543 matches
-
născut pe la 1850, membru al Junimii din 1880, putem spune că și-a construit atent o carieră de publicist, încredințând tiparului o seama de studii precum Rolul și condițiunea femeilor (1895), Starea societății și a republicei române pe vremea lui Cicerone (1901), Arta dramatică la... Români (1908)47. Cât privește pe Ioan Gheorghe Ionescu - Gion (1857-1904), care făcuse și studii de licență la Paris, putem spune că s-a remarcat îndeosebi că publicist la "Românul", dar și ca autor de manuale
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Transilvania, localitate aflată la acea dată în Austro-Ungaria, ce dobândea titlul în 1873)61: Anul dobândirii titlului de doctor (medicină) Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Total 1873 Lupu, Ioan (Iași). 1 1878 Asachi (Asaki), George (Gheorghe) (Iași) 1 1880 Segărcianu, Cicerone (Brăila). 1 Anul dobândirii titlului de doctor (științe fizice și matematice) Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Total 1873 Hepites, Ștefan Constantin (Brăila). 1 Adăugăm în acest context faptul că în perioada 1838-1884 erau eliberate 1004 titluri de doctor în medicină
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
specifică spațiului universitar belgian între doctorate / diplome științifice și doctorate / diplome legale, regulamentele românești erau legate mai degrabă de organizarea și funcționarea acestor două domenii profesionale în spațiul autohton, cum vom vedea în cele ce urmează. Prin 1886, un anume Cicerone Segărceanu, doctor în medicină (chirurgie și obstetrica) la Universitatea Liberă din Bruxelles, solicită Direcției generale a Serviciului sanitar să fie "admis la depunerea examenului de liberă practică a medicinei în țară"; acesta s-a adresat Ministerului Afacerilor Străine pentru că reprezentanții
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Așadar, dacă un titlular al unei diplome științifice nu avea drept de practică în Belgia, cel puțin în domeniul medicinei, cum era în cazul de față, nu ar fi avut nici în România. În consecință, la întoarcerea în țară, lui Cicerone Segărceanu trebuia să i se fi recunoscut de către Consiliul profesoral al Școalii Naționale de Medicină și Farmacie validitatea diplomei obținută la Universitatea Liberă din Bruxelles, iar apoi să participe la o examinare ce va fi avut patru probe (una scrisă
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
51, 52 Salmen, Charlotte / 52 Salmen, Constantin / 62 Samurcaș, Ioan Alexandru / 56 Săvulescu, Ioan / 61 Schechter, Isidor / 127 Schina, Gheorghe / 62 Schmit, N. / 27 Schönfeld, Moritz / 113, 127, 128 Schwartzfeld, Elias / 57 Scradeanu, Emil / 63 Scrădianu, Alexandru / 56 Segărceanu (Segărcianu), Cicerone / 81, 107-109 Servais, J. / 28 Simionescu, Alexandru / 61 Simu, Anastase / 69, 71, 95, 189, 210 Sisiman, Constantin Gheorghe / 56 Smets, G. / 27 Solvay, Ernest / 32, 33 Sordony, Constantin / 57, 69, 70 Spiner, Aron J. / 127 Stamatiade, Ion / 127, 128 Stăiculescu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și al Instrucțiunii Publice din Belgia și Legația României de la Bruxelles, 24 iunie 1886, nepaginat. 11 Ibid., Corespondență internă între serviciile de specialitate relative la învățământul superior din Belgia, urmare a solicitării Legației României de la Bruxelles cu privire la valabilitatea diplomei lui Cicerone Segărceanu, 21 iunie 1886, nepaginat. 12 Apud Pieter Dhondt, Un double compromis. Enjeux et débats relatifs à l'enseignement universitaire en Belgique au XIXe siècle, Gent, Academia Press, 2011, p. 270. 13 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 190, Corespondență
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
