2,711 matches
-
copaci, unul lipsea, un băiat simpatic, îi murise soția, oamenii se pregăteau de sărbătoare, totul se albise în cinstea ei, râul curgea leneș ca timpul în închisoare, malul era galben, un lut alunecos te trăgea spre adâncuri. De-a lungul cheiului o umbră trecu anunțănd a doua moarte. Cine, cine? O întrebare în mintea fiecăruia. Orașul exprima durere, fără explicații. Ofelia plutea spre infinit, urmată de pești mici, argintii. Murea împăratul Orientului. Dar ce le păsa celor din Nord? Jurnalistul Hamlet
PUTEREA DRAGOSTEI de BORIS MEHR în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379982_a_381311]
-
Și-ncerc tăria lor s-o domolesc, Cu mângâierea viselor din noapte, Ce tainic peste ele mă-nsoțesc. Și-n depărtările albastre ce-ntretaie Întinsul mărginit de frământări, Zăresc prin geana zorilor ițite, Corabia, ce mă poartă peste mări. Alerg spre cheiul de la miazănoapte Unde durerea n-a aflat sălaș, Să mă îmbarc pe arca nemuririi, Unde mereu sunt ultimul vâslaș. Referință Bibliografică: Ultimul vâslaș / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2329, Anul VII, 17 mai 2017. Drepturi de Autor
ULTIMUL VÂSLAȘ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379483_a_380812]
-
observ că rătăcești. Pe buze numele-ți sculptat L-ai înfrunzit, să știu că-mi ești, Să port pe umeri vinovat Un dor, pe care să-l nuntești. Închis ai stat în turn de frig Ca-ntr-o strânsoare fără chei, Să nu te chem, să nu te strig, Nevindecată să mă iei. Să-mi limpezești zăpezi și nori Și rugi ajunse nicăieri, Avar s-aprinzi stinse culori, Apoi la îngeri să mă ceri. Să n-am nici lacrimă sub fard
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
bernă și-n tumultSă nu observ că rătăcești.Pe buze numele-ți sculptatL-ai înfrunzit, să știu că-mi ești,Să port pe umeri vinovatUn dor, pe care să-l nuntești.Închis ai stat în turn de frigCa-ntr-o strânsoare fără chei,Să nu te chem, să nu te strig,Nevindecată să mă iei.Să-mi limpezești zăpezi și noriși rugi ajunse nicăieri,Avar s-aprinzi stinse culori,Apoi la îngeri să mă ceri.Să n-am nici lacrimă sub fard,Dar
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
perete, să iasă în întregime, nici o amintire să nu rămână! Nici măcar o lacrimă de regret, nu avem unde să le așezâm, sufletul ne este plin de bucurie, avem aripi, suntem înflăcărați, îmbujorați pășim frumoși și minunați! Dimineața se cade, pe lângă chei, să luăm cea mai senină haină pentru zâmbetul ... Citește mai mult De când iubirea e o boala!? Și de ce să așteptăm să ne treacă? Ce anume să ne treacă,zborul, înariparea, bucuria, fiorul? De ce am face asta?Ne este așa de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
la perete, să iasă în întregime,nici o amintire să nu rămână!Nici măcar o lacrimă de regret,nu avem unde să le așezâm,sufletul ne este plin de bucurie,avem aripi,suntem înflăcărați, îmbujorațipășim frumoși și minunați! Dimineața se cade, pe lângă chei,să luăm cea mai senină hainăpentru zâmbetul ... XXI. ILUMINARE, de Lia Zidaru , publicat în Ediția nr. 2169 din 08 decembrie 2016. De frigul momentului mă încălzește amețitor gândul la tine! Și florile inimii prind culoare sub boabele de brumă ale
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
fi pe vecie Stăpânul a tot. Va fi cel ce știe Să-și curgă iubirea-n etern elixir. Un strop din licoarea vrăjită ți-am dat, Și când să-ți apropii pocalul, să bei, Un zgomot de fiare căzute...de chei, Pe loc m-a trezit dintr-un vis cam...ciudat. *Gral - Piatră cu însușiri miraculoase Referință Bibliografică: UN VIS CIUDAT / Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2137, Anul VI, 06 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvia
UN VIS CIUDAT de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381143_a_382472]
-
Pe limba-aceea dulce ce ai băgat-o-n teacă Iubirea-i nervul sacru ciupit în relaxare Din care țășnesc norii și aripi faci din ei Strănut mai e în tine, în pântecul ce are O strălucire-țipăt, un lacăt prins în chei ... Citește mai mult Iubirea e fantomă cu o umbrelă spartăCe-și împlinește scopul uimind netrebniciaVăzută de departe pare c-ar fi o artăUmplută cu săruturi e doar fățărniciaIubirea-i așteptarea cu guler de răbdareScrobit în ochii talazului muncitDe ale nopți
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
