793 matches
-
comun. Dacă faci abstracție de freza la modă și de lănțișorul de argint cu monogramă ale lui Finn, de costumele elegante ale lui Barney, poți vedea cât de izbitoare e asemănarea dintre ei. De fapt, Barney e un pic mai chipeș: are nasul mai drept, ochii sunt de un albastru deschis, părul blond e mai strălucitor decât cel cu aspect spălăcit al lui Finn. Dacă nu-i vezi împreună, poți crede că sunt identici. Doar când sunt amândoi observi subtilele diferențe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Nu sunt nici pe departe așa de amenințătoare. Acum de ce s-au mai certat? întreb. —N-am idee. Stewart își trece mâna prin părul dat cu gel, care devine și mai țepos. Peste cinci ani, pe la treizeci, va fi foarte chipeș. Deocamdată oasele sale subțiri și bărbia ca de copil îl fac să arate mult mai tânăr decât e. Ceea ce explică oarecum comportamentul de macho. —Barney a venit dis-de-dimineață și părea să se simtă destul de bine, când i-a apărut frățiorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
la fel de bine și nici nu-și dă seama că bărbații o curtează doar pentru fizicul ei superb. Trist, dar sigur, de cele mai multe ori nu se alege decât cu suferința. În seara asta, lucrurile par neschimbate: Uite-l cât e de chipeș! zice ea holbându-se la motivul pentru care suntem aici, în zona cu pretenții, unde primim băutură din belșug. Mă uit la noua cucerire a lui Daisy. Chipeș nu e tocmai cuvântul potrivit. Făt-Frumos e înalt, brunet și arată într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
suferința. În seara asta, lucrurile par neschimbate: Uite-l cât e de chipeș! zice ea holbându-se la motivul pentru care suntem aici, în zona cu pretenții, unde primim băutură din belșug. Mă uit la noua cucerire a lui Daisy. Chipeș nu e tocmai cuvântul potrivit. Făt-Frumos e înalt, brunet și arată într-adevăr incredibil. Totul în înfățișarea lui - iar asta înseamnă destul de mult, întrucât hainele nu acoperă mare lucru - îl face să pară perfect. Poartă un pulover albastru închis și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
și diafane, mirii aveau un aer din anii ’50 în costumele de satin alb, iar domnișoarele de onoare, în toaletele roz, erau impresionant de frumoase. Făceam yoga într-un centru foarte modern, unde tipele foloseau covoare Gucci, iar bărbați foarte chipeși făceau flotări până la epuizare. Am încercat chiar să merg cu rolele în Central Park, însă am căzut de atâtea ori, încât zgârieturile mele deveniseră subiect de glumă pentru colegii lui Patrick, care spuneau că mă bătea. Când ploua, stăteam în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
d. —Și Jake ne sfătuia același lucru, îmi amintesc eu. Cine? A, da, gurul lui Davey? Cum arată tipul? —E un fel de domnul Știe-Tot, spun eu, cu sentimentul că sunt nedreaptă. Ceva gen New Age? —O, nu! E foarte chipeș și se îmbracă foarte modern. E puțin cam plin de sine. — Îmi place Ben! Și ție, nu-i așa? De unde ai mai scos-o și pe asta? o întreb și încerc să mă uit în ochii ei. Intrăm la metrou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mă mai uit la casetele cu Bobby Thunder. Nu pot însă să nu identific un tânăr care îi seamănă în episodul din Lege și Ordine pe care l-am înregistrat. E un filipinez care joacă rolul unui farmacist. E înalt, chipeș, are părul strâns în coadă și ochi negri, oblici. Îmi amintește de Patrick mai mult decât Bobby Thunder, deoarece pare echilibrat și foarte sigur pe sine. Nu apare pe ecran mai mult de un minut, însă pentru mine e suficient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
e așa antipatic, însă nu mă pot abține să nu mă uit la el cu o ostilitate surdă, bine mascată. Poate că e din cauză că arată mult prea bine. E o adevărată încântare să te plimbi alături de un tip așa de chipeș, însă cei care ne privesc își spun mai degrabă: ce-caută-el-cu-una-ca-ea decât vai-ce-cuplu-minunat. Una dintre ele, mamă a doi copii și cu bărbatul lângă ea, își flutură ostentativ părul și zâmbește în direcția noastră, ignorând complet încercările disperate ale soțului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