au XIXe siècle, Gent, Academia Press, 2011, p. 270. 13 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 190, Corespondență internă între serviciile de specialitate relative la învățământul superior din Belgia, urmare a solicitării Legației României de la Bruxelles cu privire la valabilitatea diplomei lui Cicerone Segărceanu, 21 iunie 1886, nepaginat. 14 Ibid. 15 Regulamentul pentru esaminarea titlurilor și a capacităței medicilor, farmaciștilor, veterinarilor și móșelor din străinătate, câri cer dreptul a esercita în România, în "Monitorul Oficial", nr. 176, 12 / 24 august 1866, art. 7-8
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
carte trebuie să fie în stare a se susține singură în fața cititorilor, prin chiar substanța ei ideatică, prin ceea ce reușește să comunice fără alte proptele sau explicări.” Alexandru Tănase 36. „Cartea bine te învață Dac-o știi citi pe față.” Cicerone Theodorescu 37. „Cărțile nu se înșeală niciodată întru totul asupra noastră, pentru că citindu-le simțim că trăim și pentru că știm să cercetăm neîntrerupt distanța dintre omul pe care îl vedem în cărți și omul real.” Albert Thibaudet 38. „Fără îndoială
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
ireversibilă a timpului și apropierea de anotimpul destrămării. Eu lucrez mereu. Pentru mine viața fără muncă nu-și are rațiunea. Pornesc de la îndemnul lui F. Nansen: "Ai izbutit? Continuă! N-ai izbutit? Continuă!". Sunt conștientă că nu toți putem fi Ciceroni sau Platoni, Virgili sau Homeri, dar putem fi oameni buni, folositori, sensibili la frumos, la artă, atâta cât trăim, știut fiind că "arta e lungă, viața e scurtă" (Hipocrat). În cartea de față încerc să relatez câteva amintiri și întâmplări
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
este foaia învățătorilor din Bucovina, cu apariție de 3 ori pe lună, format 31/47 cm., sub conducerea unui comitet care în cele din urmă este denumit cerc de colaboratori, care activează începând cu 4 ianuarie: Emil Boca, Eusebie Braha, Cicerone Mucenic, Teofil Reus, Filimon Rusu, Nicolae Simionovici, George Ucraineț, Vasile Olinici și Ion Turliuc. Corespondenții noștri sunt domnii - spunea redacția: T. Zegrea și I. Marcu pentru județul Storojineț, V. Olinici pentru județul Suceava și C. Mucenic pentru județul Câmpulung. ...” Când
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
muzicală neglijată”, de Liviu Rusu, „Schitul Zamostea (17221783) de prof. Erast Hostiuc, „Bucovinism și românism”, de Mihail Cungrea, „Secolul unității naționale”, de L.Tară, „Pe marginea școalei primare din Bucovina” de Pompei Atanasiu. Era publicată și proză literară: Mitul de Cicerone Mucenic, Singurătate, de Mircea Străinul, dar și multă poezie semnată de George Drumar, Teofil Lianu, Octav Sargețiu, Marin Dogaru, George Chlopină, Neculai Pavel ș.a. Apăreau portrete ale unor luptători pentru cauza românilor, cum era Dionisie Bejan, președintele Societății pentru cultură
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un jurnal, termenul de revistă fiind atribuit când uneia dintre publicații când alteia. Mai ales că revista, ca și jurnalul aveau aceeași conducere, aceeași oameni care le scriau: N. Simionovici, Dimitrie Bordicu și Filimon Rusu (care erau și cenzorii revistei), Cicerone Mucenic, M. Vicol, Arcadie St. Borșanu... Articolele „Controlori și controlați”, „Rolul presei învățătorești”, „Luptă”... „Starea actuală a școlilor de cătune”, „Programa analitică”, „Fondul pentru înmormântare și fondul pentru cei bolnavi”, „Beția un pericol național” apăreau în revistă când puteau foarte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în presă și edituri erau cei de stînga sau proaspeții convertiți prin recompense grase de noua ideologie. Geo Bogza, autorul Poemului invectivă intră în Academia R.P.R., Maria Banuș, Marcel Breslașu, Mihai Beniuc, Aurel Baranga, A. Toma, Mihail Davidoglu, Zaharia Stancu, Cicerone Theodorescu, Nina Cassian, Toma George Maiorescu, Petru Dumitriu, Mihail Sadoveanu și mulți, mulți alții, pentru opera lor pătrunsă de spiritul partinic, de zugrăvire și consolidare a omului nou, vor fi copleșiți cu medalii și ordine de stat, premii uriașe, avantaje
