855 matches
-
ani în urmă. Își amintea cum a venit la ei acasă o femeie, trimisă de un bărbat, care rămăsese văduv cu 5 copii, patru băieți și o fată, să o pețească pe mamă-sa. ”-Floare, m-a trimis Ion al Chirei, zice că ar vrea să se însoare, i-ar plăcea de tine, că ești săracă și ai putea muncii. Copilul să-l lași la mă-ta, nu te vrea cu copil, că are el cinci și poate îi mai faci
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372695_a_374024]
-
-i spun. Două seri mai târziu, femeia cu o bocceluță într-o mână, în care pusese cele câteva boarfe mai mult zdrențe ale ei și ale copilului, și cu băiatul de cealaltă mână au intrat pe poarta lui Ion al Chirei. Bărbatul cum a văzut femeia i s-au aprins ochii, precum ai lupului când vede prada. -Ai venit Floare? Glasul lui Ion era dogit de mahorcă, când deschidea gura un miros puternic de băutură se făcea simțit. Bărbatul avea treizeci
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372695_a_374024]
-
Dr. Macarie Motogna - Egumenul Mănăstirii “Sfânta Ana” - Rohia, mi-a oferit două lucrări/volume, de referință pentru Istoria Bisericii Ortodoxe Române din ținutul binecuvântat al Maramureșului și Sătmarului, ambele fiind publicate recent, cu binecuvântarea venerabilului Arhipăstor nonagenar - Părintele Arhiepiscop Iustinian Chira și cu directa contribuție, implicare, coordonare, supraveghere și efort a vrednicului, harnicului, inimosului și dinamicului său ucenic - Episcopul Vicar Dr. Iustin Hodea Sigheteanul!... Pentru tot, pentru toți și pentru toate, se cuvine a aduce, aici și acum, sincere felicitări, aleasă
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
proclamat în Biserica Ortodoxă Română drept An al Misiunii Parohiei și al Mănăstirii. În Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului îndemnul și recomandarea Preafericirii Sale a fost apropriat și sprijinit, cu aleasă râvnă spiritual, de către iluștrii ierarhi - Arhiepiscopul Justinian Chira al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului și Episcopul Dr. Justin Hodea Sigheteanul Arhiereu - Vicar, fii vrednici și statornici ai monahismului autentic, ortodox și maramureșean, fiind astfel pusă în valoare, odată mai mult, extraordinara bogăție cultural - spirituală și artistică a regiunii septentrionale
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
în tăcere” (Spovedanie pentru învinși, Ed. Dacia, 1990, pag.31 ). Cu trei zile înainte de împlinirea celor 80 de ani de la plecarea la cele veșnice, m-am dus la Cimitirul Bellu, la mormântul celui care a privit succesul din Franța al Chirei Chiralina de pe schelele muncitorești, unde lucra pentru o recompensă de 32 de franci și 50 de centime. Am fost la el în semn de respect și prețuire. Pentru că modelele reale, care au trasat cândva cărări, nu trebuie și nu pot
PANAIT ISTRATI ÎNTR-UN MORMÂNT VANDALIZAT de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379766_a_381095]
-
dorit niciodată să mă erijez în critic de artă. Apropo: ca să nu credeți că sînt unic în scrutarea sceptică a "ultimului val", vedeți, rogu-vă, recentele intervenții din România literară, și poate că pictori de calibrul unor Marin Gherasim, Alexandru Chira, Sorin Dumitrescu, al criticului Pavel Șușară vă vor convinge mai mult decît mine în ce privește producțiile "la zi" ale congenerilor dumneavoastră. Și-mi mai reproșați, printre altele, că, laș cum aș fi, nu vreau să dau piept deschis cu antreprenorii ultimului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
contextul cărții amintite, suferă din pricina unei selecții total arbitrare a ființelor considerate mitologice (sunt excluse figurile majore, precum animalele cosmogonice și funerare sau plantele cu valori sacrale și magice). În schimb sunt amplu comentate figuri nereprezentative precum Goga, Pâca, Antipa, Chira Chiralina, Inia Dinia etc.). De asemenea, extrem de discutabile sunt și tehnicile de determinare a semnificațiilor mitologice (bazate pe analogii superficiale și pe asocieri hazardate). Autorul fixează 18 clase În care s-ar Îngloba figurile panteonului mitologic: divinități sincretice (Dumnezeu, Hristos
