544 matches
-
de cele mai multe ori ne întâlneam pe teritoriul lui, în Ozana. Și, tot pe teritoriul lui, în cinematografie. Cristi adusese din Elveția, pe casete, o groază de filme bune și mi le punea la video. Eu îmi făcusem cultura cinematografică la Cinemateca Eforie, cu Fellini, Antonioni, Visconti, Bergman, Tarkovski, Mi hal kov, Vajda etc. Cristi mă introducea însă întro altă dimensiune a filmului - și o făcea cu înclinații pedagogice, altoite cu o doză bună de frondă. Tarkovski era bulshit și influențase în
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
gagul anti establishment al jupânului Von Trier... dar poate că trebuia să se gândească puțin și la partea de marketing. Acuma, nouă ne-a plăcut, franțujilor, culmea, le-a plăcut și lor... însă vorba lui Andrei Gorzo după avanpremiera de la Cinematecă : la noi nu prea are public ! “i asta nu pentru că filmul ar fi abscons, cum se-ntâmplă la case mai tari din parcări mai mari, ci pentru că, paradoxal, publicul lui țintă îl snobează... Eu am scris în Libertatea că e
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Teatrul, filmul și povestea cu realismul (dialog cu Liviu Ornea) Alex. Leo Șerban : Dragă Liviu, știu că ”pe vremuri” (și ce vremuri !) erai un cinefil asiduu : ne-am întâlnit de câteva ori, dacă nu mă-nșel, la vestitele cozi de la Cinematecă, unde te așezai lunea la prima oră în zori și ajungeai tremurând în fața casierei după câteva ore tremurând pentru că nu știai niciodată cu siguranță dacă mai prinzi bilete la filmele pe care le voiai (subliniate sau încercuite frumos în program
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
tot alea. Liviu Ornea : Ei, eram un simplu amator, vedeam filme fără sistemă. Mi-e aproape rușine s-o spun, dar, una peste alta, am văzut mai multe filme la televizor decât la cinema. Pe atunci mergeam, e drept, la Cinematecă (acum, „după”, aproape nu mai calc pe acolo - și pentru că nu mi place să mixez filmul cu muzica barului din hol, și pentru că a dispărut traducătoarea aceea care interpreta tot ce traducea). Nu mergeam - și nu merg nici acum - la
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
special : triplu oscarizatul Walter Murch, un geniu al montajului și cel care a inventat de fapt sound design-ul (Toncu ar fi trebuit să lucreze în echipa sa la filmul lui Francis Ford Coppola Youth Without Youth). Atmosferă studențească la Cinemateca Eforie, unde se desfășoară festivalul, cu tineri voluntari care distribuie flyere în fața cinematografului, îndemnând trecătorii să intre : E gratis !. (La Cinematecă există și un cineclub, ceea ce dovedește că alegerea acestui loc pentru festival a fost inspirată : cineclubiștii vin oricum.) Documentarul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
fi trebuit să lucreze în echipa sa la filmul lui Francis Ford Coppola Youth Without Youth). Atmosferă studențească la Cinemateca Eforie, unde se desfășoară festivalul, cu tineri voluntari care distribuie flyere în fața cinematografului, îndemnând trecătorii să intre : E gratis !. (La Cinematecă există și un cineclub, ceea ce dovedește că alegerea acestui loc pentru festival a fost inspirată : cineclubiștii vin oricum.) Documentarul despre Murch (făcut de David Bleiman Ichioka) este formidabil, ar trebui să constituie material didactic în toate facultățile de film din
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
grăbesc să recuperez două dintre cele patru programe competitive (primele două văzute în ziua deschiderii au fost ceva mai slăbuțe, mi se spune, n-ai pierdut nimic ). Dar sunt nevoit să ratez workshop-ul susținut de Murch la doi pași de Cinematecă, în Orange Concept Store. Asta e : nu le poți avea pe toate și e mai important pentru studenți să fie la întâlnirea cu Murch decât un bătrân critic semiblazat ca mine, căruia ideile lui Murch despre forma ideală a unui
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
unui film nu fac decât să-i confirme niște intuiții mai vechi (în plus, recunosc, am oroare de aglomerații : prefer să văd două programe deja proiectate cu o zi în urmă într-o sală ceva mai goală.) Numai că la Cinematecă, la 10 dimineața, nu e nimeni în sală ! (Ba nu, sunt proiecționiștii și băiatul de la traducerea electronică.) Cu chiu, cu vai, proiecția începe la 10 și 10, iar pe parcurs se mai ocupă locurile din jur. îmi spun că lumea
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
De Palma, Terry Gilliam, Jean-Jacques Annaud, Philip Kaufman, Fred Zinnemann, Fred Schepisi... și m-am lansat. Presupun că și cel mai pretențios cinefil ar admite că s-au văzut și lansări mai proaste. Vara următoare mi-am petrecut-o la Cinematecă, uitîndu-mă la capodopere. Mergeam împreună cu sora mea, în fiecare zi. Stăteam mai mult acolo decît acasă. Acasă nu era bine. Acasă nu era nici măcar acasă era pur și simplu o casă pe care noi și părinții noștri trebuiam s-o
