1,029 matches
-
află aici să vă adunați să faceți săbor și cum a porunci sfânta pravilă bisericească...să hotărâți și să dați în scris, iscălinduvă, însemnând din cuvânt în cuvânt capetele pravilii, ca să să vază...de iaste volnic ca să să lepede de cinul acesta sau nu iaste...” „Îi deajuns pentru a pricepe ce vrea vodă. Acum iaca și „Carte soborului de hotărârea giudecății” din 16 octombrie 1741 (7250): „Prealuminate, preaînălțate și întru tot milostive doamne, să fii măria ta sănătos întru mulți ani
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
multe ori, pentru multe pricini s-au întâmplat aceasta, de s-au făcut călugări de frica și de sila împăraților, a domnilor și a dregătorilor, și pă urmă nu s-au dat voie ca...să-și lepede unii ca aceia cinul călugăriii. Pentru aceasta, nici noi n-am socotit a da voie să să lepede...ce am socotit să rămâie tot într-acest cin și, pentru mai bună încredințare am iscălit...” Cu alte cuvinte, bietul „Șărban” a rămas călugăr fără voia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
a dregătorilor, și pă urmă nu s-au dat voie ca...să-și lepede unii ca aceia cinul călugăriii. Pentru aceasta, nici noi n-am socotit a da voie să să lepede...ce am socotit să rămâie tot într-acest cin și, pentru mai bună încredințare am iscălit...” Cu alte cuvinte, bietul „Șărban” a rămas călugăr fără voia lui - cu acte în regulă. „Așa este. Și o spun cu strângere de inimă, fiule.” Îl privesc pe călugăr cu părere de rău
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
fusese nașă, întrebase râzând pe Lică cum o chema pe mama fetei, pentru a-i da numele ei. Lică, din respect pentru ceremonie, mestecase în gât înjurătura destinată mamei misterioase. Cum era ziua Sfântului Athanasie, preotul îi zi-- - An.^tasia. Cin i apucase a vorbi, fata zise duduiei Mari: ,,M.-trnicou, fără să lege de acel cuvânt nici o idee precisă. Pentru a-i încîlci noțiunile, mai era pe lume și "mă-la doica" - cam bruscă dar de treabă, femeie de dulgher
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și plini de viață. M este ca un mărțișor, Și-i pe placul tuturor. N nu e greu de desenat, Doar trei linii și-am plecat. O un balon mai alungit Ce plutește liniștit P dintr-o pipă se ivește, Cin’ să-l facă reușește? Q ca un ou cu un picior, Să îl scrii este ușor. R următoru-n alfabet, E și el cu noi prezent. S ca un șarpe ridicat, Dintr-o linie-i format. Ș are un șurub la
Alfabetul by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83645_a_84970]
-
-l poreclească - avea, înainte de toate, darul vorbirii, cu care-i cicerea. “Nu stă ăsta prea mult aici! Nu face el prea mult purici pe la noi! E bun de deputat, senator sau ministru. Ori, măcar protopop, episcop și tot așa, în cinul lor cel preoțesc.” Dar, nu, “părintele” n-avea să-i părăsească vreodat’. În primul rând, pentru că în satul acela câștigase destul de frumos. Apoi, începuse să-și facă rost, să-și înjghebeze o gospodărie, să cumpere pământ... Apăruseră copiii... Și, înainte de
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
lui, “noroc, noroc, hai să trăiești, nene, încotro?, ia, mă duc pe Branciu, să aduc niște nisip pentru Ion a lu’ Moise, ai grijă, să nu se stârnească furtuna și..., las’ pe mine, chiar dacă știu să înot ca toporu’, are cin’ să mă salveze, ia, uită-te la năzdrăvanii ăștia!, și, dac-o fi ș-o fi, ..., oi face rost și de niscavai boi, bine, nea Fănică, să trăiești, să trăim cu toții...” “Foaie verde maghiran Ca Gheorghe, băiat mai rar: Scoate
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
se mire-ntreaga lume. Ce spui matale că e vechi cântecu’ ăsta, nea Fănică?! Noi nu l-am auzit până acuma de la nimenea. Aoleu, unde-oi fi pus eu reteveiu’ ăla, dom-le? Păi ce mă eu sunt nimenea? Ai? Cin’ ți-a dat ție și covrig, și nuci, și sarailie, și bomboane, și bani, ai? Nimenea? Ia, dă-i încoace, dac-așa ne e vorba! Stai, nea Fănică, nu te supăra pe noi... Auzi, colo, cică să nu mă supăr
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
a mai putut să facă nimic... că a frânat, da’, din cauza poleiului, n-a ținut frînili...” “Așa o fi, maică. Păi, ce, miliția n-a zis tot la fel? Și să vedea bine atuncea, noaptea, cum a patinat mașina zece, cin’ș’pe, io crez că să tot fi fost douăzeci dă metri. Păcat că bietu’ Marin a nimerit agățat dă bara dă direcție. L-a târât tot timpu’ și-l bătea, așa în viteză, cu capu’ dă șosea. Că, ai
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
și el întorcea capu-napoi, parcă amândoi am fi avut ceva în suflet care n-avusese timp s-ajungă și la minte. Parcă inimili noastre ar fi știut ș’-ar fi vrut sî ne spuie că e pentru ultima dată, da’, cin’ să le auză și să le-nțeleagă. Și, iacă, îi fac dă nouă zile. Ia și mătale asta” “Bogdaproste, maică, să fie primit și dă sufletu’ bietu’ Marin să fie!”... ...“Dar până acum am vorbit numai despre mine. În afară de faptul
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Este greu și uriaș, Văr cu micul iepuraș. El în junglă are casa Și-n savane își ia masa, La amiaz' se bălăcește Căci căldura nu-i priește. Are nasul mare, mare! Cin' să fie dânsul oare?
