686 matches
-
se vor descurca până când vor găsi un apartament mai mare? Jonas cerceta cu privirea camera conjugală. Fără îndoială că nu va fi formula ideală, din pricina patului foarte lat. Totuși, camera era toată ziua liberă. Îi spuse planul său Louisei, care chibzui. În dormitor, cel puțin, Jonas nu va putea fi deranjat; nu vor îndrăzni să se culce pe patul lor. - Tu ce părere ai? întrebă la rândul ei Louise pe Rateau. Acesta îl privea pe Jonas. Jonas se uita la ferestrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
la arest și că vor aștepta cu toții ca eminentul lor oaspete să binevoiască a-i hotărî soarta. Nici un fel de cuvânt de împotrivire nu putu îndupleca asprimea lui surâzătoare, și d'Arrast se văzu nevoit să promită că va mai chibzui. Apoi hotărâră să viziteze cartierul de lângă fluviu. Fluviul își revărsa apele gălbui peste malurile joase și alunecoase. Lăsaseră în urma lor ultimele case din Iguape și acum se găseau între fluviu și un povârniș înalt și abrupt, de care se agățau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
tatăl lui, și toți cei din care se trage tatăl lui. Azi nu mai există domni în'țara noastră. - Înțeleg, spuse negrul râzând, toți sunt domni. - Nu, n-ai înțeles. Nu mai există nici domni, nici oameni din popor. Celălalt chibzui o clipă, apoi spuse: - Nimeni nu muncește, nimeni nu suferă? - Ba da, milioane. - Atunci, ăștia sunt oameni din popor. - Dacă vrei, da, poporul există și azi. Dar stăpânii lui sunt polițiștii sau negustorii. Fața binevoitoare a mulatrului se întunecă. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
în privința serviciului de noapte. ― Poate să ne viziteze și la noapte reflectorul și ar fi bine să-i pregătim o primire triumfală, zise sublocotenentul. Se așezară la masă, întinseră hărțile, se sfătuiră, văzură unde a apărut reflectorul ultima dată și chibzuiră unde trebuie să apară la noapte, aprinseră un muc de lumânare, făcură socoteli și planuri de tragere... Preocupat de reflectorul dușman, Apostol Bologa nici nu se mai gândi la Klapka. De altfel toată noaptea stătu de veghe, alergând de la postul
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
chiar ca doi soldați!... Adevărul este că în război nu trebuie să cugeți, ci să lupți... cel puțin așa perora un general, deunăzi, la cartier. Dar lucrurile astea e nevoie să le cumpănim bine-bine și fără pripire, altfel... De-ai chibzui puțin, ai vedea că eu n-am nici o putere. Eu nu pot propune nimic, fiindcă sunt stigmatizat: ceh, adică trădător... Pentru cei de seama noastră s-au inventat mitralierele din spatele liniilor, menite să ne ațâțe pofta de vitejie în caz
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
de... ― Primejdiile sunt azi pretutindeni, făcu Klapka stăpînindu-se. În aer, pe front, acasă, în toată lumea... Însuși pământul mi se pare că trece printr-o zonă de primejdii... Ce să facem? Norocul e scutul tuturor... Așa!... Ascultă-mă pe mine... Mai chibzuiește și o să-mi dai dreptate! Dar fără patimă! Fără pripire!... Calm!... Calm!... Se sculă încet, își puse casca în cap, gata de plecare. ― Decât să mă duc acolo, mai bine trec la muscali! șopti atunci Apostol, uitîndu-se drept în ochii
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
atunci eu ce să fac? își zise Bologa, uitîndu-se mulțumit la Petre, și îndată urmă în sine: Atunci cum să nu înțeleagă și generalul?..." De azi-noapte îl urmărea gândul cu generalul și se sforța mereu să-și întărească convingerea. A chibzuit bine, a prevăzut probabilitățile și... Klapka n-are dreptate. De altfel, Klapka e un fricos, care vede pretutindeni călăi și spânzurători. Pe când el, Apostol Bologa, cu trei semne de vitejie pe piept... Sfaturile totdeauna I-au plictisit, dar acuma ale
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
pe obraji, plângând cu hohot și mormăind înfricoșat, iarăși cu însuflețire: ― Adio, dragă prietene... Adio... Și îl îmbrățișă până ce, mulcomindu-și puțin emoția, izbuti să-i spună rugător: ― Poate că te mai răzgândești... Făgăduiește-mi cel puțin că ai să mai chibzuiești, te rog... te implor!... Ar fi îngrozitor să cazi în mâinile lor... să... să... Spăimîntător!... ― Adio, răspunse Bologa, parcă nici nu l-ar mai fi auzit, ieșind repede. Afară amurgea. În apus urmele soarelui scăpătat mai înseninau cerul spălăcit... Bologa
