2,019 matches
-
în casele d-sale logofătului Alecu Mavrocordat, mai în sus de biserica Buna Vestire (Liceul Oltea Doamnă de astăzi). La anul 1803 însă, domnul Alexandru Moruz se hotărî a rezidi curțile vechi. După ce adunară cele mai bune materiale, alegându-se cheresteaua cea mai aleasă din Carpați, aducându-se var tocmai de la Orhei, și toți meșterii plătindu-se cu bani hotărâți, zidirea se începu în vara anului 1803, sub de aproape priveghere a orânduitului boier, vistiernicul Sandulachi Sturza, având de ajutor pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ce duc vin în łara Căzăcească „Carii plătesc vamă mare” vor plăti „câte un leu de bute”. Cei ce duceau lemne la „târgul Galaților” trebuia să plătească o para pentru carul cu lemne de foc și câte două parale pentru cherestea. De asemenea, plutașii care duceau lemne la Galați plăteau câte un leu pentru pluta cu lemne de foc și doi lei pentru cea cu cherestea. Erau scutiți de taxe doar cei ce duceau lemne de foc pentru casă. Nu erau
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să plătească o para pentru carul cu lemne de foc și câte două parale pentru cherestea. De asemenea, plutașii care duceau lemne la Galați plăteau câte un leu pentru pluta cu lemne de foc și doi lei pentru cea cu cherestea. Erau scutiți de taxe doar cei ce duceau lemne de foc pentru casă. Nu erau scutiți de dajde nici acei ce prelucrau fierul. Aceștia plăteau „câte două parale de bucata de her ce să sfarmă în târgul Iașilor și în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o bună parte a gastronomiei „specific românești”, putem să adăugăm astfel una care acoperă o bună parte a gospodăriei la fel de românești unde se găteau toate aceste bunătăți. Putem să începem cu schela necesară pentru a înălța casa de chirpici sau cherestea și să încheiem cu molozul ce rămîne după ridicarea casei. În gospodărie, ne vor întîm pina gardul de uluci legați cu sîrmă, cerdacul și cișmeaua pentru udat zarzavaturile. Vom intra apoi pe ușa prinsă în balamale în odăile cu dușumea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de stomacuri, dând unul într-altul. Cu parcuri și statui de bronz înnegrit, popor de omuleți tuciurii, din ce în ce mai mici pe măsură ce urcam. Cu cartiere muncitorești, ca niște prăjituri din care nu ai mușca. Bucureștiul cu triaje CFR pline de stive de cherestea, grămezi de cărbuni și mormane de țevi, profile și pompe ruginite, șpan și magneți. Cu gări cu ceasuri rotunde și locomotive cu aburi, gări mirosind mereu a cocs, usturoi și păcură, gări din care se preling șine încălecate, dispărând pe sub
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
modela creativ mințile tinere. Cu o asemenea bucurie în suflet Constantin și Steluța Brumă și-au asumat condiția apostolatului cărturăresc. După o fulgurantă experiență în laboratoarele “fabricii de popi”, fiul lui Iorgu și al Mariei ucenicește sârguincios ca manipulator de cherestea și telefonist comunal. Sfârșește însă prin a fi învățător (inițial necalificat) în cele mai obscure dintre satele patriei. Într-o comunitate de lingurari, de exemplu, tânărul (pe atunci) învățător C. Brumă înțelege ce înseamnă “concurența zero” și “liniștea atât de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
mea certurile, bătăile și umilințele la care era su pusă familia s-au întețit. Cu dorul de ai mei, de mama și surori, am luat drumul pribegiei, mai exact al căutării unui rost. Și iată-mă angajat la Fabrica de cherestea “Raux et Lalu” la Cosmești. Câte 9 kilometri la dus și la întors, iarna cu felinarul pentru contra lupilor în brațe, credeam c-am să îmbătrânesc numărând pe metri, pe pași, pe talpă la talpă drumul. Dar n-a fost
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Bugeac recoltarea păioaselor se făcea foarte devreme), s-a recepționat ce era de recepționat și căruțele însoțite de delegații comitetului sătesc au mers la Ismail unde s-a predat orzul iar cu banii încasați s-a mers la depozitul de cherestea din port și am luat material. Banii n-ar prea fi ajuns dacă suma n-ar fi fost completată de Comitetul școlar județean, deschis spre lucrurile de bine. Șipcile au fost fasonate de Vladimir Culic, gospodar priceput la tâmplărie, iar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
În paralel cu activitatea desfășurată de meșteșugari, evreii au pus bazele primei societăți industriale pe acțiuni din oraș. În primii ani ai secolului al XX-lea ei au fondat societatea anonimă pe acțiuni “Dunărea” căreia îi aparțineau o fabrică de cherestea și o moară comercială sistematică (1910). Evreii oltenițeni au participat nu doar la formarea capitalului social ci și la administrarea acesteia. Unul dintre aceștia era Isac M.Brinder. Pe 24 octombrie 1917 el reclamă Primarului orașului pagubele pricinuite societății de către
