1,498 matches
-
în care aceasta este transmisă de la obiectul observat (avion) la observator (dispozitivul de ochire). Înțelegând rolul esențial al informației în sisteme, începând cu cele tehnice și până la organizațiile umane, Wiener formulează pentru prima oară un principiu care stă la baza ciberneticii și definește legăturile profunde ale acesteia cu informația: „cantitatea de informație dintr-un sistem este o măsură a gradului său de organizare, astfel că entropia unui sistem este o măsură a gradului său de dezorganizare” (1948). Deja, în acel moment
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
colaborare cu Rosenblueth. Rezultatele obținute sunt raportate la cea de-a treia întâlnire în cadrul Grupului de Conferințe Josiah Macy sub numele de Teleological Mechanisms (1948). Conferințele Josiah Macy, Jr. au avut un rol foarte important în dezvoltarea noii științe a ciberneticii, drept pentru care trebuie amintite, mai ales că reprezentau, pentru acel timp, o noutate. Ele încercau să pună în practică ideea că descoperirile dintr-un anumit domeniu științific pot fi stimulate de cunoașterea acumulată în alte domenii, astfel că, prin
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
1944 asupra mușchilor și transmiterii impulsurilor nervoase. Conferințele Macy au continuat în 1947 și s-au referit tot la mecanismele teleologice, în timp ce conferințele din 1948 au abordat problemele structurii limbajului. Deja în 1947 se poate spune că noua știință a ciberneticii era conturată. Ceea ce lipsea era numele noii discipline științifice. Iată cum descrie chiar Norbert Wiener momentul alegerii acestui nume: ,,Cu mai bine de patru ani în urmă, grupul de oameni de știință din jurul doctorului Rosenblueth și al meu am devenit
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
printre oamenii de știință, am fost obligați să alegem o expresie artificială din limba greacă pentru a umple acest gol. Am decis să denumim întregul domeniu al teoriei controlului și comunicării, atât la mașini cât și la animale prin denumirea „Cibernetica”, pe care am format-o pornind de la grecescul „kybernetos” sau „cârmaci” (Wiener, 1948, p. 19). Cibernetica a fost imediat aleasă ca denumire pentru următoarele conferințe ale Fundației J. Macy, care au continuat în fiecare an, din 1949 până în 1953. Conținutul
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
a umple acest gol. Am decis să denumim întregul domeniu al teoriei controlului și comunicării, atât la mașini cât și la animale prin denumirea „Cibernetica”, pe care am format-o pornind de la grecescul „kybernetos” sau „cârmaci” (Wiener, 1948, p. 19). Cibernetica a fost imediat aleasă ca denumire pentru următoarele conferințe ale Fundației J. Macy, care au continuat în fiecare an, din 1949 până în 1953. Conținutul conferințelor din anii 1950, 1951, 1952, 1953 și 1955 a fost transcris de Heinz von Foerster
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
apărut și problema stocării informației în mașinile de calcul automate care, în acea perioadă, își începuseră marșul triumfal către calculatoarele de astăzi. Toate aceste teme sunt sintetizate în mod strălucit de Norbert Wiener în prima sa carte dedicată noii științe: ,,Cibernetica, sau știința comenzii și comunicării la ființe și mașini”, care apare în 1948 la editura Wiley, New York. Cu aceasta se poate spune că epoca întemeietorilor se încheia, și începea epoca pionierilor. 1.3. Pionierii (1948-1960) Deși lucrările inițiale ale lui
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în 1948 la editura Wiley, New York. Cu aceasta se poate spune că epoca întemeietorilor se încheia, și începea epoca pionierilor. 1.3. Pionierii (1948-1960) Deși lucrările inițiale ale lui Norbert Wiener până în 1948 au avut un rol esențial în crearea ciberneticii, aceasta a devenit o adevărată disciplină științifică doar ca urmare a eforturilor conjugate ale unui șir de oameni de știință care au realizat necesarele conexiuni între conceptele fundamentale, au introdus metodele noii științe și au extins domeniile de aplicare ale
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
transmițătorul, semnalul, canalul și receptorul. Abordată din punct de vedere tehnic, teoria informației în viziunea lui Shannon și Weaver accentuează aspectele cantitative și entropice ale informației, fără să se refere explicit, însă, la aspectele de conținut (semantice și pragmatice). În cibernetică, însă, aceste două aspecte legate de conținutul mesajului sau comunicării sunt cele mai importante, cu toate că ele depind, într-o oarecare măsură, de conținutul sintactic ale comunicării. Prin conjuncția cu teoriei informației, apare la adevărata sa valoare conceptul fundamental de informație
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
