parcului. O pădurice de molid se află în extremitatea nordică a parcului, cuprinzând un grup de
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]