735 matches
-
și, implicit, a prețurilor la care sunt comercializate. Un produs este considerat „de calitate” atunci când oferă anumite performanțe la un nivel acceptabil al prețului. O asemenea orientare este agreată, potrivit sondajelor de opinie efectuate În Germania, de 17% din persoanele chestionate, care apreciază calitatea produselor În corelație directă cu prețurile de vânzare. e. În orientarea spre utilizator calitatea produsului reprezintă aptitudinea lui de a fi corespunzător pentru utilizare. Fiecare client are preferințe individuale. Acest punct de vedere este preferat de adepții
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
pe baza datelor configurate În matrice. Se Întărește astfel ideea prefigurată inițial - activitatea de cunoaștere a grupului școlar este caracterizată de un ansamblu de disfuncții. Studiul de caz, așa cum indică datele, ocupă locul doi În ierarhia metodelor menționate de cei chestionați, deși specialiștii nu o recomandă În cunoașterea fenomenenlor de grup. Declarativ, metoda este des utilizată de un număr mai mare de cadre cu experiență (41,6% decât de cele cu experiență redusă (29,1%, de mai mulți Învățători (37,5
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
4% decât de Învățători (25% și de un număr mult mai mare de cadre tinere (33,3% decât cele cu experiență (10%. Metoda aprecierii obiective a personalității (Gheorghe Zapan nu este o metodă cunoscută și nici facilă pentru majoritatea cadrelor chestionate; este utilizată des doar de (14,5% dintre diriginți și 10,4% dintre Învățători, de mai multe cadre cu experiență (20,8% comparativ cu cele tinere (10,4%. Scările de apreciere sunt folosite mai frecvent, comparativ cu metoda aprecierii obiective
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
didactice (4,1%, În special diriginții și cadrele cu experiență În Învățământ care le consideră ineficiente. 6 Datele obținute prin completarea acestui item evidențiază faptul că pentru cei mai mulți dintre institutori (60% și pentru mai puțin de jumătate dintre profesorii diriginți chestionați, prioritară este cunoșterea relațiilor afectiv- simpatetice dintre membrii grupului; pentru celelalte categorii de cadre didactice (cu experiență redusă/ cu experiență bogată În Învățământ este mai importantă stabilirea/ respectarea regulilor. Cifrele indică și faptul că nu există probleme majore de comunicare
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Itemul 17 a vizat sesizarea nivelului la care se plasează formarea cadrelor didactice În problema cunoașterii grupului școlar. La modul declarativ, cadrele didactice au parcurs cel puțin un modul de formare În acest sens; există Însă circa 40% dintre educatorii chestionați pentru care problema este necunoscută. 18 Dobândirea competențelor Conform răspunsurilor primite la itemul 18, toți subiecții supuși studiului doresc să obțină competențe În cunoașterea științifică a grupului școlar. Care sunt instituțiile cele mai credibile ce ar putea veni În sprijinul
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
altele care nu au fost prinse de suflul Înnoirii. Oare aceste documente auxiliare au fost și ele reformate? Încercăm să găsim răspuns la această Întrebare studiind mai multe modele apărute Începând cu anul 1994, pe care unii dintre subiecții intervievați/ chestionați le posedă și le-au oferit spre analiză. Au fost cercetate patru modele de caiete tipizate pentru Învățători și șase caiete pentru profesorii diriginți; conținutul lor va fi prezentat succint În cele ce urmează. se dorește așa cum precizează autorii, un
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
științifice a grupului școlar (tehnicile sociometrice, chestionare pentru surprinderea unor fenomene grupale. Analizând datele obținute prin completarea itemului 13 al chestionarului pentru cadrele didactice (ce viza evidențierea metodelor specifice de cunoaștere științifică a grupului și frecvența utilizării lor de către subiecții chestionați problema În discuție se completează cu noi aspecte. Dacă cei mai mulți dintre Învățători/ institutori (60,4% declară că folosesc foarte des observația, profesorii diriginți o utilizează În aceeași măsură, dar În proporție mai mică (25%; numărul cadrelor tinere care apelează foarte
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Prin aceste rezultate se confirmă ipoteza de lucru nr. (cadrele tinere acordă mai mare importanță activității de cunoaștere a grupului decât cele cu experiență. Metoda aprecierii obiective a personalității (Gh. Zapan este necunoscută pentru mai bine de jumătate dintre cadrele chestionate. O folosesc mai mult diriginții (14,5% decât Învățătorii (10,4% și cadrele cu experiență (20,8% comparativ cu cele tinere (10,4%. Metoda scărilor de apreciere este folosită mai frecvent, comparativ cu metoda aprecierii obiective a personalității (Gh. Zapan
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
