13,997 matches
-
adopție, precum și de lipsa serviciilor sociale adecvate pre și post-adopție și a suportului social formal și informal (Ip. 3). 5.2 Designul cercetării 5.2.1 Metode și instrumente În cadrul acestui subcapitol vom prezenta rezultatele unei anchete pe bază de chestionar. Chestionarul a fost autoadministrat, completat de unul dintre cei doi părinți adoptatori. Instrumentul a fost compus din cinci module: informații despre procesul de adopție; informații generale despre copilul adoptat; informații despre relația părinte / părinți-copil adoptat; schimbări sociale post-adopție; informații generale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
precum și de lipsa serviciilor sociale adecvate pre și post-adopție și a suportului social formal și informal (Ip. 3). 5.2 Designul cercetării 5.2.1 Metode și instrumente În cadrul acestui subcapitol vom prezenta rezultatele unei anchete pe bază de chestionar. Chestionarul a fost autoadministrat, completat de unul dintre cei doi părinți adoptatori. Instrumentul a fost compus din cinci module: informații despre procesul de adopție; informații generale despre copilul adoptat; informații despre relația părinte / părinți-copil adoptat; schimbări sociale post-adopție; informații generale despre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
autoadministrat, completat de unul dintre cei doi părinți adoptatori. Instrumentul a fost compus din cinci module: informații despre procesul de adopție; informații generale despre copilul adoptat; informații despre relația părinte / părinți-copil adoptat; schimbări sociale post-adopție; informații generale despre părintele adoptator. Chestionarul a fost elaborat pornind de la literatura de specialitate care a fost prezentată în capitolele anterioare. În mod special au fost luate în considerare studiile lui Barth și Berry 314, ale lui Groze et al.315, respectiv Groza et al316. 5
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au participat familii adoptive, constituite după 2005, din județele Covasna, Harghita, Alba, Cluj, Mureș, Sibiu, Pitești, Brașov și Bihor. În primele cinci județe contactarea familiilor adoptatoare s-a realizat prin poștă, cu spijinul Oficiului Român pentru Adopție. Au fost trimise chestionare tuturor familiilor adoptatoare care au adoptat în baza Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind regimul juridic al adopției, în perioada 2005-2007. Numărul total al acestora a fost de 124. Din cele 124 de chestionare au fost returnate completate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Adopție. Au fost trimise chestionare tuturor familiilor adoptatoare care au adoptat în baza Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind regimul juridic al adopției, în perioada 2005-2007. Numărul total al acestora a fost de 124. Din cele 124 de chestionare au fost returnate completate în decurs de 4 luni, 29 de chestionare. În județele Sibiu, Brașov, Bihor și Pitești chestionarele au fost distribuite cu spijinul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, fiind returnate de părinți prin poștă. În
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
baza Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind regimul juridic al adopției, în perioada 2005-2007. Numărul total al acestora a fost de 124. Din cele 124 de chestionare au fost returnate completate în decurs de 4 luni, 29 de chestionare. În județele Sibiu, Brașov, Bihor și Pitești chestionarele au fost distribuite cu spijinul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, fiind returnate de părinți prin poștă. În aceste județe au fost distribuite 74 de chestionare și au fost returnate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
privind regimul juridic al adopției, în perioada 2005-2007. Numărul total al acestora a fost de 124. Din cele 124 de chestionare au fost returnate completate în decurs de 4 luni, 29 de chestionare. În județele Sibiu, Brașov, Bihor și Pitești chestionarele au fost distribuite cu spijinul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, fiind returnate de părinți prin poștă. În aceste județe au fost distribuite 74 de chestionare și au fost returnate 16. În total, numărul chestionarelor completate și returnate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
4 luni, 29 de chestionare. În județele Sibiu, Brașov, Bihor și Pitești chestionarele au fost distribuite cu spijinul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, fiind returnate de părinți prin poștă. În aceste județe au fost distribuite 74 de chestionare și au fost returnate 16. În total, numărul chestionarelor completate și returnate a fost de 45, o rată de retur de 22,72%. Menționăm că, studiul s-a realizat în perioada mai septembrie 2008. Pentru majoritatea cazurilor deschise și finalizate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Bihor și Pitești chestionarele au fost distribuite cu spijinul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, fiind returnate de părinți prin poștă. În aceste județe au fost distribuite 74 de chestionare și au fost returnate 16. În total, numărul chestionarelor completate și returnate a fost de 45, o rată de retur de 22,72%. Menționăm că, studiul s-a realizat în perioada mai septembrie 2008. Pentru majoritatea cazurilor deschise și finalizate în intervalul 2005-2007, cererile de adopție au fost înaintate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