Elefantul () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83639_a_84964]
-
nu știm. —Sst. Nu-i nimic. Ești furioasă. E și normal. Cu toți specialiștii ăștia. Cu toată chestia asta. Poate că ești furioasă chiar și pe Mark. Mă analizezi cumva? —Nu analizez. Pur și simplu văd că... — Cine mă-ta...? Cin’ te crezi? Chiar și înăbușite, cuvintele îi reduseră pe amândoi la tăcere. Începură să-i tremure mâinile și se așeză, inertă. —Dumnezeule, Daniel. Ce se întâmplă? Ascultă-mă. Sunt el. Mai rău ca el. Veni spre ea și-i frecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și credincioșilor creștini din cuprinsul Patriarhiei Române. Acest Tomos Sinodal întocmit și aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința sa din 20 iunie 2007 se proclamă astăzi 30 august anul mântuirii 2007 cu îndemnul nostru către tot cinul preoțesc și monahal, precum și către binecredincioșii creștini ortodocși români de aici și de pretutindeni de a cinsti cu evlavie pe Sfântul Ierarh Varlaam - Mitropolitul Moldovei.” La această sărbătoare de importanță națională, a fost prezent și Președintele României, Primul Ministru și
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
dracului o fi fost de acord Ion Iliescu, zic, și nenea stă puțin pe gânduri, apoi se înseninează, a aflat, știe, pricepe exact ce s-a întâmplat: "nu, dom'le", zice, "nu Iliescu a lăsat prețurile de capul lor"; "da' cin' le-a scăpat din mână", întreb, și încet (și ca din nimic) sorb din halbă, ceva amăreală am în guriță când aflu cum că Petre Roman a făcut treaba asta; "da' pământurile de ce au trebuit să le dea", mă întreabă
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
auzit, fiindcă și tăcerile se aud. Animalul și-a cufundat botul într-un sac agățat de propriul grumaz și a început să mestece. Coada o avea legată într-un imens nod lucios. — Sus, băiete, că te brinde noabtea în zăbadă. Cin’ te-o fi lăsat să mori aci, că nu-i bicior de om, cât vezi cu ochii? Era un bărbat negricios, cu palme uriașe, în care ținea o toporișcă. M-am speriat. Valiza era la câțiva metri și am vrut
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
să-i stric fărmăcăria. Fierul, aurul, tombacul, Ardă-l focul să mi-l ardă, L-a strâns tot și, știe dracul, A făcut din ele-o bardă; Iar din codri, huci, poiene Și din alte buruiene A făcut num-un copac. Cin-se simte mai cu [vene] Să le vie - ăstor de hac? 71 {EminescuOpVI 72} Și cu toți se duc de - avalma, Văd, se miră, nici se-ncearcă, Dar Miron ia barda-n palmă Și copaciul mi-l încarcă, Pîn-ce vede
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
altu-n brațe; Nu pot face răutate, Că el este a meu frate - Numa io o leacă te-oi bate. 25 Frunză verde de colie, Toată ziua săp în vie Și sara vin la urgie. Ea îmi pune-n blid să cin, La inima mea-i venin. Pusei brânca la obrazu Cina-i cu destul necazu Și apo-mi luai șuba Cu gând să mă duc la alta. Și mersei pân-la pîrlazu, Gândii cu destul necazu: Haida ce-o vrea Precesta, Batîr
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-s fată de frunte - Ci casa ta-i o hărdoabă Și io mi-s fată de coadă. 135 Dragu mi-i de mersul tău, Mi-i urât de tatăl tău, Dragu mi-i, bade, de tine, Mi-i urât de cin'te ține; Dragu mi-i de casa ta, Mi-i urât de maica ta. - Spune-i, bade, mumă-ta Să nu-mi mai aibă grija Și să-și poarte grija ei, Că i-e ruptă iia'n poale Și-i
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