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
aici se încheia șirul nostru de case provizorii nu mai existau refugii pentru că nu mai exista suficientă energie părintească de a le găsi, și sora mea și cu mine trebuia să încropim ceva pentru noi înșine, cît mai aveam timp. Cinemateca Romînă a fost principalul nostru refugiu în vara aceea, cum avea să fie, mai tîrziu, Biblioteca Națională dar numai pentru mine ; pînă atunci, fiecare dintre noi avea să învețe să se descurce pe cont propriu, rămînînd totodată deschis prompt cu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
propriu, rămînînd totodată deschis prompt cu reconfortul la orice chemare de ajutor din partea celuilalt. Dar în vara aceea nu puteam decît să ne ținem bine unul de celălalt. N-aveam ce reconfort să scoatem din noi înșine. îl căutam la Cinematecă. Atenție, nu căutam doar consolarea evazionismului. O căutam și pe asta, dar cel puțin la fel de tare căutam să înțelegem, să-i înțelegem pe părinții noștri, să înțelegem cum ajunseserăm în casa aceea și ce urma după ea, cum se desfășoară
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
simțurile și mințile tuturor oamenilor, indiferent de naționalitatea, rasa sau nivelul lor de educație. Nu zău ! și atunci ce poate face criticul ? în ceea ce mă privește, am găsit răspunsul la Biblioteca Americană, în perioada în care am descoperit și capodoperele Cinematecii citind-o pe Pauline Kael. Pauline Kael scria despre un film într-un fel care te obliga să-l vezi (sau să-l revezi), numai ca să-ți compari trăirile și opiniile cu ale ei, numai ca să te lămurești dacă ești
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
mai tare îl chinuie pe Manu, zidarul visător (Mihai Stănescu), personaj care, ce-i drept, nu pare să vină din porno, ci din niște reziduuri de realism socialist amestecate cu ce-și mai amintește șerbănescu de pe vremea cînd mergea la Cinematecă și orice film respectabil părea să conțină un personaj numit Visătorul sau Nebunul. Cu prietena lui Manu, Ingrid (Maria Dinulescu), ne întoarcem însă pe tărîmul fantasmelor masculine vrednice de milă : Ingrid e un animăluț ostil oricărei idei de spiritualitate și
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
puternic incendiu în 1978, care s-a soldat cu pierderea a nu mai puțin de 950 de exponate. O campanie internațională a permis ca în prezent Muzeul să dispună de peste 1700 de lucrări, ca și de o bibliotecă și o cinematecă. Am fost plăcut surprins să văd aici o sculptură a lui Constantin Brâncuși, "Mademoiselle Pogany II", din 1920, salvată de la incendiul din 1978 și se pare singura lucrare a maestrului de la Hobița aflată în America de Sud. Merită să vezi muzeele din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
70 (până în 1974) să reprezinte cea mai fasta perioadă din istoria revistei, condusă din mai 1965 până în decembrie 1989 de Ecaterina Oproiu. S-au impus câteva rubrici cu caracter de permanență - „În dezbatere: filmul românesc”, „Panoramic românesc”, „Opinii”, „Epoca noastră”, „Cinemateca”, „Televiziune”, „Pe ecrane”, „Actorii”-, precum și portretele de cineaști (regizori, scenariști, operatori) realizate cu consecventă în cadrul analizelor consacrate creației originale. Îndeosebi „rubricile de autor” au consolidat, în perioada de referință, prestigiul revistei. Printre ele: „Cronică cineideilor” de Ov. S. Crohmălniceanu, „Un
CINEMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
un foarte bun film politic al lui Mike Nichols, Cum să devii președinte/Primary Colors, la fel cu succesele mai vechi, Desculț în parc, Absolventul, Silkwood, Working Girl/ O femeie face carieră, Cui i-e frică de Virginia Woolf? (la Cinematecă, într-o copie dublată în cehă; era matineu și lipsea traducătoarea). Mi-a plăcut foarte mult Closer/Ispita, deși era atât de dureros de privit și ieșeai atât de zgâriat de la el, încât nu-ți venea să spui că ți-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
dintre țările lor, schimbul și acreditarea de specialiști și reporteri de radio și televiziune, în scopul promovării cunoașterii reciproce a celor două popoare și a realizărilor lor în domeniile sus-menționate. Articolul 15 Părțile vor sprijini colaborarea între arhive de filme, cinemateci și instituțiile lor cinematografice, urmărind realizarea de coproducții, schimbul de filme, participarea reciprocă la festivaluri de profil organizate în cealaltă țară, schimbul de afișe de cinema, reviste ��i publicații de specialitate. Articolul 16 Cele două părți se angajează să încurajeze
HOTĂRÎRE Nr. 910 din 16 decembrie 1994 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Paraguay privind colaborarea în domeniile învăţământului, culturii, ştiinţei şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111528_a_112857]
