2,433 matches
-
zâmbetul ca un fel de Încurajare. Drept desert a luat tartă Tatin și două cești de cafea, care au mai atenuat gustul coclit. A lăsat un bacșiș mai generos decât și-ar fi permis și i-a făcut plăcere când chelnerul, venit să ia tăvița de argint cu plata, s-a aplecat și a mormăit o vorbă de recunoștință. Asta a fă cut-o să se simtă Într un fel sigură pe sine, ba chiar un pic răută cioasă când ea Îi
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
după sticla rămasă pe masă ca să-și mai toarne un pahar. Nu-i nimic, orice-ar fi se rezolvă, a liniștit-o el. Maman are relații peste tot. Și apoi nu-i obligatoriu să fim ochiți de poliție. A întrebat chelnerul dacă aveau alune și a rămas mirat de răspunsul lui afirmativ. Ovidiu era teribil de încântat, măi frate, a exclamat, cu ochii jucându-i în cap, aici e treabă dichisită bine până la comanda stai. Era soare, era frumos, bătea foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mireasă pentru o seară, urma să-și petreacă noaptea nunții. Parcă se vedea înaltă, stângace, șovăind în pragul restaurantului. Și-au găsit cu greu două locuri la masă. Acum bărbatul se simțea în elementul lui. Îi plăcea gălăgia, aglomerația, foiala chelnerilor. Va fi o seară faină, a asigurat-o, când i-a observat la un moment dat descumpănirea. Ai să vezi, Carmina. Se hotărâse într-o zi anume să-l elimine pe Ovidiu din minte, din inimă, din firele de păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Veche era doar un act de bunăvoință. Alte zări Îl chemau. Într-adevăr. Direcția Regionalei S.N.C.F.R. Îl Înștiința că Începând cu data de... va funcționa la Joseni și ca se bucura de toate drepturile transferului În interes de serviciu. 18. Chelnerul nu s-a mirat și n-a insistat aflând că nu dorește nimic. I-a zâmbit Îndatorată, iar el s-a Înclinat politicos și a rămas așa câteva clipe adulmecând cu nesaț fragranța parfumului pe care Îl degaja trupul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Îi făcea fericit nu Îl Îndemnase vreodată la cheltuieli nesăbuite, nici măcar ziua sa de naștere. Sărbătorise un eveniment pe care Îl uitase cu desăvârșire. Rămăsese doar cu gustul ăsta de cenușă În gură, iar În urechi cu Îndemnul batjocoritor al chelnerului: Să mai veniți pe la noi! Parșivul! Știa că Își făcuse praf fondul secret și că o bună bucată de timp va fi nevoit să ocolească restaurantul. Ajută-mă, Doamne, să-mi amintesc și te voi sluji cu credință până la moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
poștașilor care Întârzie cu pensiile. Cafeneaua era curată și bine Încălzită. Mocheta vișinie era aspirată În fiecare dimineață, iar instalația de aer condiționat funcționa În permanență. Prețurile erau mari și lumea puțină. Era un client obișnuit și Îl cunoșteau toți chelnerii. Cafeaua era bună, ceștile curate și toate Întregi, adică cu toartă și fără zimți. Atmosfera era plăcută. Iolanda venea uneori și fără el. Locul acela, singurul din oraș, părea condus după legi care În alte părți nu funcționau. Aici Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
În calitate de refuzați din motive obscure la Catedrele Marilor Universități la care aveau dreptul să aspire, instalarea rapidă pe un mic soclu pe care Îl purtau cu ei peste tot, cu distincție și modestie. Calități cu osebire prețuite chiar și de chelneri, În general aroganți și țâfnoși, mai ales când comanda era de ani de zile aceeași: câte o sută de vodcă, vă rugăm. Prin analogie cu celebrul Salon al Refuzaților de la Paris, micuța Universitate „Petru Maior” era numită Universitatea Refuzaților. Miopia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
zise ea: Flavius-Tiberius Moduna, vânzător de parabolice, Petru Șendrean, asistent universitar. Apoi, obosită parcă, după un drum lung, se lăsă să alunece Într-un fotoliu plușat, Încăpător, comod, În timp ce bărbații Își strângeau mâinile privindu-se În față. Prevenitor, unul din chelneri se Îndreptă spre ei. Comanda fu promptă: trei cafele. Flavius-Tiberius se uita atent În jur, nu pentru a se familiariza cu locul, ci pentru a se convinge că nimic nu se schimbase, că totul era ca Înainte. Înclină ușor capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