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Petean, Radu Țuculescu), dar mai ales un grup de universitari locali, care își pun tot mai accentuat amprenta asupra fizionomiei revistei (Aurel Pântea, Mircea Popa, Octavian Schiau, Iacob Mârza, Cornel Tatai-Baltă, Vasile Moga, Ion Buzași, Ileana Ghemeș, Stelian Obiziuc, Rodica Chira ș.a.). Revista începe să-și contureze un profil puternic ancorat în fenomenul literar contemporan postmodernist (colaborări de la Angela Marinescu, Al. Mușina), cu largă deschidere spre fenomenul românesc și european (Vintilă Horia, Paul Goma, Yves Broussard, Henri Michaux, Pierre Emmanuel) și
DISCOBOLUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286793_a_288122]
-
peste o sută de opere literare românești în traducere maghiară. Că traducător, D. s-a dedicat prozei românești din secolul al XX-lea, în special creației lui Panait Istrati, Mihail Sadoveanu și Mihail Sebastian. Operele lui Panait Istrati (cu exceptia românului Chira Chiralina) au devenit accesibile cititorilor maghiari în traducerea lui D., care, incepand cu anul 1961, a realizat mai multe ediții din proza acestuia. Edițiile, apărute sub titluri diferite, la Budapesta sau la București, conțin trei, patru sau mai multe dintre
DOMOKOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286823_a_288152]
-
Edițiile, apărute sub titluri diferite, la Budapesta sau la București, conțin trei, patru sau mai multe dintre povestirile și românele lui Istrati; traducerea romanelor Codin, Cosma, Ciulinii Bărăganului și a povestirilor Direttisimo, O noapte în bălti aparține lui D., iar Chira Chiralina apare întotdeauna în versiunea maghiară realizată de Horváth Henrik încă din 1926. Din opera lui Mihail Sadoveanu D. transpune românul Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1962) și câteva nuvele (Ochi de urs, O mică cercetare, Hoțul, 24
DOMOKOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286823_a_288152]
-
astfel repusă ciclic în discuție, reinterpretată și reevaluată, dovedește, prin chiar aceasta, că ea contează cu adevărat în existența noastră (istorică, dar și în cea cotidiană) și în devenirea culturii naționale. Nu fără unele prezențe și în folclor (Meșterul Manole, Chira Chiralina, tema haiduciei, paremiologie), balcanitatea postbizantină își pune vizibil amprenta asupra unei capodopere a literaturii noastre medievale, Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, scrisă în slavonă, înainte de 1521. Manual politic în primul rând, menit să formeze în arta
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
unei umanități simple, fruste, văzută în asprimea ei deloc edulcorată, o, mai cu seamă, impresie de inepuizabilă disponibilitate narativă. Și, rezultantă a viziunii scriitorului: sugestia puternică a unei vitalități elementare, care are poezia ei autentică, de la ipostaza unei senzualități inocente (Chira Chiralina) și până la trăirile contradictorii, tensionate între „furia simțurilor” și tot atât de pasionala condamnare a „plăcerilor deșarte” (Cosma, Moș Anghel). De notat, în fine, și alte prezențe semnificative, în paleta diversificată a b. literar interbelic: Stănică Rațiu, cu versatilitatea lui hiperbolică
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
Faustus, pref. I. Ianoși, București, 1966 (în colaborare cu A. I. Deleanu); Panait Istrati, Opere alese-Oeuvres choisies, ed. bilingvă, îngr. și pref. Al. Oprea, I-VI, la vol. VII-IX (în colaborare), Bucuresti, 1966-1984, Domnița din Snagov, București, 1971, Haiducii, București, 1971, Chira Chiralina, cu ilustrații de Mircea Dumitrescu, București, 1973, Ciulinii Bărăganului, București, 1977. Repere bibliografice: Georgescu, Încercări, II, 100-105; Damian, Direcții, 101-115; Simion, Orientări, 250-259; Ardeleanu, Însemnări, 74-99; Oprea, Mișcarea, 141-150; Regman, Cărți, 58-62; Drăgan, Aproximații, 187-195; Râpeanu, Interferențe, 187-191; Dimisianu
