1,235 matches
-
exprimă faptul că un electron se poate deplasa doar pe anumite orbite în cadrul atomului, rază acestora crescând cu pătratul numărului cuantic principal formulă 22. În modelul planetar, nucleul este considerat fix, iar energia totală a atomului este dată de suma energiilor cinetice și potențiale ale electronului aflat în mișcare circulară. Introducând cuantificarea razei calculată de Bohr în expresia energiei, se obține pentru atomul de hidrogen: unde cu formulă 24 se notează energia atomului de hidrogen în stare fundamentală formulă 25. Se observă că energia
Modelul atomic Bohr () [Corola-website/Science/311588_a_312917]
-
artă a lui Cristobal Rojas, picturile căruia au cu efect dramatic și sunt realizate în stil impresionist, care au dau un impuls picturii răspândind-o pe o scară mai largă. Printre cei care au contribuit în mare măsură la arta cinetică au fost Carlos Cruz-Díez, Jesús Soto și Juvenal Ravelo. Această tendință în special a devenit foarte populară în țară, lucrări de acest gen existând în diferite instituții culturale, chiar și pe autostrăzi, în metrouri și în aeroporturi, cum ar fi
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
G. Grigoriu, V. Apăteanu - https://www.youtube.com/watch?v=r99gEZDmyNo). Filmul a fost premiat la Palermo în 1965, la Festivalul Filmului de Știință. Începând din 1963, G. Grigoriu a pus la punct metoda autoradiografiei cu emulsie nucleară, pentru studierea cineticii celulelor hematopoietice normale și patologice. Din 1971 a fost introdusă și metoda scintigrafiei extractelor de ADN marcate cu timidină tritiată (Anneliese Jost, G. Grigoriu), care a devenit un test clinic de apreciere a nivelului de proliferare a celulelor leucemice (capacitatea
Gheorghe M. Grigoriu () [Corola-website/Science/335913_a_337242]
-
Diffusion Chambers." Grigoriu G., Antonescu M., Iercan E., Blood, 1971, 37, 187. · contribuții în "Hematologie clinică." Berceanu Șt. și colab., Ed. Med., București, 1977/Capitolele: ""Hematopoieza embriofetală"" (Grigoriu G.); ""Celule stem hematopoietice"" (Grigoriu G., Jost A.); ""Metode de studiu ale cineticii celulelor sanguine umane"" (Jost A., Grigoriu G., Teodosiu T., Berceanu Șt.); ""Celulele seriei granulocitare"" (Grigoriu G.); ""Anemii hipocrome"" (Grigoriu G., Antonescu M.); ""Reanimare hematologică"" (Iercan E., Cioba G., Grigoriu G.). · contribuții în "Recoltarea, conservarea și transfuzia de sânge." Apăteanu V.
Gheorghe M. Grigoriu () [Corola-website/Science/335913_a_337242]
-
se bazează pe afinitatea mare a bifosfonaților pentru masa minerală osoasă . In vivo , acidul ibandronic previne distrucția osoasă indusă experimental prin întreruperea funcției gonadale , retinoizi , tumori sau extracte tumorale . Inhibiția resorbției osoase endogene a fost , de asemenea , documentată prin studii cinetice cu 45Ca și prin eliberarea de tetraciclină radioactivă încorporată anterior în os . La doze care erau considerabil mai mari decât dozele farmacologice eficace , acidul ibandronic nu a avut nici un efect asupra mineralizării osoase . Resorbția osoasă datorată afecțiunii maligne se caracterizează
Ro_146 () [Corola-website/Science/290906_a_292235]
-
se bazează pe afinitatea mare a bifosfonaților pentru masa minerală osoasă . In vivo , acidul ibandronic previne distrucția osoasă indusă experimental prin întreruperea funcției gonadale , retinoizi , tumori sau extracte tumorale . Inhibiția resorbției osoase endogene a fost , de asemenea , documentată prin studii cinetice cu 45Ca și prin eliberarea de tetraciclină radioactivă încorporată anterior în os . La doze care erau considerabil mai mari decât dozele farmacologice eficace , acidul ibandronic nu a avut nici un efect asupra mineralizării osoase . 18 Resorbția osoasă datorată afecțiunii maligne se
Ro_146 () [Corola-website/Science/290906_a_292235]
-
se bazează pe afinitatea mare a bifosfonaților pentru masa minerală osoasă . In vivo , acidul ibandronic previne distrucția osoasă indusă experimental prin întreruperea funcției gonadale , retinoizi , tumori sau extracte tumorale . Inhibiția resorbției osoase endogene a fost , de asemenea , documentată prin studii cinetice cu 45Ca și prin eliberarea de tetraciclină radioactivă încorporată anterior în os . La doze care erau considerabil mai mari decât dozele farmacologice eficace , acidul ibandronic nu a avut nici un efect asupra mineralizării osoase . Resorbția osoasă datorată afecțiunii maligne se caracterizează
Ro_146 () [Corola-website/Science/290906_a_292235]
-
dependență. Un sistem mecanic admite maxim șase integrale prime distincte, aflarea tuturor acestora este echivalentă cu determinarea integralei generale a mișcării sistemului. Datorită faptului că anumite integrale prime exprimă conservarea unor importante mărimi fizice, cum ar fi impulsul, energia, momentul cinetic, etc., găsirea acestora are o importanță majoră în studiul sistemelor mecanice, ele având legături și cu anumite proprietăți generale ale timpului și spațiului raportate la legile naturii. Relațiile dintre integralele prime cu mărimile amintite sunt date prin teoreme generale ce
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