periodică a constatărilor sau interpretarea nuanțată, cu atenție și cu discreție a datelor obținute. Că așa stau lucrurile o dovedesc răspunsurile primite prin completarea altor itemi ai chestionarului. Datele obținute pentru itemul al doilea indică faptul că, În general, cei chestionați cunosc modul În care funcționează principalele rețele de comunicare din grupurile pe care le conduc. Între liderii oficiali ai clasei, de exemplu, comunicarea este mai bună În ciclul primar (62,5% decât În cel gimnazial (58,3% În timp ce Între aceștia
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
corelează cu structura acestuia, cu personalitatea liderilor și a cadrului didactic. Un alt aspect urmărit a fost cunoașterea de către cadrele didactice a liderității grupului și a modalităților prin care aceștia Își exercită rolurile cu care au fost investiți. Majoritatea subiecților chestionați preferă liderul permisiv, comunicativ care-i stimulează pe ceilalți, În timp ce un număr redus (25% dintre Învățători și 27,5% dintre diriginți preferă liderii autoritari, inteligenți și ambițioși. Modalitățile prin care liderii Își exercită rolurile sunt diferite: În majoritatea
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
experiență care nu identifică elevii cei mai populari/ mai puțin agreați sau pe cei izolați, este mai mare decât a Învățătorilor și a cadrelor tinere. Se confirmă astfel ambele ipoteze de lucru. Cât privește normativitatea În clasa școlară, majoritatea subiecților chestionați susțin că, În grupurile pe care le conduc predominante sunt normele flexibile, stabilite prin consens de elevi. Dacă toți educatorii cunosc elevii care Încalcă normele grupului, ceea ce atrage atenția este numărul mare al elevilor indisciplinați. Datele obținute prin interpretarea itemilor
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
consens de elevi. Dacă toți educatorii cunosc elevii care Încalcă normele grupului, ceea ce atrage atenția este numărul mare al elevilor indisciplinați. Datele obținute prin interpretarea itemilor 10 și 11 aduc și alte clarificări indicatorului "disciplina școlară". Contrar afirmațiilor majorității subiecților chestionați care susțin că nu există surse de tensiune Între ei și grup, mai mult de jumătate dintre Învățători sunt nemulțumiți de agresivitatea verbală și fizică a elevilor, În timp ce pentru mai puțin de jumătate dintre diriginți, nemulțumirea este cauzată de neîndeplinirea
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
ar putea veni În sprijinul dacălilor În sensul abilitării lor cu noi competențe necesare cunoașterii grupului școlar. Contrar așteptărilor, au fost indicate, În ordine, Universitatea, C.C.D și O.N.G-urile. Se impune observația că pentru 97% dintre subiecții chestionați, C.J.A.P.P. este o instituție necunoscută. Acest item al chestionarului reconfirmă ipoteza generală. Problemele prezentate se Înscriu Într-o paletă vastă, multe dintre ele sunt presante, Însă deschiderea pe care dascălii o manifestă demonstrează că rezolvarea lor depinde atât
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
nasturi, funcția tatălui se rezumă la aceea de a reprezenta un principiu de autoritate și de a agonisi câștiguri, limitându-ne la asemenea imagini sărace, nu vom ajunge departe în înțelegerea existenței și rosturilor constelației familiale. Cele mai multe dintre răspunsurile subiecților chestionați dovedesc o înțelegere realistă și matură a raporturilor și funcțiilor membrilor cuplului familial. Iată câteva dintre acestea: „Ambii soți trebuie să participe deopotrivă la treburile gospodărești, bineînțeles ținând seama de unele activități specifice soției, iar altele specifice soțului"; „Consider ca
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
sau dumneavoastră? Răspunsurile elevilor la cele trei întrebări au fost totalizate mai întâi pe clase, apoi în tabele sintetice pe întrebări, rezultatele fiind exprimate în cifre absolute și în procente. Din primul tabel se observă că, din cei 174 elevi chestionați, 84 (48,27%) preferă ca profesorul să li se adreseze după numele de familie; 60 elevi (34,49%) preferă modul de adresare după numele mic; 12,64% după numele de familie cu apelativul "elevul x". Foarte puțini elevi (3,45
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
li se adreseze cu apelativul "domnul x". Următoarea întrebare a căutat să sondeze opinia elevilor în legătură cu modurile de adresare care le displac, pe care nu le preferă. Așa cum rezultă din tabelul nr. 2, foarte mulți elevi, 120 din cei 174 chestionați (68,98%) nu doresc ca profesorii să li se adreseze cu apelativul "domnul x", motivând că acest mod de adresare nu este potrivit în relațiile profesor-elevi sau că uneori se folosește într-o formă ironică. Unui număr de 30 elevi
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
murit la 19 dec. 1961, în vîrstă de 82 de ani, iar Costachi Bunu, născut în mai, 1880, a murit la 6 febr. 1965, în vîrstă de 85 de ani neîmpliniți. Apoi, Augustin Z. N. Pop le-a atribuit bătrînilor chestionați o pronunțare străină de idiomul nostru moldovenesc: hodaie, hodăi, ghișini, nighic (nimic), nelejuire, jenunchi, zăși (zece), el se lipchea, apoi pronunțarea perfectului compus, ca prin Transilvania : ei s-or dus, or fost, or strigat, or stăruit etc.54. Foarte curioase
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