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
în culori, Chișinău, 1982 (în colaborare cu Elena Curicheru-Vatamanu). Repere bibliografice: Vitalie Manolescu-Tulnic, Monolog la o afirmare poetică, „Nistru”, 1965, 4; Aurel Ciocanu, Ion Vatamanu. Profil literar, „Cultura”, 1965, 19 iunie; Ion Ciocanu, Transfigurare, „Moldova socialistă”, 1965, 11 august; Gheorghe Chira, Călătoria lui Atomică, „Cultura”, 1966, 26 martie; Ion Ciocanu, Ion Vatamanu. Profil liric, „Tinerimea Moldovei”, 1966, 23 septembrie; Elena Țau, „Ora păsării”, „Cultura”, 1975, 22 februarie; Nicolae Dabija, Cuvântul pulsând ca o inimă, „Moldova socialistă”, 1981, 14 aprilie; Tudor Palladi
Intreaga poezie a lui este o înlănţuire de idei fanteziste. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287568_a_288897]
-
1981; Un hectar de umbră pentru Sahara, Chișinău, 1984; Friguri, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1985. Repere bibliografice: A. Cosmescu, Invitație la marile întâlniri, „Nistru”, 1962, 9; H. Corbu, Interpretări, Chișinău, 1970, 210-214; N. Bilețchi, „Dincolo de ploaie”, „Nistru”, 1971, 1; Gh. Chira, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 223-228; Iacob Burghiu, Izvorul, „Nistru”, 1981, 5; Mihai Cimpoi, Opțiunea inversă, LA, 1982, 28 octombrie; Alexandru Burlacu, Proza lui Vlad Ioviță, CC, 1994, 1-3; Mihai Cimpoi, Nostalgia spațiului epic, CC, 1996, 3; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia
IOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287616_a_288945]
-
Chișinău, 1969; Ninsori în primăvară, Chișinău, 1974; Trandafirul albastru, Chișinău, 1980; Comoara frățiorului, Chișinău, 1982; Scrieri alese, I-II, Chișinău, 1982; Întoarcerea la dragoste, Chișinău, 1984; Veverița din pinul bătrân, Chișinău, 1985; Livezi în floare, Chișinău, 1986. Repere bibliografice: G. Chira, V. Badiu, Inspirat din actualitate, „Nistru”, 1972, 3; Ion Șpac, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 137-139; Anatol Gavrilov, Reflecții asupra romanului, Chișinău, 1984, 119-131. S.P.
GHEORGHIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287234_a_288563]
-
o epopee modernă în chip de povestire orală poporană”. Iar Octav Șuluțiu, în „Vremea” din 1931, afirma că „Panait Istrati nu poate fi revendicat nici de spiritul francez, nici de spiritul românesc”, categorisindu-l drept „oriental”. De multe ori, autorul Chirei Chiralina a fost privit ca o curiozitate, ca un exponent al senzaționalului excentric, etichetat drept „vagabond intercontinental”, „haimana internațională”, „cavaler rătăcitor.” În I. se vedea numai „cazul” ieșit din comun al unui salahor din portul Brăila, care, după lungi peregrinări
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
Dimpotrivă, sub aparenta lor dezordine morală se ascunde o candoare ultragiată de împrejurări nefaste. Sunt sinceri, sunt capabili de afectivitate intensă, se socotesc îndreptățiți să trăiască după îndemnurile lăuntrice, cuprinși cum sunt de o „inocentă și sfântă imoralitate” ( G. Călinescu). Chira Chiralina istorisește destinul tragic al unor ființe care au dorit să spargă normele și convențiile sociale, să scape de îngustimea și meschinăria unei existențe banale și să trăiască după porunca inimilor lor pătimașe. Mama Chirei ispășește din greu voluptatea pasiunii
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