după cum se putea citi pe buzunarul interior al vestonului. Era un bărbat care se simțea peste tot acasă. Doar În propriile sale haine, acestea, părea că se afla Într-o vizită protocolară pentru care nu era pregătit. Îl urmau trei chelneri de Înălțimi diferite, dar, după uniforme, de la același restaurant, cu ținută impecabilă și, mai ales, cu zâmbetul și siguranța celor ce au exersat Îndelung mișcările asemenea unor balerini distribuiți momentan În roluri secundare. Doi dintre ei purtau pe umăr, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nu i-ar fi venit În ajutor gagica lu' dom' profesor care Îl scăpă de pălărie. La timp ca să vadă că mirosul de sarmale care Îi ajunsese la nas, venea chiar de la sarmale. De servirea lor se ocupa un domn chelner În persoană. Era Într-adevăr un revelion select! Lui Gheretă Îi plăceau sarmalele! Îl făceau mai bun parcă, mai blând, mai Îngăduitor. Parcă aș lua napoton, Își zicea el În aceste momente fericite de Împăcare cu lumea sau o cană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ale acestui clovn de geniu care, spre rușinea lor, le aducea aminte de faptul că dincolo de dans și mâncare mai exista ceva care punea parcă În mișcare matahala asta bine Înțolită și generoasă pe deasupra, dacă se lua În considerare truda chelnerilor aduși pe spezele sale, ceva pur și simplu, În afară de ceea ce permite oricărui ins să trăiască, ceva ce se cheamă pasiune. Când Își termină numărul, Brândușă se opri la doi pași de tablouri, cu spatele la ele și zise: Acești patru pictori pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Săpânța, Brândușă ceru un scaun pentru a putea admira În voie și În toată splendoarea lor cele patru picturi. I se făcu Îndată pe plac si Brândușă se așeză cu distincție Într-un fotoliu Biedermeier, adus fără poticneli de doi chelneri la semnul inspirat al Iolandei. Pentru a contempla arta, atitudinea care se recomandă În poziția așezat este una destins-reflexivă, subliniată de genunchii suprapuși și de o Înclinare ușoară a capului spre stânga, pe linia inimii. Brândușă se Încadra perfect În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Ster plutise la fel În urmă cu mulți ani, tot aici. Dom' profesor, batem palma, zise Brândușă când socoti că ajunsese destul de sus pentru a nu fi dat uitării prea curând. Băiatu', cupa de șampanie! 6. Unul dintre cei trei chelneri scoase dintr-o cutie Îmbăcată În pluș vișiniu o cupă pentru șampanie pe care erau inscripționate literele I. B. mare, În culorile brândușei de toamnă. Un alt chelner a turnat șampanie În pahar, l-a pus pe o tavă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
uitării prea curând. Băiatu', cupa de șampanie! 6. Unul dintre cei trei chelneri scoase dintr-o cutie Îmbăcată În pluș vișiniu o cupă pentru șampanie pe care erau inscripționate literele I. B. mare, În culorile brândușei de toamnă. Un alt chelner a turnat șampanie În pahar, l-a pus pe o tavă și s-a apropiat de Brândușă cu pași bine măsurați, așa Încât lumea să poată admira În voie frumusețea cupei În care chiar șampania aurie se contamina Încetul cu Încetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
acolo și se ospătară. Unii chiar peste măsură, În speranța că vor avea din ce trăi până la Bobotează. Nici cu băutura nu se stătea mai bine. Câteva degete de votcă și de coniac, și cam atât. Doi din cei trei chelneri aduși de domnul Brândușă se ocupau de debarasare, În timp ce al treilea făcea poze bosului cu un polaroid În dreptul fiecărui tablou din mica sa pinacotecă. Singur, fără Zorela, Întrucât, după spusele patronului, ea nu era obiect de colecție, adică nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cu tăietură oblică a jeansului său pensat. El era incapabil să mai scoată vreun cuvânt. Ea Însă avea puterea să privească În jur și să Îndrepte lucrurile pe făgașul dorit: Gazdele și Brândușă pun la punct cu siguranță condițiile tranzacției, chelnerii dorm cuminți În picioare, ceilalți au plecat, iar eu m-am săturat să mai stau lipită de peretele ăsta, gata să trec prin el sub apăsarea ta. Scara care duce la mansardă e liberă, iar lumina stinsă. Cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
afacerea. Până atunci, mă mulțumesc cu fotografiile. O săptămână trece repede. Se ridică de la masă, sărută protocolar mâna Iolandei, ținându-și buzele cărnoase lipite de ea mai mult decât se cerea, și se Îndreptă spre ieșire urmat de cei trei chelneri. Afară Îl aștepta mașina lui Terente Marcovici. Mulțumi lui Petru pentru ospitalitate și se pregătea să urce În mașină când Își aduse aminte de ceva ce trebuia spus neapărat. Era să uit, dom' profesor! Domnul cu ochelari și fular zicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