extravagant de care face atâta caz. Sunt curioasă ce vrea să ne spună. —Daisy va fi prietena mea. Îl privesc uimită. N-am observat vreo atracție sexuală între ei, mai ales că Finn nu e genul lui Daisy. E destul de chipeș, se potrivește standardelor ei, însă ea preferă tipii mai spilcuiți și mai convingători. Lewis, de exemplu, era genul clasic: un adorator zelos, gata oricând să o inunde cu complimente. În comparație cu el, Finn e direct, nu umblă cu tot felul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
ar fi fost prezent la locul faptei. Îl zăresc imediat, undeva în spatele încăperii, stând de vorbă cu niște chelneri. Îi zâmbesc, îi fac cu mâna și mă uit în jur după Jake. E la o masă lângă perete. E foarte chipeș, într-o cămașă neagră, elegantă. Se ridică să mă întâmpine - ce maniere - și observ că poartă blugi de culoare deschisă. Are un aspect foarte îngrijit. Ochii verzi capătă nuanțe gri, tenul e un pic bronzat (în Kew Gardens, probabil), iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
cuplu care se bucură împreună de o glumă prostească. Sunt foarte încântată că Matt observă și el acest lucru. Mi-l și imaginez spunându-i lui Patrick: „Rebecca era fericită. Iubitul ei părea în regulă. Și e de-a dreptul chipeș. Cred că le merge foarte bine.“ Sunt rea și sper că va vărsa din nou la auzul veștii, așa cum s-a întâmplat în seara rupturii definitive, când de-abia mai puteam vorbi și simțeam dureros fiecare cuvânt și, la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
văd doi îndrăgostiți care se lipesc imediat unul de celălalt. Amintirea nopților în care ieșeam cu prietenii și mă simțeam în inferioritate față de toate cuplurile pe lângă care treceam dispare pentru o vreme. În aceste clipe, sunt alături de un bărbat foarte chipeș, sunt din nou o tipă respectabilă, nu una deprimată, care nu-i în stare să-și găsească un iubit. Unde locuiești? mă întreabă Jake. —În Highbury. Tu? —Clapham Junction. —Dumnezeule, am uitat că stai în sud. Ești sigur că vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
să mă gândesc prea mult, dar cred că am adus în discuție o chestiune importantă. De fapt tu nu-ți dorești o relație, nu-i așa? întreb. —Ba da, chiar asta vreau, pare să susțină el sincer. E așa de chipeș încât îmi trece prin minte că poate am fost o proastă când mi-am închipuit că aș fi destul de atrăgătoare ca să seduc pe cineva care arată ca el. — Chiar vreau! Numai că pur și simplu simt că nu ne potrivim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
localnic get-beget, care se născuse și copilărise în zonă. Nici unul dintre amici nu apucase să observe, însă, umbra înaltă, care se desprinsese din peretele cârciumii, dintr-un intrând neatins de iluminatul stradal și care înainta acum, înspre dânșii. Un tânăr chipeș, blond, bărbos și cu alură neîndoielnică de hipiot purtând cu stângăcie o pereche de blugi Dolce & Gabbana gri, mototoliți și un tricou galben, smuls de la uscat (se mai vedeau pe el urmele cârligelor!), cu inscripția Forza Petrolul! își ridică ritualic
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
o togă albă ca neaua, se ridică de pe jilț și se apleacă în fața mea, ceremonios. Înțeleg urarea de pace pe care mi-o adresează, fără a-și mișca în vreun fel buzele, minunat arcuite. Lângă picioarele desculțe ale tânărului celui chipeș se joacă, pe pajiștea cosită, numai el știe cu ce, un copilaș bălăior și gol, delicat și zglobiu, ca un amoraș din porțelan. Ca un putto! De jur-împrejur, în plină lumină solară, cu surâsuri fericite, senine, împăcate, pe figuri, se
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mâna tânărului Herdelea. Îl privi o clipă drept în ochi, parc-ar fi vrut să-l cântărească definitiv dintr-o dată. Avea niște ochi negri atât de pătrunzători, că-ți scormoneau sufletul și-ți citeau gândurile. Era mai înalt și mai chipeș ca Grigore, cu înfățișarea voluntară a omului obișnuit să poruncească și să fie ascultat. Mustața groasă românească, puțin căruntă, îi împodobea fața, iar glasul metalic, energic și totuși cald, te cucerea. Mâinile osoase, puternice, păreau în stare să țină coarnele
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nu știu, n-am văzut, n-am auzit. Dar cum să nu simți nimica tu, pândar, plătit cu bani grei să păzești avutul stăpânului, când se fură un vagon de porumb numai la câțiva pași de tine?... Irimie Popa, mai chipeș și mai îndrăzneț, nu se putu opri să nu zică: ― Ce vagon, domnule plutonier, păcatele noastre? Că paguba să fi tot fost doi-trei saci, dacă a fost... Și nici boierul Cosma nu s-a putut plânge de mai mult, uite