omogenitate a spațiului fizic. Legea conservării impulsului este una din cele mai importante legi ale fizicii, ea fiind valabilă nu numai pentru mecanica corpurilor macroscopice ci și în cazul interacțiunii particulelor microscopice, adică pentru atomi, nuclee atomice, electroni, etc. Momentul cinetic sau "momentul unghiular" al unui punct material este o mărime fizică dinamică care se definește ca produsul vectorial dintre vectorul de poziție și vectorul impuls: formula 21. Momentul cinetic măsoară „cantitatea de mișcare de rotație” similar impulsului care este o măsură
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
cazul interacțiunii particulelor microscopice, adică pentru atomi, nuclee atomice, electroni, etc. Momentul cinetic sau "momentul unghiular" al unui punct material este o mărime fizică dinamică care se definește ca produsul vectorial dintre vectorul de poziție și vectorul impuls: formula 21. Momentul cinetic măsoară „cantitatea de mișcare de rotație” similar impulsului care este o măsură a „cantității de mișcare de translație ”. Variația în timp a momentului cinetic este legată de momentul forței (cauza rotației) prin teorema momentului cinetic, numită și "teorema variației momentului
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
dinamică care se definește ca produsul vectorial dintre vectorul de poziție și vectorul impuls: formula 21. Momentul cinetic măsoară „cantitatea de mișcare de rotație” similar impulsului care este o măsură a „cantității de mișcare de translație ”. Variația în timp a momentului cinetic este legată de momentul forței (cauza rotației) prin teorema momentului cinetic, numită și "teorema variației momentului cinetic": Teorema variației momentului cinetic descrie evoluția dinamică a punctului material aflat în mișcare de rotație în jurul unui punct fix. Similar cu teorema variației
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
și vectorul impuls: formula 21. Momentul cinetic măsoară „cantitatea de mișcare de rotație” similar impulsului care este o măsură a „cantității de mișcare de translație ”. Variația în timp a momentului cinetic este legată de momentul forței (cauza rotației) prin teorema momentului cinetic, numită și "teorema variației momentului cinetic": Teorema variației momentului cinetic descrie evoluția dinamică a punctului material aflat în mișcare de rotație în jurul unui punct fix. Similar cu teorema variației impulsului, această teoremă arată că, din punct de vedere fizic, momentul
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
măsoară „cantitatea de mișcare de rotație” similar impulsului care este o măsură a „cantității de mișcare de translație ”. Variația în timp a momentului cinetic este legată de momentul forței (cauza rotației) prin teorema momentului cinetic, numită și "teorema variației momentului cinetic": Teorema variației momentului cinetic descrie evoluția dinamică a punctului material aflat în mișcare de rotație în jurul unui punct fix. Similar cu teorema variației impulsului, această teoremă arată că, din punct de vedere fizic, momentul forței ce acționează asupra unui punct
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
de rotație” similar impulsului care este o măsură a „cantității de mișcare de translație ”. Variația în timp a momentului cinetic este legată de momentul forței (cauza rotației) prin teorema momentului cinetic, numită și "teorema variației momentului cinetic": Teorema variației momentului cinetic descrie evoluția dinamică a punctului material aflat în mișcare de rotație în jurul unui punct fix. Similar cu teorema variației impulsului, această teoremă arată că, din punct de vedere fizic, momentul forței ce acționează asupra unui punct material este egală cu
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
material aflat în mișcare de rotație în jurul unui punct fix. Similar cu teorema variației impulsului, această teoremă arată că, din punct de vedere fizic, momentul forței ce acționează asupra unui punct material este egală cu „viteza de variațe” a momentului cinetic. Dacă derivata momentului cinetic este pozitivă (momentul cinetic crește în valoare), atunci momentul forței este un "moment motor", cu alte cuvinte, are ca efect accelerarea rotației (viteza unghiulară crește și ea). Când derivata momentului cinetic este negativă, momentul forței se
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
de rotație în jurul unui punct fix. Similar cu teorema variației impulsului, această teoremă arată că, din punct de vedere fizic, momentul forței ce acționează asupra unui punct material este egală cu „viteza de variațe” a momentului cinetic. Dacă derivata momentului cinetic este pozitivă (momentul cinetic crește în valoare), atunci momentul forței este un "moment motor", cu alte cuvinte, are ca efect accelerarea rotației (viteza unghiulară crește și ea). Când derivata momentului cinetic este negativă, momentul forței se numește "moment rezistent" și
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
punct fix. Similar cu teorema variației impulsului, această teoremă arată că, din punct de vedere fizic, momentul forței ce acționează asupra unui punct material este egală cu „viteza de variațe” a momentului cinetic. Dacă derivata momentului cinetic este pozitivă (momentul cinetic crește în valoare), atunci momentul forței este un "moment motor", cu alte cuvinte, are ca efect accelerarea rotației (viteza unghiulară crește și ea). Când derivata momentului cinetic este negativă, momentul forței se numește "moment rezistent" și își manifestă efectul prin