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Beniuc, Geo Bogza, Demostene Botez, Anton Breitenhoffer, Marcel Breslașu, Eusebiu Camilar, Vladimir Ciocov, Ovid S. Crohmălniceanu, Mihail Davidoglu, Dan Deșliu, Petru Dumitriu, Paul Georgescu, Eugen Jebeleanu, Kovacs Gyorgy, Aurel Mihale, Nagy Istvan, Ion Pas, Cezar Petrescu, Mihail Sorbul, Zaharia Stancu, Cicerone Theodorescu; Secretariatul Congresului Demostene Botez, Alexandru Jebeleanu, Aurel Mihale, Szemler Ferenc, Tiberiu Utan; Comisia de validare Asztalos Istvan, Laurențiu Fulga, Dumitru Ignea, Mihai Novicov, Alexandru Șahighian; Comisia de redactare a Hotărîrilor Congresului Eusebiu Camilar, Dumitru Corbea, Ovid S. Crohmălniceanu, Lucia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
din primele zile de după eliberare, cum era numită invazia sovietică, Mihai Beniuc constată că scriitori ca Mihail Sadoveanu, Mihail Ralea, Zaharia Stancu, Victor Eftimiu, Demostene Botez, Cezar Petrescu și Camil Petrescu, la care s-au alăturat mai tinerii Radu Boureanu, Cicerone Theodorescu, Eusebiu Camilar, Maria Banuș, N. D. Cocea, A. Toma, M. R. Paraschivescu, D. Corbea, Ion Călugăru, Nagy Istvan, Gaal Gabor, Marcel Breslașu, G. Macovescu, Ion Pas, Geo Bogza, G. Ivașcu, E. Jebeleanu, la care cere îngăduința, modest, a se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de la Rusca. Pe lîngă realizările în poezia epică nu sînt omise nici cele din poezia lirică și sînt enumerate: Mărul de lîngă drum de Mihai Beniuc, Cîntare omului de T. Arghezi, Cîntec din ulița noastră și Făurari de frumusețe de Cicerone Theodorescu, Laude de M. R. Paraschivescu, Generația mea de Veronica Porumbacu, Oda fulgerelor de Mihai Dragomir, La porțile raiului de Maria Banuș, Candidat de partid de Ștefan Iureș etc. Exaltat, constată "cu cîtă bucurie întîmpină cititorii noștri acele versuri în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
al lui Corneliu Coposu. Cum remarcă realizatoarea serialului, "în momentul desființării, P.N.Ț. avea două milioane de aderenți, circa trei sute de mii reprezentau suprastructura partidului, de la Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Ilie Lazăr, Aurel Leucuția, la Corneliu Coposu, Ioan Barbu, Șerban Ghica, Cicerone Ionițoiu. Trei sferturi dintre acești lideri s-au prăpădit în închisori. Ancheta P.N.Ț a fost condusă de generalul NKVD Pantiușa Bodnarenko, secondat de Nicolschi, Dulbergher, Avram Bunaciu, Emil Bodnăraș. O mare parte dintre fruntașii țărăniști au fost întemnițați în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
vă dau vești prea bune. Nu cred că este cazul să se ceară o referință lui Demostene Botez care sigur nu-și mai amintește de L.A. pe care nu cred s-o fi văzut mai mult de o singură dată. Cicerone Teodorescu este deocamdată În Italia unde va sta probabil toată iarna. Nu am putut Încă lua contact cu Romulus Vulpescu prin cunoștința comună pe care o avem. Sper totuși să reușesc. Dacă este urgență cred mai nimerit să adresați o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
calomniați aceștia, în timp ce „ei” se aflau în manuale, antologii, citați ades etc. Într-o carte de convorbiri cu Const. Iftimie, Confesiuni violente, publicată cu vreun deceniu în urmă, vorbeam de o „impostură a imposturii” citând generația Maria Banuș, Nina Casian, Cicerone Teodorescu, Jebeleanu și alți câțiva. Nina, ce trăiește actualmente în America, am auzit că s-a jignit apoi, cred că nu a înțeles prea bine expresia citată mai sus. Într-adevăr, partidul comunist, în primul deceniu, avea de toate, cu excepția