lucrare considerată fundamentală în constituirea științei inteligenței artificiale, și anume Design for a Brain. Dar această lucrare are o importanță foarte mare și pentru dezvoltarea actuală a Științelor Complexității, constituind o dovadă certă a genezei acestor științe din și împreună cu cibernetica. Ideea principală (care are un substitut sugestiv: Originea comportamentului adaptiv) este că orice mecanism adaptiv (de la organismele foarte simple și până la organizațiile complexe) trebuie să facă două lucruri: să-și rezolve problemele de zi cu zi și, periodic, să se
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
a teoriei lui W. Ross Ashby venind însă după ce Științele Complexității au început să se dezvolte, deci după anul 1982. Atingerea acestui stadiu, însă, mai avea să întârzie aproximativ două decenii, timp în care conceptele și ideile novatoare ale întemeietorilor ciberneticii au continuat să se dezvolte și să se impună în diferite domenii științifice. În paralel cu lucrările lui Wiener, Ashby, Weaver ș.a., teoria generală a sistemelor, inițiată de Ludwig von Bertalanffy, încearcă să facă din sistem paradigma centrală a științei
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
bine de 40 de ani de la momentul în care el le anticipa, cu primejdiile de care el era conștient atunci când spunea că „distrugerea naturii înseamnă distrugerea planetei, deci și a întregii civilizații umane”. O altă direcție importantă de dezvoltare a ciberneticii și teoriei generale a sistemelor a fost stimulată de lucrările lui John von Neumann, creatorul teoriei automatelor, dar și a teoriei jocurilor, a programării matematice și a altor discipline științifice. Un adevărat geniu matematic, John von Neumann a creat un
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Automatele celulare, create de John von Neumann împreună cu Stanislas Ulam, constituie astăzi un obiect important de studiu pentru specialiștii din diferite domenii ale științelor complexității. John von Neumann a creat și conceptul de automat capabil de reproducere care utilizează principiile ciberneticii și care, mai târziu, l-au inspirat pe Maturana și Varele în crearea teoriei autopoiesisului câțiva ani mai târziu. Heinz von Foerster, unul dintre cei mai entuziaști participanți la conferințele Macy din anii 46-54 ai secolului trecut, și-a continuat
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
inspirat pe Maturana și Varele în crearea teoriei autopoiesisului câțiva ani mai târziu. Heinz von Foerster, unul dintre cei mai entuziaști participanți la conferințele Macy din anii 46-54 ai secolului trecut, și-a continuat cercetările științifice, încercând să dezvolte o „cibernetică a ciberneticii”. Cuvântul de bază era „auto” căruia i se juxtapuneau principalele concepte cibernetice. Astfel, el a încercat să definească într-un limbaj sistemic autocomportamentul, autoelementul, autoprocesul, autoorganizarea ș.a., fapt ce a condus la un pas important înainte în cibernetică
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Maturana și Varele în crearea teoriei autopoiesisului câțiva ani mai târziu. Heinz von Foerster, unul dintre cei mai entuziaști participanți la conferințele Macy din anii 46-54 ai secolului trecut, și-a continuat cercetările științifice, încercând să dezvolte o „cibernetică a ciberneticii”. Cuvântul de bază era „auto” căruia i se juxtapuneau principalele concepte cibernetice. Astfel, el a încercat să definească într-un limbaj sistemic autocomportamentul, autoelementul, autoprocesul, autoorganizarea ș.a., fapt ce a condus la un pas important înainte în cibernetică. Acest avans
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
cibernetică a ciberneticii”. Cuvântul de bază era „auto” căruia i se juxtapuneau principalele concepte cibernetice. Astfel, el a încercat să definească într-un limbaj sistemic autocomportamentul, autoelementul, autoprocesul, autoorganizarea ș.a., fapt ce a condus la un pas important înainte în cibernetică. Acest avans este considerat de unii autori ca o nouă cibernetică, sau o cibernetică de ordinul doi. Gordon Pask (1928-1996), cibernetician și psiholog englez, a fost unul dintre cei care au înțeles importanța principiilor și legităților generale ale ciberneticii pentru
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
juxtapuneau principalele concepte cibernetice. Astfel, el a încercat să definească într-un limbaj sistemic autocomportamentul, autoelementul, autoprocesul, autoorganizarea ș.a., fapt ce a condus la un pas important înainte în cibernetică. Acest avans este considerat de unii autori ca o nouă cibernetică, sau o cibernetică de ordinul doi. Gordon Pask (1928-1996), cibernetician și psiholog englez, a fost unul dintre cei care au înțeles importanța principiilor și legităților generale ale ciberneticii pentru înțelegerea gândirii umane și, în special, pentru cunoaștere. Științele cognitive de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
cibernetice. Astfel, el a încercat să definească într-un limbaj sistemic autocomportamentul, autoelementul, autoprocesul, autoorganizarea ș.a., fapt ce a condus la un pas important înainte în cibernetică. Acest avans este considerat de unii autori ca o nouă cibernetică, sau o cibernetică de ordinul doi. Gordon Pask (1928-1996), cibernetician și psiholog englez, a fost unul dintre cei care au înțeles importanța principiilor și legităților generale ale ciberneticii pentru înțelegerea gândirii umane și, în special, pentru cunoaștere. Științele cognitive de astăzi sunt, în