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
social ci și la administrarea acesteia. Unul dintre aceștia era Isac M.Brinder. Pe 24 octombrie 1917 el reclamă Primarului orașului pagubele pricinuite societății de către trupele bulgare de ocupație care au scos din magaziile societății, situate în curtea fabricii de cherestea, 40 tone de grâu, din care 30 tone erau vândute biroului Britanic. În Oltenița avea să-și desfășoare activitatea și o stație de export a petrolului aparținând societății petrolifere românoamericane: ”Astra Română”, cea mai mare societate de profil din România
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
dezvoltarea vieții social-economice a tânărului oraș, ridicându-l la rangul de principal centru economic din sudul județului și principalul port (de altfel și singurul) la Dunăre, cu un export mare de cereale, lâna piei brute și tăbăcite, dar și de cherestea sau petrol. Numărul comercianților evrei ce și-au desfășurat activitatea în orașul Oltenița până în 1918 este greu de stabilit cu exactitate din cauza distrugerii arhivei administrației locale (Primăriei), în timpul ocupației militare străine din timpul Primului război mondial. Din date extrase din
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
464-acte de stare civilă 1866-1899) că și din “Anuarul Național al României, al comerțului, industriei și administrațiunii 1874-1916). comerțul en detail cu băuturi spirtoase (cârciumari) și produse de băcănie, comercianții evrei fac un comerț diversificat, de la produse de manufactură, cereale, cherestea, mașini agricole și de cusut,produse petrolifere, uleiuri și vopseluri, ciment, până la articole de voiaj, modă, articole de lux (ceasuri și bijuterii) sau flori. În 1882 din 40 comercianți de cereale mai mult de jumătate sunt greci, ceilalți sunt români
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
92 din 8 comercianți de coloniale (băcani) 7 erau români și 1 evreu: Sabetai Hâim În schimb în 1901 evreii erau singurii care comercializau: - arămărie(căldări): Albin David - argintărie: Leibu Solomon - bijuterii :Leibu Solomon - ceasuri :Leibu Solomon - lemn de constructive (cherestea): Feslau Leibu - mașini de cusut :Feslau Leibu - sobe :Feslau Leibu - pălării pentru bărbați: Albin David, Kamerling Mendel și Solomon I. M. - saci: Feslau Leibu - articole de voiaj: Albin David, Kamerling Mendel, Lotzcar Marcu, Leibu Solomon - coroane și flori: Kamerling Mendel
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
in 1938 la vârsta maturității depline (69 de ani ), să-l întâlnim acționar al firmei “Filsar”S.A.R., cu sediul în București,str. Verzișori 14, pentru producția de fire de vigogne și țesături de bumbac. Aronescu Samoil care în 1901 vindea cherestea în 1905 vinde și mașini agricole. Și exemplele pot continua. Din cele prezentate legat de negustorii evrei se evidențiază amploarea foarte mare a afacerilor unor comercianți că: Feslau Leibu, Kamerling Mendel și alți fruntași ai comunității evreiești din oraș,având
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
lâna, până la cereale,sporind veniturile țăranilor.Au valorificat aceste produse,fie în stare brută,pe piața internă sau externă, fie prelucrându-le în unități industriale moderne create de ei,așa cum au fost cele două unități ale societății “Dunărea” (fabrică de cherestea și moară industrială ) Au promovat noul și în domeniul vestimentar,vânzând sau chiar producând noutăți în materie de modă (confecții de damă și bărbătești) astfel, ca la cumpăna secolelor XIX-XX,cei mai mulți locuitori ai orașului Oltenița se îmbrăcau în “haine nemțești
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
m-am oprit. Locul acela îl căutasem, o curte imensă, împrejmuită cu un gard de lemn vechi și putrezit, înăuntru câteva scânduri îngălbenite de ploi și de soare, aruncate de-a valma. Deasupra porții, o firmă aproape ștearsă : DEPOZIT DE CHERESTEA. Am deschis poarta și am intrat. Curtea aceea aveam senzația că o cunosc bine, parcă dintr un vis. Mai spre fundul ei se înălța o casă dărăpănată, cu o singură încăpere la etaj, iar printre scânduri se mișca silueta familiară
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