putere, Mai pleacă-ți buzele tale De îmi dă două migdale. Așa-ți poftesc voie bună Vai, mersul tău mă - npreună, De plânsul meu valea sună Scăldând ochii în furtună. 155 Leleo cu scurteica verde, Leleo ș-oi să mor, Cin - te vede, zău, se pierde, Leleo ș-oi să mor. Leleo nu te legăna Că rochița nu-i a ta, Nici polcuța, nici rochița, Numai ochii și gurița. Leleo roșă la obraz, Floricică de prilaz, De-ai umbla din scară
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
E rîndul ciudatului să o ia personal. — Dacă ai fi cumpărat acțiunile alea cînd ți-am spus io, ai sta acum frumușel la Palm Springs. — Ei, dacă ești așa de deștept, de ce nu stai tu la Palm Springs? — Din cauza dinților. Cin’șpe mii de dolari. Ca noi. Mă rog, cine ar vrea să stea la Palm Springs, cu toți republicanii ăia În jur? Lui Wakefield Îi place barul ăsta. Scopul unui bar bun, după părerea lui, este acela de a furniza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
furat? Pentru bani. S-aduc bani în casă, ca să fie mulțumiți. Să nu mai fie scandal, să nu mai fie îmbârligături, să nu măscărească pe ăla, s-arate pe ăla, să-njure. Tata era leneș. Am muncit pe șase mii cin’sute pe șantier, aicea, la Liceul Economic „Crețulescu“. La șantier și le-aduceam bani acasă. Și ei dormea toată ziua. Decât se scula, mânca, bea cafea toată ziua, se ducea pe la buticuri d-astea, bârliga p-ăla și p-ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
-i pască, Nici câini răi s-o ocrotească, Nici ciobani să o păzească, Și nici stână s-o primească. Mioriță, mioriță, N-ai nici baci și nici băciță Să-ți dea apă din cofiță, Nici otavă din căpiță Și nici cin`să te laie, Mioriță bucălaie! Oare lupii mi te-alungă De n-ai stână și nici strungă, Nici cioban să te păzească, Și din fluier să-ți doinească? Și în noaptea-ntunecoasă De pe-o culme mai stâncoasă, Bufnița să
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
de canalizare, săpat doar pe jumătate, de teamă să nu-l întâlnesc pe muncitorul zis Csákány, fiindcă atunci când muncitorii ne-au pus odată la muncă voluntară, au mințit, spunându-mi în glumă că e tatăl meu, dar nu-l recunosc cin cauză că fața i-a fost mâncată de vărsat de vânt, iar eu eram gata-gata să și mușc, pentru că-l așteptam foarte mult pe tata să vină acasă de la Canal, din tabăra de muncă, ei, și de-atunci Csákány ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
Îi văzurăm și pe vrăjmași, din ce În ce mai mulți - răsăreau de peste tot și erau mari cu toții, de parcă Tatăl le greșise Întreg neamul când Îi pusese la cale. - Bune ar fi fost femeile alea acum, măi Krog! - scrâșni Enkim, cu furie, În spatele meu. - Cin’ te-a pus să vii cu mine? Ne-am repezit În crâng și, stk, stk, stk - sulițele alea micuțe ne vâjâiră pe lângă urechi. Apucai să zăresc una care tremura, Înfiptă adânc În scoarța unui copac. Chiotele se apropiau din ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Când mă văzu că-l scotocesc și eu cu privirea, Îi făcu semn lui Tuni și-o luară spre mine, dar bătrâna prinse a striga ca apucata: - Ce-ai tu să vorbești cu unu’ ca el, Tuni? N-ai văzut cin’ se crede? - Ci mai leagă cățeaua, Gula! se stropși omul. Vezi de plodul ăla și taci. Bătrâna Începu să mormăie gros și rău, privind cu ochi holbați la Tuni, iar cei din jur prinseră să scâncească și să se dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]