-n cuvântul ce-a durutPe limba-aceea dulce ce ai băgat-o-n teacăIubirea-i nervul sacru ciupit în relaxareDin care țășnesc norii și aripi faci din eiStrănut mai e în tine, în pântecul ce areO strălucire-țipăt, un lacăt prins în chei... XXXI. MAGNOLIM PARISUL, de Mihaela Tălpău , publicat în Ediția nr. 1938 din 21 aprilie 2016. pictor: Mihai Olteanu Magnolim Parisul cu-ale noastre simțuri În roza lui fire ropotim a ploaie Penelul de aur mai dansează-n ritmuri Și din
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
vedea însă cum roca este perforată de la suprafață spre pântecele muntelui și ai impresia că acesta te privește prin găvanele unor ochi misterioși, destul de largi încât să lase să treacă trup de viețuitoare prin ele. Nu departe de intrarea în chei, să tot fie o sută-două de metri, se cască Peștera Polovragi. Tăiată de mâna omului dornic să bântuie măruntaiele muntelui, intrarea a făcut ca acest loc să-și piardă caracterul parțial ascuns și tot parțial inabordabil, deschizând împărăția lui Zamolxe
PEŞTERA POLOVRAGI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381547_a_382876]
-
perete, să iasă în întregime, nici o amintire să nu rămână! Nici măcar o lacrimă de regret, nu avem unde să le așezâm, sufletul ne este plin de bucurie, avem aripi, suntem înflăcărați, îmbujorați pășim frumoși și minunați! Dimineața se cade, pe lângă chei, să luăm cea mai senină haină pentru zâmbetul nostru, suntem de acum în sărbătoare, fiecare pas este un dar, fiecare piatră sau frunză sau chip întâlnit ne bucură până la surâs, soarele răsare și pentru noi, iar cerul, ei cerul... este
CELOR CARE SUFERĂ de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371477_a_372806]
-
Acasa > Literatura > Proza > ROMANUL "LEGĂTURA DE CHEI" - CAPITOLUL 1 (PARTEA A DOUA) Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Din gândurile astea o scoase telefonul. De la celălalt capăt al firului se auzi vocea mieroasă a verișoarei Mira-Mică. Ce să
CAPITOLUL 1 (PARTEA A DOUA) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374935_a_376264]
-
clipă reflexul de a-și căuta cheile de serviciu, dar și-l stăpâni, zâmbind. Se pierdu, prin ușa batantă, în clădirea cu arhitectură modernă și elegantă, de unde ieși târziu în noapte, tot singură precum intrase... Referință Bibliografică: Romanul LEGĂTURA DE CHEI - CAPITOLUL 1 (partea a doua) / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1773, Anul V, 08 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CAPITOLUL 1 (PARTEA A DOUA) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374935_a_376264]
-
brusc și dau cu capul în parbriz. Deschid ochii speriat. - Să nu-mi spui că am ajuns în port? David zâmbește cu gura până la urechi. - Suntem în Le Havre, sir! În fața noastră se vede rada portului. Mă zgâiesc prin parbriz. Cheiul, înțestat de iahturi, feriboturi, pescadoare, nave comerciale, de croazieră, barje, ambarcațiuni ușoare, în toate formele și culorile posibile, mi se pare de-a dreptul impresionant. - „Paul Gauguin” e acolo, la mijloc! continuă David, arătând cu mâna. Scrie cu litere de
DRUMUL APELOR, 52 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374013_a_375342]
-
fug. Ca și cum m-ar fi pus învățătoarea la colț ori, mai târziu, dirigintele, iar eu nu găseam nimic nefiresc în treaba asta. Chiar dacă nu mă simțeam vinovat! Odată, un coleg de-al meu, Trühler se numea, furase o legătură cu chei din ușa magaziei laboratorului de chimie. Așa, de afurisit ce era. Apoi, spre a nu fi găsită asupra lui, a aruncat-o în niște tufișuri pe fereastră. Eu tocmai eram în ziua aceea elev de serviciu, dar habar n-aveam
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
voia sa îl încălzea la inimă ar fi putut să fie făptașul. Abia seara, după ce plecase și ultimul suflet de om din clădire, în timp ce încuia tacticos ușile și poarta, Candit se simți ceva mai bine. Închise zgomotos legătura voluminoasă de chei în servieta sa tip diplomat și se îndreptă spre casă. Soția îi ghici pe loc neliniștea, încă din clipa în care intră grăbit și-și turnă un pahar de țuică, pe care-l goli dintr-o înghițitură. Tocmai el, care
PORTRETUL FĂRĂ OCHI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375300_a_376629]
-
de zei! Ei...ce mai spuneți acum? Era doar un simplu sclav! Dar acum să revenim la Ioppe și la povestea începută. În fiecare dimineață în port apărea un bărbat de vre-o patruzeci de ani, care se așeza pe cheiul unde acostau corăbiile. În zilele în care descărcau sclavii din pântecele galerelor acest om se ridica și îi privea pe toți cei care treceau prin fața sa. După cum poate știți sclavii sunt duși imediat în piață spre a fi vânduți fiindcă