de tare lovea primul piron, nu-l mai putea bate în lemn. Lovea și lovea cu ciocanul în capul. Cu fiecare lovitură, simțea cum pironul avansa puțin câte puțin, doar ca să vadă o clipă mai târziu cum iese afară, ca și cum cheresteaua rănită se vindeca singură și în acest proces forța pironul afară. Un aer de disperare se simțea în eforturile sale, iar loviturile barosului cădeau din ce în ce mai repede și mai tare. Fără niciun folos însă, fiindcă blestematul de piron nu voia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
doamna Redbone. — Nu prea Înțeleg eu globalizarea asta, bîguie Wakefield. — Nu-ți face probleme, dragule, Îl liniștește ea, așezîndu-și degetele scheletice, minunat inelate pe brațul lui. Nici una din averile de aici nu este globală. Domnul Redbone e În afaceri cu cherestea. Cherestea vestică. Taică-su s-a ocupat de cherestea. Bunică-su s-a ocupat de cherestea. Nu deține nici un fel de pădure indoneziană de esențe tari, am avut eu grijă de asta. Oaspeții care tot sosesc Încep să umple sala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Redbone. — Nu prea Înțeleg eu globalizarea asta, bîguie Wakefield. — Nu-ți face probleme, dragule, Îl liniștește ea, așezîndu-și degetele scheletice, minunat inelate pe brațul lui. Nici una din averile de aici nu este globală. Domnul Redbone e În afaceri cu cherestea. Cherestea vestică. Taică-su s-a ocupat de cherestea. Bunică-su s-a ocupat de cherestea. Nu deține nici un fel de pădure indoneziană de esențe tari, am avut eu grijă de asta. Oaspeții care tot sosesc Încep să umple sala, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Wakefield. — Nu-ți face probleme, dragule, Îl liniștește ea, așezîndu-și degetele scheletice, minunat inelate pe brațul lui. Nici una din averile de aici nu este globală. Domnul Redbone e În afaceri cu cherestea. Cherestea vestică. Taică-su s-a ocupat de cherestea. Bunică-su s-a ocupat de cherestea. Nu deține nici un fel de pădure indoneziană de esențe tari, am avut eu grijă de asta. Oaspeții care tot sosesc Încep să umple sala, fără a pune În umbră operele de artă. Tema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
liniștește ea, așezîndu-și degetele scheletice, minunat inelate pe brațul lui. Nici una din averile de aici nu este globală. Domnul Redbone e În afaceri cu cherestea. Cherestea vestică. Taică-su s-a ocupat de cherestea. Bunică-su s-a ocupat de cherestea. Nu deține nici un fel de pădure indoneziană de esențe tari, am avut eu grijă de asta. Oaspeții care tot sosesc Încep să umple sala, fără a pune În umbră operele de artă. Tema evenimentului este TÎrfele Artei, ceea ce explică băiatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Wakefield Încearcă să-și Înăbușe un chicot. — Nu te lăsa amăgit, baby. Bătrînul are un imperiu de mașini unelte. ți-ar putea scoate dinții unul cîte unul. Wakefield simte o Împunsătură de neliniște. Ce caută el aici? Misteriosul baron al cherestelei nu și-a făcut Încă apariția. Ceilalți oaspeți, bagă Wakefield de seamă, au terminat cu șampania politicoasă și se Îndreaptă spre bar În căutare de băuturi mai tari. Doamna Redbone se agață din nou de brațul lui Wakefield și Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
nu o comisese. — Domnule Kobayashi, hai să auzim toată povestea înăuntru... A și început să plouă... Cerul s-a întunecat, iar picăturile de ploaie lăsau urme pe pietrele din albie. Era întuneric în baracă. De peretele făcut din șipci de cherestea era rezemată o cazma și lângă ea un coș pentru cărat pământ. — Hai, scoate ce-ai ascuns! — Nu... nu... nu... aici. Mlaștină. — Mlaștină? Endō auzea povestea pentru prima dată. Cu paisprezece ani în urmă, Kanai și Kobayashi, din același batalion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
alianță temporară și atacau. Imediat ce unul din învingători revendica înălțimea, povestea reîncepea. Nimeni nu s-a gândit să consolideze alianțele, după cum nimeni nu s-a gândit că o armată controlând cheiul ar controla în consecință și locul de descărcare a cherestelei, adusă cu vasul de la exploatarea Ruth Stone. Acest avantaj considerabil a fost întrevăzut, ce-i drept cu mare întârziere, de Yaman Jo, care se pare că în acest moment deține o poziție importantă în regiune. Însă războiul e unul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
imense întinderi de pământ, fără să-și facă griji pentru ce se va întâmpla după aceea. Nu le păsa că vor fi secătuite, că vor fi luate de eroziuni sau că se vor transforma în deșerturi. În America de Nord, negustorii de cherestea au defrișat, una după alta, păduri imense pe care le-au transformat în pârloage și din care au folosit de abia treizeci la sută din lemn. Ca să evite munca de tăiere, aruncau în aer copacii mari cu praf de pușcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]