relația mamei cu copilul. Constatăm însă că aceasta influențează semnificativ relația dintre părinți. În considerarea validității rezultatelor și extrapolarea lor se solicită mult precauție ca urmare a numărului foarte mic de subiecți care au participat la ancheta pe bază de chestionar. Fiind un chestionar autoadministrat, trimis prin poștă, o altă limită este dată de lipsa de control asupra persoanei respondente și incertitudinea asupra individualizării rezultatelor. Totodată, pentru anumite categorii de întrebări, de exemplu cele referitoare la suportul social formal primit în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copilul. Constatăm însă că aceasta influențează semnificativ relația dintre părinți. În considerarea validității rezultatelor și extrapolarea lor se solicită mult precauție ca urmare a numărului foarte mic de subiecți care au participat la ancheta pe bază de chestionar. Fiind un chestionar autoadministrat, trimis prin poștă, o altă limită este dată de lipsa de control asupra persoanei respondente și incertitudinea asupra individualizării rezultatelor. Totodată, pentru anumite categorii de întrebări, de exemplu cele referitoare la suportul social formal primit în procesul de adopție
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la aceste întrebări a fost acela de a identifica potențiala stigmatizare socială a adoptaților și adoptatorilor. Am considerat stigmatizarea, o sursă de constrângere socială care ar putea influența negativ formarea noii familii. Metoda folosită a fost ancheta pe baza de chestionar. Chestionarul a fost autoadministrat, fiind distribuit prin poșta electronică. Instrumentul utilizat a fost un chestionar format din 28 de întrebări închise, grupate în patru categorii: despre părinți și copii, despre adopție în general, despre părinții adoptatori și despre copiii adoptați
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
aceste întrebări a fost acela de a identifica potențiala stigmatizare socială a adoptaților și adoptatorilor. Am considerat stigmatizarea, o sursă de constrângere socială care ar putea influența negativ formarea noii familii. Metoda folosită a fost ancheta pe baza de chestionar. Chestionarul a fost autoadministrat, fiind distribuit prin poșta electronică. Instrumentul utilizat a fost un chestionar format din 28 de întrebări închise, grupate în patru categorii: despre părinți și copii, despre adopție în general, despre părinții adoptatori și despre copiii adoptați. Descrierea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatorilor. Am considerat stigmatizarea, o sursă de constrângere socială care ar putea influența negativ formarea noii familii. Metoda folosită a fost ancheta pe baza de chestionar. Chestionarul a fost autoadministrat, fiind distribuit prin poșta electronică. Instrumentul utilizat a fost un chestionar format din 28 de întrebări închise, grupate în patru categorii: despre părinți și copii, despre adopție în general, despre părinții adoptatori și despre copiii adoptați. Descrierea eșantionului. Studiul s-a derulat pe un eșantion de tip snow-ball, format din 147
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și rezultatele obținute. Capitolul patru, prezintă rezultatele analizei datelor obținute prin investigarea documentelor sociale din dosarele de adopție vizând primul obiectiv al cercetării. Capitolele cinci și șase sunt dedicate obiectivului al doilea și prezintă datele unei anchete pe bază de chestionar, respectiv ale interviurilor narative. Capitolul șapte, este dedicat unui studiu explorator, care a avut ca metodă o anchetă pe bază de chestionar și a vizat cel de-l treilea obiectiv de cercetare. Concluziile celor patru capitole de analiză empirică vor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cercetării. Capitolele cinci și șase sunt dedicate obiectivului al doilea și prezintă datele unei anchete pe bază de chestionar, respectiv ale interviurilor narative. Capitolul șapte, este dedicat unui studiu explorator, care a avut ca metodă o anchetă pe bază de chestionar și a vizat cel de-l treilea obiectiv de cercetare. Concluziile celor patru capitole de analiză empirică vor fi sintetizate în rândurile care urmează. Profilul majorității copiilor adoptați, așa cum a rezultat din analiza documentelor sociale, se înscrie în categoria copiilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a ne asigura că, ne-au fost oferite spre analiză toate dosarele de adopție înregistrate în acea perioadă. Pentru studierea adaptării mamelor adoptatoare în procesul de adopție, am recurs la o triangulație metodologică: datele colectate prin ancheta pe bază de chestionar au fost completate și aprofundate prin intermediul interviurilor narative. Ancheta pe bază de chestionar a vizat preponderent factori de stres, resurse și evaluări ale diferențelor expentanțe-realitate înregistrate de mamele adoptive după plasare copilului în vederea adopției. Interviurile au vizat mai multe stadii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopție înregistrate în acea perioadă. Pentru studierea adaptării mamelor adoptatoare în procesul de adopție, am recurs la o triangulație metodologică: datele colectate prin ancheta pe bază de chestionar au fost completate și aprofundate prin intermediul interviurilor narative. Ancheta pe bază de chestionar a vizat preponderent factori de stres, resurse și evaluări ale diferențelor expentanțe-realitate înregistrate de mamele adoptive după plasare copilului în vederea adopției. Interviurile au vizat mai multe stadii ale cilului de dezvoltare a familiei adoptive: etapa pre-adopție, etapa acomodării, imediat după