și sfântă imoralitate” ( G. Călinescu). Chira Chiralina istorisește destinul tragic al unor ființe care au dorit să spargă normele și convențiile sociale, să scape de îngustimea și meschinăria unei existențe banale și să trăiască după porunca inimilor lor pătimașe. Mama Chirei ispășește din greu voluptatea pasiunii. Fiică a unui hotelier bogat din Brăila, fusese măritată de tatăl ei, în mod silnic, cu un om aspru și violent, covârșit de setea după aur, și căzuse victimă brutalității acestuia. De câteva ori pe
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
Când bărbatul și fiul ei cel mare erau plecați, făcea din casa ei un cuib de desfătări, deși știa câte avea să îndure după aceea. Lovită o dată până la mutilare, se hotărăște să plece în lume, iar la despărțire le spune Chirei și lui Dragomir, băiatul mai mic: „Dumnezeu m-a făcut pentru plăcerile trupului, așa cum pe cârtiță a făcut-o să trăiască departe de lumina soarelui. Și după cum dihaniei aceștia nu-i lipsește nimic ca să poată trăi sub pământ, tot așa
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
mă bucur de plăcerile vieții. M-am jurat să mă omor, dacă cumva puterea omenească m-ar sili să trăiesc o altă viață decât aceea pe care eu o simt clocotind în sângele meu.” Voluptatea patimii o cuprinde și pe Chira Chiralina, care se dezlănțuie când urcă pe corabia lui Nazim-Efendi, un traficant de carne vie, furnizor al haremurilor. Acum începe drumul spre pierzanie al Chirei, care sfârșește închisă într-un harem. Dragomir, fratele Chirei, este și el pervertit de Nazim-Efendi
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
pe care eu o simt clocotind în sângele meu.” Voluptatea patimii o cuprinde și pe Chira Chiralina, care se dezlănțuie când urcă pe corabia lui Nazim-Efendi, un traficant de carne vie, furnizor al haremurilor. Acum începe drumul spre pierzanie al Chirei, care sfârșește închisă într-un harem. Dragomir, fratele Chirei, este și el pervertit de Nazim-Efendi. Scăpând de sub sechestrul acestuia, începe să rătăcească prin întregul Orient, în căutarea mamei și a surorii lui. Poartă în suflet cinstea și demnitatea, dar este
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
Voluptatea patimii o cuprinde și pe Chira Chiralina, care se dezlănțuie când urcă pe corabia lui Nazim-Efendi, un traficant de carne vie, furnizor al haremurilor. Acum începe drumul spre pierzanie al Chirei, care sfârșește închisă într-un harem. Dragomir, fratele Chirei, este și el pervertit de Nazim-Efendi. Scăpând de sub sechestrul acestuia, începe să rătăcească prin întregul Orient, în căutarea mamei și a surorii lui. Poartă în suflet cinstea și demnitatea, dar este disprețuit, înșelat și batjocorit tocmai pentru că are o structură
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
Brăila, după doisprezece ani de pribegie și căutări disperate, se izbește de aceleași adversități morale și sociale și se vede aruncat din nou pe drumuri, pradă viciului. Priviți izolat, rupți de realitățile și mentalitatea vremii în care trăiesc, protagoniștii din Chira Chiralina pot fi considerați „cazuri” prin prisma fiziologicului sau a patologicului. Mama Chirei, Chira Chiralina și Dragomir nu sunt însă niște „curiozități” umane, nu ilustrează un pitoresc exotic, ci aparțin lumii porturilor românești, foste raiale turcești, mai cu seamă lumii
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
adversități morale și sociale și se vede aruncat din nou pe drumuri, pradă viciului. Priviți izolat, rupți de realitățile și mentalitatea vremii în care trăiesc, protagoniștii din Chira Chiralina pot fi considerați „cazuri” prin prisma fiziologicului sau a patologicului. Mama Chirei, Chira Chiralina și Dragomir nu sunt însă niște „curiozități” umane, nu ilustrează un pitoresc exotic, ci aparțin lumii porturilor românești, foste raiale turcești, mai cu seamă lumii Brăilei de altădată, în care atmosfera orientală se infiltrase. Minca, din povestirea Țața
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]