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în cibernetică. Acest avans este considerat de unii autori ca o nouă cibernetică, sau o cibernetică de ordinul doi. Gordon Pask (1928-1996), cibernetician și psiholog englez, a fost unul dintre cei care au înțeles importanța principiilor și legităților generale ale ciberneticii pentru înțelegerea gândirii umane și, în special, pentru cunoaștere. Științele cognitive de astăzi sunt, în cea mai mare parte, dezvoltate pe baza lucrărilor lui Pask în domeniul cunoașterii și conștiinței de tip cibernetic. Pornind de la concepția lui Wiener, de care
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
pe baza principiilor fundamentale stabilite în lucrările sale. Remarcabilă ca deschidere și conținut de idei, conferința lui Gordon Pask, „Mecanizarea proceselor de gândire”, ținută la Laboratorul Național de Fizică din Londra, a atras oameni de știință și practicieni din domeniul ciberneticii și disciplinelor asociate din toată lumea, printre care Stafford Beer, H. Von Foerster, W. McCulloch, D. Mackay, Marvin Minsky, W. Ross Ashby ș.a. Pornind de la ideile și conceptele formulate de Pask în această conferință, în diferite laboratoare științifice din lume au
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
pe de o parte, și învățarea umană și adaptare, pe de altă parte. El dăduse un model descriptiv al creierului ca un mediu pentru evoluția unor forme de organizare din ce în ce mai complexe. La rândul său, W. Ross Ashby (1956), din perspectiva ciberneticii abstracte, arătase că evoluția către forme de viață mai complexe este o consecință necesară pentru un sistem format dintr-un număr relativ mare de părți componente care inițial sunt slab cuplate și cărora li se aplică o restricție (sau regulă
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
concentrată pe ceea ce el a numit mai târziu ,,evoluția simbolică” a conceptelor mentale, concepție preluată astăzi în Științele Complexității și utilizată pentru a explica apariția, dezvoltarea și dispariția modelelor mentale ale agenților. Conform acestei concepții, dezvoltată de Stafford Beer, părintele ciberneticii manageriale: există o limită a resurselor disponibile (ele pot fi conceptualizate ca „spațiu de stocare”, „energie liberă” sau „timp de prelucrare”); unitățile de bază sau părțile din care un sistem auto-organizator este construit sau modelat sunt ele însele chiar sisteme
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
științifică promovat în secolele al XVIII-lea, al XIXlea și începutul secolului XX. Asupra contribuțiilor sale ne vom opri mai în detaliu în capitolele următoare. 1.4. Inovatorii (1960-1985) După contribuțiile inițiale, care au definit domeniul de studiu și metodele ciberneticii, a urmat o perioadă în care aceste metode au început să fie extinse și generalizate, tinzând treptat să înlocuiască metodele clasice utilizate în diferite științe. O dată cu acest proces de extindere, însăși cibernetica se perfecționa, înțelegându-se mai bine raporturile sale
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
care au definit domeniul de studiu și metodele ciberneticii, a urmat o perioadă în care aceste metode au început să fie extinse și generalizate, tinzând treptat să înlocuiască metodele clasice utilizate în diferite științe. O dată cu acest proces de extindere, însăși cibernetica se perfecționa, înțelegându-se mai bine raporturile sale cu obiectul de studiu și rolul pe care îl are factorul uman în mecanismul feedback dintre observator și sistemul observat. Este perioada în care se constituie cibernetica de ordinul doi, prima mare
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
acest proces de extindere, însăși cibernetica se perfecționa, înțelegându-se mai bine raporturile sale cu obiectul de studiu și rolul pe care îl are factorul uman în mecanismul feedback dintre observator și sistemul observat. Este perioada în care se constituie cibernetica de ordinul doi, prima mare transformare pe care o suferă această știință în procesul permanent de autoperfecționare. În 1963 Magoroh Maruyama (în lucrarea The Second Cybernetics: Deviation-Amplifying Mutual Causal Processes) introduce conceptul de „proces cauzal amplificator”, care se referă la
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
a limita creșterea în condițiile în care resursele sunt pe cale de dispariție. În 1962 apare o carte excepțională prin conținutul său de idei și prin consecințele pe termen lung pe care le-a avut și încă le are asupra dezvoltării ciberneticii, dar și a altor științe contemporane, inclusiv a economiei. Este vorba despre The Architecture of Complexity a lui Herbert A. Simon (laureat al premiului Nobel pentru economie în 1978). El introduce în știință paradigma generală a complexității, care, douăzeci de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]