În mașină binedispus și Își aprinse o țigară. Trase adânc În piept fumul acela cald și otrăvit după care tânjise o noapte Întreagă, apoi expiră prelung dând și celorlalți cu mărinimie ceva din căldura sufletului său, care moleși pe loc chelnerii Înghesuiți cuminți pe scaunele din spate. Brândușă vru să-i ofere o țigară și lui Marcovici, dar acesta ținea Între dinți, ca de fiecare dată când dorea să impresioneze, o pipă olandeză pentru care avea un stoc de Clan dinainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
El nu, deși viața devenise de nerecunoscut. În gara Iași, echipe de evrei secondate de soldați sovietici permiteau intrarea refugiaților pe baza "neimplicării în prigoana antisemită". O declarație falsă a cuiva și nu mai obțineai "adeverința" de intrare în oraș. Chelnerul Ghiță Dej și cheferistul Ghiță Apostol conduceau țara. Alt factor decisiv, Moscu Cohn din Dorohoi, om cu trei clase de contabil, la curs seral; trimis de Moscova cu bani, să cumpere intelectuali pentru "cauză" și să facă tipografie clandestină, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
coș de gunoi ruginit, fără fund. Luam prînzurile la Berlin, în scaune cu spătare prea drepte și șervete pe genunchi; uram mesele întinse perfect la Capșa, cu platouri încărcate de antreuri calde ("Cum, nu mănînci capere?"), semnele cu mîna făcute chelnerului, să mai aducă. Îmi dădea la gustat, vrînd-nevrînd, nu'ș ce cocătură specială, nu'ș ce brînzet, nu'ș ce ruladă. Mă simțeam trasă pe roata mare a farfuriei, între bolul cu supă de ceapă și ficatul în sînge; sechestrată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
las. Lacul rămîne pe stînga. Și drumul care duce la aeroport. Bun locșor ca să ne pierdem urmele, se bucură Tano cînd intrăm în han. Un pumn în plex ("nu servim cu cîini") e nimica toată pentru el. Îi sfîșie inima chelnerului cu botul lui mîhnit, cu nasul lui mîhnit, cu ochii lui mîhniți, așa că ne primește comanda: Două ("Trei Iordanco!") porții de frigărui. Da, Russ, degetul lui Șichy, oricît îți displace igrecul din nume, ar putea deveni de lumină, deget de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
despre asta e vorba, deși s-ar putea găsi o sumedenie de asemănări cu întîmplările de atunci. Halal cu toate revoluțiile, ele n-au reușit niciodată decît în imaginația populară. A avut dreptate, se gîndește Roja, le știa pe toate, chelnerul sfrijit care-i servea începu să tragă și el cu urechea la ce discutau, făcîndu-și tot mai mult de lucru la mesele din apropiere. N-ar fi trebuit să te împing de la spate să faci carieră militară, i a zis
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de soția lui pentru că nu a vrut să repare o ușă. Se dovedește astfel încă o dată că femeia, „minte scurtă, poale [haine] lungi“, nu-i lasă pe marii bărbați să salveze umanitatea de la dezastrul moral către care se îndreaptă vertiginos. Chelner cu vesta antiglont ´ Loredana, soția unui om de afaceri prosper (dar aflat pe listele celor suspectați de spălare de bani), bea o cafea pe terasa unui restaurant. Amantul ei, un actor celebru, întârzie la întâlnire. În compensație, femeia devine receptivă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
afaceri prosper (dar aflat pe listele celor suspectați de spălare de bani), bea o cafea pe terasa unui restaurant. Amantul ei, un actor celebru, întârzie la întâlnire. În compensație, femeia devine receptivă la curtea pe care i-o face un chelner, Stamate, trecut de cincizeci de ani, stilat, capabil să iubească romantic (deși are o nevastă grasă și patru copii - sau poate tocmai de aceea). Când află de aventura extraconjugală a Loredanei, soțul ei intră în legătură cu un ucigaș plătit și îi
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
capabil să iubească romantic (deși are o nevastă grasă și patru copii - sau poate tocmai de aceea). Când află de aventura extraconjugală a Loredanei, soțul ei intră în legătură cu un ucigaș plătit și îi cere să-l împuște pe Stamate. Dar chelnerul poartă vestă antiglonț și doar se preface că moare, pentru ca soția lui să-l poată șantaja pe omul de afaceri. Acesta este, în linii mari, subiectul romanului de aproape 600 de pagini Joc periculos publicat recent de Aristide K. Demetrescu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]