-
nici n-au ce căuta pe marile ecrane și că el, atunci când le promovează, face de fapt reclamă la DVD-uri. E greu să nu îi dai dreptate, mai ales când am văzut, nu doar o dată, o sală de la o cinematecă dincolo de hotarele autohtone golindu-se: 80 de oameni la începutul filmului Cărțile lui Prospero, și trei (cu mine cu tot) la sfârșit. De vină e faptul că regizorul încarcă la greu cu semnificație nu doar toate aspectele unui film, ci
Regizorul- vedetă de la "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11391_a_12716]
-
-ul pare lent, ochiul avizat obosește tocmai pentru că are parte de prea multă acțiune, trebuind să vâneze subtilități într-un timp mult prea scurt. Eu una mărturisesc că am ieșit cu o durere de cap de la orice Greenaway văzut la cinematecă, preferând să îi văd filmele acasă, cu minimum trei pauze de digestie intelectuală per peliculă. Există și un contrast: acest regizor criptic, ale cărui filme sunt atât de dificile, e o unealtă de marketing cum nu se poate mai bună
Regizorul- vedetă de la "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11391_a_12716]
-
conform unui model occidental) este mai degrabă o realitate statistică și prea puțin o realitate în sine. Să probăm, însă, aceste constatări empirice prin exemple cinematografice. De la Pianistul lui Roman Polanski ( pe marile ecrane) la Caligula lui Tinto Brass ( la Cinemateca Romană), de la Orele la Frida ( ambele în cinematografe), de la O dramă la vînătoare în regia lui Emil Loteanu ( din nou la Cinematecă) la acest Al naibii tratament, toate reprezintă probe solide că normalul nu există, nu reprezintă o opțiune, ci
În căutatrea sentimentelor pierdute by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/13719_a_15044]
-
empirice prin exemple cinematografice. De la Pianistul lui Roman Polanski ( pe marile ecrane) la Caligula lui Tinto Brass ( la Cinemateca Romană), de la Orele la Frida ( ambele în cinematografe), de la O dramă la vînătoare în regia lui Emil Loteanu ( din nou la Cinematecă) la acest Al naibii tratament, toate reprezintă probe solide că normalul nu există, nu reprezintă o opțiune, ci în cel mai bun caz o iluzie. Normalitatea abolită la nivel istoric în Pianistul și Caligula unde aplatizarea sentimentelor ori violența devin
În căutatrea sentimentelor pierdute by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/13719_a_15044]
-
erați "lucrător ANF", v-ați fi imaginat amploarea pe care o va lua degradarea instituției?... La începutul anilor ^70 credeam că nu este decît un pas - e adevărat dificil - pînă ce Arhiva noastră de Filme să atingă standardele și performanțele cinematecilor europene pe care le cunoscusem. După întoarcerea de la stagiul efectuat la Bruxelles, "mi s-a dat peste mîna"; și nu doar de stăpînire, ci și - surpriză! - de către unii colegi care m-au socotit "nebun" în pretențiile mele: "La noi nu
Chestionar cu gripă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18142_a_19467]
-
Sectorul 5, Bulevardul Regina Elisabeta nr. 34 Sală cinematograf FESTIVAL 817 locuri 119. Municipiul București, Sectorul 5, Bulevardul Regina Elisabeta nr. 27 Sală cinematograf CORSO 150 locuri 120. Municipiul București, Sectorul 5, Pasaj Eforie nr. 5 Sală cinematograf 450 locuri CINEMATECA ROMÂNĂ (EFORIE) 121. Municipiul București, Sectorul 6, Intrarea Drumul Taberei nr. 24A Sală cinematograf FAVORIT 944 locuri 122. Municipiul București, Bulevardul Ion Mihalache nr. 174 Sală cinematograf EXCELSIOR 801 locuri
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 - (*actualizată*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164743_a_166072]
-
Sectorul 5, Bulevardul Regina Elisabeta nr. 34 Sală cinematograf FESTIVAL 817 locuri 119. Municipiul București, Sectorul 5, Bulevardul Regina Elisabeta nr. 27 Sală cinematograf CORSO 150 locuri 120. Municipiul București, Sectorul 5, Pasaj Eforie nr. 5 Sală cinematograf 450 locuri CINEMATECA ROMÂNĂ (EFORIE) 121. Municipiul București, Sectorul 6, Intrarea Drumul Taberei nr. 24A Sală cinematograf FAVORIT 944 locuri 122. Municipiul București, Bulevardul Ion Mihalache nr. 174 Sală cinematograf EXCELSIOR 801 locuri
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164744_a_166073]
-
8. Municipiul București, Sectorul 1, Bulevardul Magheru nr. 2-4 Sală cinematograf SCALĂ 900 locuri 9. Municipiul București, Sectorul 1, Str. Ion Campineanu nr. 21 Sală cinematograf UNION 300 locuri 10. Municipiul București, Sectorul 5, Sala cinematograf Pasaj Eforie nr. 5 CINEMATECA ROMÂNĂ (EFORIE) 450 locuri 11. Municipiul București, Sectorul 1, Bulevardul Magheru nr. 29 Sală cinematograf STUDIO 380 locuri
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164745_a_166074]