calculator. Noi, ca profesori de educație fizică, avem acum poate ultima șansă și, de aceea datoria, de a-i convinge pe acești tineri de necesitatea și beneficiile practicării exercițiului fizic. În ceea ce privește continuitatea în practicarea exercițiilor fizice, doar 75% din cei chestionați au participat la o activitate organizată în ultimul an, aceasta însemnând lecțiile de educație fizică din ultima clasă de liceu. Interesant este că din datele culese din această cercetare reiese că mai mult de jumătate (53%) au participat la lecții
APLICAȚII ALE PRINCIPIULUI RESPECTĂRII PARTICULARITĂȚILOR INDIVIDIALE ŞI DE GRUP ÎN EDUCAȚIA FIZICĂ DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristiana Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_786]
-
rezultatelor anticipate etc. presupun resurse și abilități specifice. Spre exemplu, în contextul unei analize interne privind evaluarea dificultăților întâmpinate de evaluatorii FRDS în procesul de evaluare a propunerilor de proiecte, 12 dintre cei 34 de evaluatori de proiecte de infrastructură chestionați au semnalat dificultăți în aplicarea în bune condiții a instrumentelor utilizate de Fond pentru evaluarea aspectelor sociale asociate unui proiect FRDS. Caseta SEQ Caseta \* ARABIC 1 Instrumente utilizate de FRDS în evaluare. Provocări ridicate de aplicarea lor Necesitatea dezvoltării unor
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
acceptă; acționa; acțiune; afla; ager; ageritate; agitație; a ajuta; alb; alege; alo, eu vorbesc; a ancheta; apreciere; aprobare; aprobă; armonios; asculta; ascultare; astfel; asumă; așteaptă; atribuție; auz; auzi; nu auzi; auzit; brav; calm; căsuță; ceartă; cerere; cerință; cerințe; cheie; chestionar; chestionat; citit; comenta; comparație; comunica; comunicabil; confirma; convorbire; cooperare; corectitudine; cum; cunoaște; cunoștință; curajos; curiozitate; cuprinde; curs; da lămuriri; da, nu; a da; dă explicație; decizie; desenează; discuta; doare; drept; dreptate; dulce; a explica; explică; a exprima; exprimă părerea; face; faptă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fără a greși, că este artizanul propriei sale recuperări. Recuperarea medicală se dezice de beneficiarii pasivi, deoarece mișcarea se recuperează numai prin mișcare. Pe parcursul efectuării bilanțului mio-neuro-atro-kinetic (MNAK), kinetoterapeutul trebuie să fie calm, amabil, chiar prietenos cu bolnavul, care trebuie chestionat și examinat cu competență, la obiect, cum se mai spune, pentru a putea obține toate datele necesare întocmirii unui plan terapeutic adecvat acelui moment din evoluția afecțiunii ce a stat la originea invalidării sale. Dacă pacientul este un copil, este
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
șansa alegerii și a automodelării: Identitatea, până la urmă, înseamnă în mod literal unu. Când trăim prin autoreprezentări electronice, avem nenumărate posibilități de a fi mulți. Oamenii devin maeștri ai autoreprezentării și ai autocreației. Noțiunea însăși de «eu adevărat», interior, este chestionată (Turkle,1994, onlineă. Încrezătoare în potențialul spațiului virtual de a crea identități expresive ca joc de roluri sau ca remediu/terapie pentru identitatea vulnerabilă din realitatea fizică (precum în cazul introvertiților care devin sociabili onlineă, studiile autoarei devin emblematice pentru
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de vizualizare, la strategii de deblocare a creativității. O anchetă întreprinsă de C. Schifirneț (1997), printre participanții la un seminar privind metodele educației adulților, indică următoarele preferințe ale celor cu experiență în domeniu: dialogul este preferat de 90% dintre cei chestionați; seminariile, discuțiile libere - de 79%; prezentarea de filme documentare - de 75%; demonstrațiile la locul de muncă - de 72%; expunerea - de 67%; mesele rotunde - de 63%; prezentarea de grafice, machete - de 56%; simpozioanele - de 55%; referatele - de 47%. Tema educației permanente
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Finance 7 (1), 1952, pp. 77-91. footnote> Un studiu realizat de John Graham și Campbell Harvey asupra unui eșantion de 392 de companii din SUA (incluzând și companii din topul Forbes 500) arată că aproximativ 73,5% din directorii financiari chestionați utilizează modelul CAPM pentru estimarea costului capitalului propriu.<footnote J.R. Graham, C.R. Harvey, „The theory and practice of corporate finance. Evidence from the field”, Journal of Financial Economics, No. 60, 2001, p. 7. footnote> CAPM precizează că dacă toți investitorii
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
este interpretat de profesorul Dumitru Sandu astfel: „Mobilizarea cea mai mare a resurselor familiale relaționale este concentrată în direcția rezolvării unor probleme de sănătate, atât pentru populația rurală, cât și pentru cea urbană” (2003, p. 102). Peste 30% dintre cei chestionați cultivă relații ce i-ar putea ajuta când se îmbolnăvesc, în timp ce 16-19% (urban/rural) au pile la primărie, de pildă. Asta arată că sistemul de îngrijire a sănătății nu funcționează bine. În toate sondajele, preocupările românilor sunt dominate de „sănătate
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]