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Vrea să se odihnească, zicîndu-și iar că dincolo cine știe cum și unde va mai afla odihnă... Petre îl deșteptă la ceasul hotărât și Apostol se sculă voios, sprinten. În câteva clipe fu gata de drum. Se uită împrejur în adăpostul tăcut, chibzuind ce anume să ia cu dânsul din ce avea aici. Șovăi puțin și nu mai luă nimic. Cel mult de revolver poate să aibă trebuință, să-l scape de pădurea spânzuraților... Porni spre ieșire, auzind pe Petre urîndu-i, ca de
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
spuie tot când va veni acasă... Totuși, acum îi era milă de "bietul Domșa, om tare de treabă", și chiar de Marta puțin, gîndindu-se la rușinea ei dacă va prinde lumea de veste. Îi și zise lui Apostol îndată să chibzuiască bine ce face, că nu-i glumă și nici jucărie o logodnă stricată... Aproape un ceas hărțuiră amândoi pe Apostol, încît Rodovica se arătă de câteva ori prin jurul mesei, cu semne deznădăjduite că i se fac scrum mâncările pe foc
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mi-am dat seama că omul nu poate merge singur pe drumul vieții, fără o călăuză sigură și totuși mereu am încercat!... Dar drumul vieții e plin de răscruci, și la fiecare răscruce am fost silit să mă opresc, să chibzuiesc, și niciodată n-am nimerit calea cea dreaptă și m-am întors înapoi și nici înapoi n-am mai cunoscut drumul pe care am mers... ― Și eu am purtat crucea ta, Apostole, și Dumnezeu, când am fost mai disperat, mi-
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
bucuria i se înecă pe dată într-un noian de gânduri dezmorțite de ecourile împușcăturilor. Își dădu seama că a fost prins pe când voia să treacă dincolo și se spăimântă. În aceeași vreme își imputa că a plecat fără măcar să chibzuiască ce face și chiar fără armă, încît acuma... Se simți deodată atât de ostenit, că gândurile toate i se ostoiră într-o nesfârșit de chinuitoare dorință de odihnă. Îi ardea cerul gurii de sete și iar asuda cumplit. Îi stătea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
66. DIN ODISSEIA (cca 1877) Spune-ne, muză divină, de mult iscusitul bărbat, ce Lung rătăci după ce-au dărâmat Troada cea sfântă. Multe cetăți de oameni văzu și datini deprinse, Multe-n inima lui supărări pe mare avut-au, Chibzuind pentru sufletul lui, a lor săi înturnare. Dar pe tovarăși el nu mântui cu toată-a lui grijă. Singuri ei gătiră peirea prin fără de lege, Căci, nebuni, ei boii-au tăiet luminosului fiu al Lui Hyperion, în cât le luă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
DIN ODISSEIA (cca 1877) Spune-ne, muză divină, de mult iscusitul bărbat, cum Lung rătăci, după ce-au căzut cetatea lui Lascar. Multe orașe de oameni văzu și datini deprins-au, Și supărări în inima lui prea multe avut-au, Chibzuind să-și mîntue sufletul și caracuda. Dar caracuda el n-o mântui cu toată silința, Singură ea-și gătise peirea prin fără de lege, Căci ea nebuna tăiase asemeni cârduri de belferi Încât Zeii, ei le-au luat a bugetului ziuă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Pragmatism și filozofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2, Editura Univers, București, 2000, pp. 21-48. 174 Astfel, filosoful subliniază că "(...) mai este disponibil și un alt înțeles al termenului "rațional". În acest al doilea sens, cuvântul înseamnă ceva de genul "înțelept" sau "chibzuit" mai degrabă decât "metodic". El desemnează un set de virtuți morale: toleranță, respect față de opiniile celor din jur, bunăvoință de a asculta, sprijinire pe persuasiune și nu pe forță" (Richard Rorty, "Știința ca solidaritate", în Obiectivitate, relativism și adevăr. Eseuri
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
să le mănânci? De ce nu mi-ai spus drept că e tat-tău?207 Soluția decretată de cadiu, rezolvând prejudiciile morale prin prozaicele măsurători negustorești, restabilește definitiv "albul" umorului caragialian și aroma specifică după lectura textelor sale: Și după ce a chibzuit și iar a chibzuit adânc, a hotărât ca: Turcul să plătească ovreiului, pe prețul zilei, douăzeci de ocale pastramă prima, pe care i le-a mâncat; iar ovreiul să plătească turcului douăzeci de lire, fiindcă l-a-nșelat dându-i un sac