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
viteza de variațe” a momentului cinetic. Dacă derivata momentului cinetic este pozitivă (momentul cinetic crește în valoare), atunci momentul forței este un "moment motor", cu alte cuvinte, are ca efect accelerarea rotației (viteza unghiulară crește și ea). Când derivata momentului cinetic este negativă, momentul forței se numește "moment rezistent" și își manifestă efectul prin încetinirea rotației(viteza unghiulară descrește). Există situații când momentul forței are valoarea nulă, ceea ce se poate întâmpla atunci când forța este nulă sau dacă are direcția paralelă cu
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
efectul prin încetinirea rotației(viteza unghiulară descrește). Există situații când momentul forței are valoarea nulă, ceea ce se poate întâmpla atunci când forța este nulă sau dacă are direcția paralelă cu direcția razei. În acest caz, se poate deduce "legea conservării momentului cinetic". Dacă momentul forței este egal cu zero, atunci din expresia teoremei momentului cinetic rezultă că derivata momentului cinetic se anulează: formula 24 Prin urmare: formula 25 Pe baza acestor considerente se poate enunța "legea conservării momentului cinetic al punctului" material": Relația formula 26
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
valoarea nulă, ceea ce se poate întâmpla atunci când forța este nulă sau dacă are direcția paralelă cu direcția razei. În acest caz, se poate deduce "legea conservării momentului cinetic". Dacă momentul forței este egal cu zero, atunci din expresia teoremei momentului cinetic rezultă că derivata momentului cinetic se anulează: formula 24 Prin urmare: formula 25 Pe baza acestor considerente se poate enunța "legea conservării momentului cinetic al punctului" material": Relația formula 26 reprezintă o integrală primă vectorială a mișcării, echivalentă cu trei integrale prime scalare
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
întâmpla atunci când forța este nulă sau dacă are direcția paralelă cu direcția razei. În acest caz, se poate deduce "legea conservării momentului cinetic". Dacă momentul forței este egal cu zero, atunci din expresia teoremei momentului cinetic rezultă că derivata momentului cinetic se anulează: formula 24 Prin urmare: formula 25 Pe baza acestor considerente se poate enunța "legea conservării momentului cinetic al punctului" material": Relația formula 26 reprezintă o integrală primă vectorială a mișcării, echivalentă cu trei integrale prime scalare: formula 27. Masa punctului material fiind
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
poate deduce "legea conservării momentului cinetic". Dacă momentul forței este egal cu zero, atunci din expresia teoremei momentului cinetic rezultă că derivata momentului cinetic se anulează: formula 24 Prin urmare: formula 25 Pe baza acestor considerente se poate enunța "legea conservării momentului cinetic al punctului" material": Relația formula 26 reprezintă o integrală primă vectorială a mișcării, echivalentă cu trei integrale prime scalare: formula 27. Masa punctului material fiind constantă, rezultă că invarianța momentului cinetic înseamnă, în fapt, constanța vectorului vitezei unghiulare. Existența mărimii mecanice moment
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
formula 25 Pe baza acestor considerente se poate enunța "legea conservării momentului cinetic al punctului" material": Relația formula 26 reprezintă o integrală primă vectorială a mișcării, echivalentă cu trei integrale prime scalare: formula 27. Masa punctului material fiind constantă, rezultă că invarianța momentului cinetic înseamnă, în fapt, constanța vectorului vitezei unghiulare. Existența mărimii mecanice moment cinetic și a legii de conservare a momentului cinetic ține de proprietatea de izotropie a spațiului fizic. Pentru cazul în care momentul rezultant al forțelor aplicate este permanent perpendicular
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
al punctului" material": Relația formula 26 reprezintă o integrală primă vectorială a mișcării, echivalentă cu trei integrale prime scalare: formula 27. Masa punctului material fiind constantă, rezultă că invarianța momentului cinetic înseamnă, în fapt, constanța vectorului vitezei unghiulare. Existența mărimii mecanice moment cinetic și a legii de conservare a momentului cinetic ține de proprietatea de izotropie a spațiului fizic. Pentru cazul în care momentul rezultant al forțelor aplicate este permanent perpendicular la o axă fixă formula 28 care trece prin punctul formula 29 (originea reperului
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
primă vectorială a mișcării, echivalentă cu trei integrale prime scalare: formula 27. Masa punctului material fiind constantă, rezultă că invarianța momentului cinetic înseamnă, în fapt, constanța vectorului vitezei unghiulare. Existența mărimii mecanice moment cinetic și a legii de conservare a momentului cinetic ține de proprietatea de izotropie a spațiului fizic. Pentru cazul în care momentul rezultant al forțelor aplicate este permanent perpendicular la o axă fixă formula 28 care trece prin punctul formula 29 (originea reperului cartezian), având versorul formula 30 se poate demonstra un
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]