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
grijă să-i spunem operatorului de tură să ne aducă vreo 10-12 cutii de imprimantă. Apoi începeam treaba. Se întâmpla uneori ca nici acele cutii să nu ne ajungă. Atunci căutam prin toate cotloanele Centrului de Calcul un operator cu chei de la magazia de hârtie de imprimantă, să ne mai aducă vreo câteva cutii de hârtie. În Laboratorul lui Masek erau stive mari de listinguri cu surse listate ale componentelor sistemului de operare sau ale aplicațiilor. Teancuri de listinguri și vidaje
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > BRIZĂ Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Se plimbă singuratic,în liniște de-amurg Un tânăr melancolic,pe chei pășind discret Privește alb spre mare,talazurile curg Neîncetat din vremuri de prea mult timp apuse Plutește-n aer sare purificând în jur Efemerida boală a ce e desuet Nedemn,impropriu lumii văzute de-un poet Cu inima aprinsă de
BRIZĂ de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372909_a_374238]
-
parte, când pe alta, apoi, fiindcă râușorul e străjuit de pereții abrupți, înaintează prin vad. Pesemne, iscoada rătăcise calea, iar acum încearcă să-și repare greșeala. Locuri sălbatice, dar în același timp încântătoare, se desfășoară în fața ochilor. Nimeriră între niște cheiuri înguste prin care se zărește doar un petic din cer. Cu cât se apropie, cu atât răzbate până la ei un zgomot asurzitor. De după o stâncă privirile descoperă o priveliște încântătoare, de basm. O cascadă tumultoasă își revarsă apele de undeva
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > TĂCEREA INIMII Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1174 din 19 martie 2014 Toate Articolele Autorului când taci simți vrajba aerului dintre chei cu pumnul umed lași să cadă sensuri într-o boccea te-aduni și plângi și râzi privind cum taina lumii rămâne nedeschisă atâtea păcăleli ți se servesc pe tăvi de-argint prea fals să te mai mintă pe sub sprâncene tuturor
TĂCEREA INIMII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347908_a_349237]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > COMOARA BLESTEMATĂ Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului (fragment) Ajunse la poalele munților. Soarele era sus și strălucea cu putere. Fascinat de măreția muntelui pătrunse între niște cheiuri strâmte, printre ierburi și arini, pe lângă șuvoiul de apă ce se rostogolea învolburat și zgomotos, dar limpede ca lacrima și rece ca gheața. Poposi doar să-și potolească setea și să admire crestele de piatră. Cu calul de căpăstru se
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
pe firul apei, iar după câțiva zeci de metri se împotmoli în iureșul cascadelor care erau din ce în ce mai înalte și mai furioase. Se furișă cu băgare de seamă pe lângă pereții abrupți ai muntelui, ca să nu alunece în râul din ce în ce mai vijelios. Deodată cheiurile se deschiseră într-un luminiș de unde răzbătea un zgomot infernal și rămase stupefiat de spectacolul desfășurat în fața ochilor. Un șuvoi imens de apă se revărsa de undeva, de sus, de pe munte, și plutea zgomotos în gol, apoi lovindu-se de
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > COMOARA BLESTEMATĂ Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Ajunse la poalele munților. Soarele era sus și strălucea cu putere. Fascinat de măreția muntelui pătrunse între niște cheiuri strâmte, printre ierburi și arini, pe lângă șuvoiul de apă ce se rostogolea învolburat și zgomotos, dar limpede ca lacrima și rece ca gheața. Poposi doar să-și potolească setea și să admire crestele de piatră. Cu calul de căpăstru se
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
pe firul apei, iar după câțiva zeci de metri se împotmoli în iureșul cascadelor care erau din ce în ce mai înalte și mai furioase. Se furișă cu băgare de seamă pe lângă pereții abrupți ai muntelui, ca să nu alunece în râul din ce în ce mai vijelios. Deodată cheiurile se deschiseră într-un luminiș de unde răzbătea un zgomot infernal și rămase stupefiat de spectacolul desfășurat în fața ochilor. Un șuvoi imens de apă se revărsa de undeva, de sus, de pe munte, și plutea zgomotos în gol, apoi lovindu-se de
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]