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de a scoate în evidență factori specifici care ar putea pune la încercare adaptarea familiei și de a oferi dovezi de cercetare despre factorii care pot asigura manifestarea adecvată a rolului parental în cazul părinților adoptatori. Ancheta pe bază de chestionar a scos în evidență că, majoritatea mamelor adoptatoare au o bună relație cu copiii adoptați, rezultate confirmate și prin analiza datelor din interviuri. De asemenea adopția are un efect pozitiv asupra relației dintre părinții adoptatori. Principalii factori cu influență pozitivă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
De asemenea adopția are un efect pozitiv asupra relației dintre părinții adoptatori. Principalii factori cu influență pozitivă asupra relației mamei cu copilul adoptat și cu partnerul marital, relevați de analiza de regresie a datelor culese prin ancheta pe bază de chestionar au fost: resursele informaționale ale familiei, mai exact suficiența informațiilor primite în procesul de adopție și corectitudinea datelor despre copilul adoptat, confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului și conduita pozitivă a copilului, definită prin încredere, respect, afecțiune, dorință de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
imagemanager/images/file/ Statistica/ Buletin%20statistic/2010/2010%20copil.pdf ***Oficiul Român pentru Adopții, Adopția în România: Principii, legislație, proceduri, 2006, citat în 03 mai 2007, disponibil pe internet la adresa http://www.adopțiiromania.ro. ***Oficiul Român pentru Adopții, Prelucrarea datelor Chestionar de măsurare a satisfacției beneficiarilor serviciilor din domeniul adopției, 2007, citat în 13 ianuarie 2008, disponibil pe internet la adresa http.//www.adoptiiromania.ro/documente interes.aspx. ***Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26 din 9 iunie 1997 privind protecția copilului aflat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Evoluții în domeniul protecției copilului, 2010, citat 20 in decembrie 2010, disponibil pe internet la adresa http://www.mmuncii.ro/pub/i magemanager/images/file/ Statistica/ Buletin%20statistic/2010/2010%20copil.pdf 66 Ibidem 67 *** Oficiul Român pentru Adopții, Prelucrarea datelor Chestionar de măsurare a satisfacției beneficiarilor serviciilor din domeniul adopției, 2007, citat în 13 ianuarie 2008, disponibil pe internet la adresa http.//www.adoptiiromania.ro/documente interes.aspx. 68 Richard P. Barth, Deborah A. Gibbs și Kristin Siebenaler, Evaluation Issues. Assessing the Field
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
false din cântecul nostru erau emoționante și frumoase. „Cuvântul pe care l-am învățat din pruncie, o, fă ca el să ne dea roade în lupta și înfruntarea vieții!“ Astfel a trecut, plin de grijă și cumva pe nesimțite, la chestionarul propriu-zis al confirmării. Deși într-un fel era de prisos după tot ce spusesem eu, m-a întrebat: Crezi în Dumnezeu, Tatăl Atotputernic? Da, fără nici cea mai mică îndoială, am răspuns eu. Nici nu-mi pot imagina o alternativă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
audiență și, abia pe locul patru, de standardele profesionale. În perioada august - decembrie 2011, o echipă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității din București, condusă de prof. univ. dr. Mihai Coman, a realizat o cercetare online, prin chestionare trimise jurnaliștilor români, despre responsabilitate și transparență în redacții. Studiul este parte a proiectului MediaAct, care include 14 țări din Europa și din zona Mării Mediterane (Germania - lider de proiect, Austria, Elveția, Estonia, Finlanda, Franța, Iordania, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]
-
Europa și din zona Mării Mediterane (Germania - lider de proiect, Austria, Elveția, Estonia, Finlanda, Franța, Iordania, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Spania, Tunisia). În total au fost intervievați 1764 de jurnaliști. Eșantionul de 100 de jurnaliști români, care au răspuns la chestionar, provin din toate tipurile de redacții care există în România. Jurnaliștii români declară că au studii superioare, dar afirmă și că propria lor conștiință le influențează comportamentul profesional. Comportamentul profesional mai este influențat de surse, de audiență și, abia pe
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]