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
vagon că nu degeaba are plete cărunte. ― D-apoi eu v-am auzit cum vă plângeți, oameni buni, și tare m-am mirat că n-ați știut treaba asta, că doar toată lumea o știe! făcu atunci un bărbat frumos și chipeș, îmbrăcat curat și cu niște ochi albaștri plini de blândețe cuceritoare. Și pe la noi s-au tot străduit oamenii să cumpere pământuri de la boieri și n-a fost chip niciodată, că totdeauna au sărit alți boieri, ca nu cumva moșiile
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Castelul ars nu se mai gândea să-l refacă. Dacă va fi nevoie, va moderniza vechiul conac cruțat de furia focului. Predeleanu se interesă, căută și găsi omul care-i trebuia lui Grigore. Era un tânăr simpatic, vioi, inteligent și chipeș, cu câțiva ani de practică agricolă în Germania și alți câțiva ani de conducere, cu bune rezultate, a unei mari ferme-model a statului. ― Uite-l! Se numește Stelian Halunga... Îți place? întrebă Predeleanu, prezentîndu-i. ― Îmi place! zâmbi Grigore. Și sper
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pe zece sau pe cincisprezece. Uite-o extaziindu-se de un jeg de ilustrată în relief, primită din Valparaiso, înfățișînd, ca pe cutiile de bomboane, o copilă cu bucle dulci și cu fustiță bleu, scurtă și creață, așteptând un tinerel chipeș care se apropie cu barca, trăgând strașnic la vâsle. Dacă mișcai poza, tânărul dădea din vâsle, iar dulcea sa iubită îi făcea cu mâna. Mi-era rușine, crede-mă, Nana, și-mi e și acum. De asemenea mi-e necaz
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fie un fel de mărturie despre niște creaturi de bîlci, cu trei mîini și ochii pe aceeași parte a capului, cu un singur dinte, cu părul În dezordine și inegal. Ceea ce nu e adevărat, din fotografie mă privesc niște oameni chipeși, iar unii chiar zîmbesc, În timp ce alții afișează tunsori Îndrăznețe, interesante. De ce se produce această deformare? Nu e clar, poate pentru că nuanțele de mijloc se pierd cu timpul și pentru noi, azi, are mai mult sens să punem totul În măsuri
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Probabil că fusese foarte fericit atunci. Acum, în sfârșit, bolnav de îngrijorare și de o bucurie înspăimântată, ajunsese în fața ușii și își apăsa degetul pe sonerie. Părerile difereau în privința faptului dacă John Robert Rozanov era „în felul lui“ un bărbat chipeș sau dacă era una dintre cele mai urâte creaturi care existat vreodată. Era înalt, fusese întotdeauna solid, iar acum devenise corpolent. Avea un cap extrem de mare, turtit în creștet, o frunte joasă și un păr foarte scurt, creț, sur pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ca pe niște copii, care habar n-aveau ce înseamnă o noapte de dragoste sau o emoție ucigătoare la jocurile de noroc. În vremea aceea am cunoscut-o pe Dolly, fata unei moșierese văduve. Era mutilată de suferință: un ofițer chipeș de roșiori, după doi ani de dragoste și jurăminte veșnice, o dezvirginase părăsind-o apoi ca. să se însoare cu alta. În brațele mele uită repede decepția suferită și se întremă pentru altele viitoare. Am avut legături cu sora gazdei
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
mai interesantă mi s-a părut aventura cu Yvonne Rossignol, vestita primadonă de la sfârșitul secolului trecut. Venise de la Paris, cu vreo 45 de ani înainte, să dea o serie de reprezentații la București. Pe atunci Coleșiu era un sublocotenent tânăr, chipeș, plin de vlagă. Îl remarcase la cofetăria Kübler și îl invitase la ea, la Hotel Bulevard, unde ținea un apartament întreg. Ne descrise iubirea ei capricioasă, scenele de gelozie, certurile și împăcările. ― Aufurisita in-a ținut sechestrat în apartamentul ei
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
săptămână de zbor prin fericire. Numai un mic nor ne-a umbrit cerul în acest timp. Într-o după-amiază, pe când mă întorceam din oraș cu ziare, am găsit-o pe Mihaela în holul hotelului, stând de vorbă cu un tânăr chipeș și destul de elegant. Nu pot spune că am observat în conversația lor un aer de complicitate. Însă numai faptul că ea vorbea cu un străin mă surprinse într-atît că refuzam să cred relatarea ochilor. Am trecut pe lângă ei, prefăcîndu-mă că
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]