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nu mi-ai spus drept că e tat-tău?207 Soluția decretată de cadiu, rezolvând prejudiciile morale prin prozaicele măsurători negustorești, restabilește definitiv "albul" umorului caragialian și aroma specifică după lectura textelor sale: Și după ce a chibzuit și iar a chibzuit adânc, a hotărât ca: Turcul să plătească ovreiului, pe prețul zilei, douăzeci de ocale pastramă prima, pe care i le-a mâncat; iar ovreiul să plătească turcului douăzeci de lire, fiindcă l-a-nșelat dându-i un sac de haine, în care
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mergeau nicicând la adunare, Sistematic lipseau la...votare! Că...bursucii, ca bursucii, Aveau singura grijă a șuncii! În Văleni...probleme erau de tot felul, Cea mai importantă: Tunelul Care să-i...lege de lume! De la Guvern așteptau niște...sume; Obștea chibzuia dacă Se poate-orienta, Pe unde tunelul...să treacă, Urmând...a vota! În final au votat și-au ales: Cum bursucii la vot iar n-au mers, S-a votat în ...contra lor interes; Stabilindu-se la cald și la rece
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
a o expedia, de a porunci să i se spună că nu-i acasă. „Vine să mă cucerească, să se joace cu mine de parcă aș fi o păpușă - își spuse -, ca să-i fac jocul, ca să-i iau locul celulalt...“ Apoi chibzui mai temeinic. „Nu, trebuie să te arăți puternic!“ — Spune-i că vin acum. Îl stupefia îndrăzneala acelei femei. „Trebuie să recunosc că e o femeie dintr-o bucată, un caracter dintr-o bucată, ce cutezanță! Ce hotărâre! Ce ochi! Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
noastre, i-am propus o Avanti de la Goliadkin și mi-am făcut gustul să i-o aprind. Ce mai, i-am dat o palmă cu mănușa albă! În noaptea aceea, a treia a voiajului meu, tânărul Bibiloni m-a dezamăgit. Chibzuisem să-i istorisesc unele aventuri galante pe care nu obișnuiesc să le Încredințez primului venit; dar el nu se afla În cușetă. Nu-mi venea deloc la socoteală ca un mulatru din Catamarca să se poată strecura În cușeta unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
civică dă toată frumusațea. Mandea, cu condiția mea că am platfus și că mi să taie respirația dân pricina la ceafa scurtă și la burdihanu hipopotam, am ținut serios pept la osteneală, mai ales dacă te socotești că aseară mă chibzuiam să mă culc o dată cu găinile, să nu rămân ca mârlanu În performanța zilei nelucrătoare. Planu meu iera una peste alta: să mă prezant În persoană la douăzeci juma la Comitet; la douăzeci și unu să cad ca leșinu În patu colivie, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Iat-o: înoată, zboară. Cerul se umple cu fîlfîit de aripi iar apele mustesc de mulțimea clocotitoare a peștilor. „-39,2˚”-răsună o voce ce nu primește nici un răspuns. În jur, pămîntul se umple de animale nemaivăzute. Și văd Treimea chibzuind, hotărînd îndelung cum să mă facă luîndu-i mai bine chipul. Mă recunosc. Și mă așez. Pămîntul e cald și prietenos. Și cuminți, în jur se plimbă toate fiarele. N-am cum mă teme. Blîndețea mă-ndeamnă și nu cunosc frica
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
cam mult. Probabil că ai o formă fizică foarte bună. — N-am mai făcut niciodată așa ceva. M-am gândit că mai am și eu ocazia să ies la aer. Am împăturit hârtia, am pus-o de-o parte și am chibzuit o clipă. Simțeam clocotind în mine o nouă energie, și tentația de a râde, deși părea bizară, era foarte puternică. — Știi ce e ciudat? am spus. Să-ți spun ce este cu adevărat ciudat? — Te rog. — Aceasta este cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
m-am gândit că poate v-ar face plăcere să mă însoțiți: pe urmă am putea să ne uităm pe îndelete la lucrările dumneavoastră. Aș putea să vin să vă iau de la Leeds sâmbătă după-amiaza și plecăm de acolo. Phoebe chibzui. Un weekend întreg singură cu Roderick Winshaw? O masă cu el fusese mai mult decât de-ajuns. O îngrozea ideea. — Bine, spuse ea. Mi-ar face plăcere. 2 Roddy aruncă o privire spre terenul primăriei și se decise să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
că ar trebui să țineți amândouă mâinile pe volan când conduceți. — Ai perfectă dreptate, desigur. Sper că știi că atunci când a fost doborât avionul lui Godfrey, nu era singur în el. Mai era și copilotul. Și se pare că Tabitha chibzuise asupra acestui lucru și se hotărâse să găsească familia acestui nefericit și să le ofere niște compensații financiare pentru prejudiciul adus - după cum vedea ea lucrurile despre fratele ei. Deci sarcina mea era să găsesc această familie. Și ați găsit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]