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
vogă - Eugen Frunză, Iureș etc. - le manevrau cu lejeritate și pe care erau obligați să le imite chiar și poeții adevărați și culți ce, voit sau ne-voit, se prostituau - susțineau, adică, linia partidului! -, precum Veronica Porumbacu, Nina Casian, Jebeleanu, Cicerone Teodorescu, Geo Dumitrescu, Baconsky și mulți alții, tineri talentați pe care i-a „prins din urmă” „Revoluția”, obligându-i să-și schimonosească, simplifice, să-și „aranjeze” născânda lor artă literară „în slujba partidului, clasei muncitoare, a U. Sovietice și a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
c.c., când aceștia propuneau, uneori, în acei ani de cvasiliberalizare, măsuri pozitive, în sensul valorii, al tradiției literare de vârf dintre războaie etc. E cunoscută, de altfel, „revolta” unui grup de scriitori, amici ai lui Stancu, un Boureanu, Jebeleanu, Cicerone Teodorescu, față de „îndrăzneala” tânărului critic Manolescu, care a avut „neobrăzarea” de a-i include în antologia sa poetică pe un Nichifor Crainic, Ștefan Baciu și alți „fasciști notorii!”... Este mărturisirea secretarului c.c. Mizil, șeful propagandei și culturii, în biroul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
academice, au fost uneori mai „acerbi retrograzi” chiar decât activiștii culturali propriu-ziși. (Îmi amintesc, în treacăt, cum la ESPLA începuse seria de Scrieri, deci de opere complete, ale unor mediocrități, dacă nu de-a dreptul impostori, de la Ion Pas la Cicerone Teodorescu, Boureanu și alții!Ă În februarie ’68 a avut loc o plenară a U. Scriitorilor, o ședință amplă la care participau mulți scriitori din marile centre literare ale țării; astfel de plenare au fost semnul unei reale liberalizări a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cronică acut negativă și absolut tembelă! -, iar, țin minte, propunerea pe care o făceam noului șef al ideologiei și culturii era să înceapă cu schimbarea profilului primei pagini a publicațiilor literare. „Să nu mai scrie editoriale anoste și conformiste un Cicerone Teodorescu sau Aurel Baranga, ci... Matei Călinescu și alții ce apără valoarea estetică, fără de care politicul cade iremediabil în dogmatism...” Am tăcut, toată lumea a întors capul spre întunecatul și amenințătorul personaj și acesta a spus uscat: - Luați cuvântul tovarășului Breban
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
exemplele date mai sus sunt de fapt excepții, cei mai mulți dintre „adaptați” au rămas „pe poziții”, încurajați de foruri, bineînțeles, dar și solidarizați între ei de mediocritatea „sclipitoare” a talentului și a nivelului lor intelectual. Prietenii lui Zaharia Stancu, de exemplu, Cicerone Teodorescu, Radu Boureanu și alții al căror nume nu mai spune, azi, mare lucru. Jebeleanu este un caz oarecum aparte, ca și Bogza: ambii, scriitori înzestrați cu un mediu talent literar, dar onești intelectual și uman, s-au distanțat mai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
dintre care mulți japonezi). Mai vedem în Ch. palatul lui Friederick-Wilhelm și Primăria. Ne întoarcem prin dreapta grădinii, prin cartierul nobil, plin de vile luxoase, pe la fântâna lui Hercule etc. iarăși în Unter den Linden. Când trecem prin cartierul nobil, ciceronele remarcă: Aceste vile sunt foarte frumoase și aparțin nobililor. Unii din acești nobili au fost ca și mine, călăuzi apoi au ajuns să cumpere vile, cum nădăjduiesc să ajung și eu. La poarta de Brandemburg care are deasupra un quadrigiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]