3,731 matches
-
plutind fantomatic deasupra râurilor curate, din ce în ce mai greu de găsit în Japonia modernă, focurile fastuoase de artificii, lansate de cele mai multe ori peste apă, în golfuri luminând insulițele până în depărtare, lanternele aprinse, trimise pe valurile mării noaptea, călăuze pentru sufletele străbunilor morți, cinstiți cu ocazia Festivalului Bon din august. Sezonul ploios ține de la începutul lui iunie până la mijlocul lui iulie, iar limba multiplică la infinit, cu o atenție a nuanțelor neegalată, deci intraductibilă, cuvinte pentru a desemna briza suflând printre frunzele verzi (ao-arashi
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
bun cocoș pentru ograda lui. CALUL ȘI CĂȚELUL Un om din Cristinești s-a întors de la pădure obosit și flămând. A deshămat calul și l-a slobozit prin grădină. După ce a mâncat omul s-a dus la cârciumă să se cinstească. După ce a frunzărit prin grădina stăpânului, calul a dărâmat gardul și a intrat în grădina vecinului unde era o iarbă verde, bună și grasă. După ce a păscut de i s-a umflat burta, calul s-a culcat. Cum nu prea
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
va asculta Uran, cu toate că are multe de dus la capăt. Ori .... nu ești sigur? Nu cumva te-a luat cineva în râs? -Nu m-a luat nimeni în râs, pentru că știrea n-a ajuns țintă la urechea mea. În timp ce mă cinsteam la un palici cu samahoancă, un cristen se lăuda că a încheiat înțelegere cu Zedon, fiul sângerosului rege Zombo, pentru a-i ajuta în atacul asupra noastră. -Ei! Și cu cristenii aceștia, este o treabă... Și totuși pentru noi, ei
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
poruncile sale spre mai marea lui glorie în fața lumii. Mă întreb dacă evreii, care încă din timpul ultimului secol înainte de Cristos se temeau să pronunțe numele "Jahvè" și creștinii, care îl numesc deseori abbă, tată, contribuie suficient ca oamenii să cinstească numele Domnului. În calitate de creștin, trebuie să-i respect pe cei care astăzi interzic folosirea cuvântului "Dumnezeu", dar în nici un caz nu trebuie să îl ascund. În loc să nu mai vorbesc despre Dumnezeu sau să-i pronunț numele, așa cum a fost până
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
se oprește fie doar pentru o clipă să reflecteze, într-adevăr, are presentimentul că buna reușită, succesul și norocul nu depind doar de munca noastră; că noi am dat mult, însă am primit și mai mult; că, pentru a fi cinstiți, norocul ne-a surâs într-un mod nu chiar pe neașteptate, dar de cele mai multe ori nemeritat. Așadar, eu am totdeauna motiv să simt recunoștință nu numai față de persoane, dar și față de o altă instanță care face astfel încât viața mea să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
1936, care așeza pe picior de egalitate înhumarea și incinerarea, era o mutare inteligent așezată de către arhimandrit, reprezentând un argument "tacit" pro cremațiune 176. Ea îi deschidea posibilitatea de a contracara acuzele anti cremaționiștilor, incriminați de faptul că ei nu cinstesc nici măcar vechea obișnuință latină de a discuta doar la superlativ despre decedați: "Aceasta instituție funerară, Crematoriul ab initio a fost obiectul celei mai violente campanii de presă, întrebuințându-se termenii cei mai triviali atât la adresa ei, cât și a decedaților
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ucenicii Tăi de datina bătrânilor, ci prânzesc cu mâinile nespălate?" Și Iisus le-a răspuns: "Fățarnicilor, bine a prorocit Isaia despre voi, după cum este scris: "Poporul acesta Mă cistește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. Degeaba Mă cinstesc ei, dând învățături, cari nu sunt decât porunci omenești. Voi lăsați porunca lui Dumnezeu și țineți datina așezată de oameni, precum spălarea ulcioarelor și a păharelor, și faceți multe alte lucruri de acestea". El a mai zis: "Ați desființat frumos
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
lui Dumnezeu și țineți datina așezată de oameni, precum spălarea ulcioarelor și a păharelor, și faceți multe alte lucruri de acestea". El a mai zis: "Ați desființat frumos porunca lui Dumnezeu ca să țineți datina voastră, căci Moise a zis "Să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta" și " Cine va grăi de rău pe tatăl său și pe mama sa. Să fie pedepsit cu moartea". Voi dimpotrivă ziceți: Dacă un om vă spune tatălui său sau mamei sale Ori cu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
nemurire; este Însuși Adevărul pe Care-L caută toți aceia cari fac voia Lui și către care năzuiesc toți cei iubesc lumina. Tremurați, deci, în noaptea sfântă a Învierii Adevărului divin, toți fariseii amăgitori, cari țineți Lumina ascunsă sub obroc, cinstind pe Dumnezeu cu gura, iar cu inima stând departe de El; tremurați voi, cari puneți pe umerii oamenilor sarcini grele și cu anevoie de purtat, pe care voi nu voiți să le mișcați nici cu degetul. Tremurați voi Cărturari fățarnici
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
auriu Împodobit cu pene și pietre scumpe, zice-se că s-ar fi Îndrăgostit lulea de infanta noastră. Și așa o fi fost, probabil, fiindcă În următoarele cinci luni a rămas la Madrid, pețind-o și răspețind-o, pe când regele Îl cinstea ca pe un frate, iar contele de Olivares Îl tot amâna și-l ducea cu zăhărelul, cu cea mai aleasă diplomație din câte se pot Închipui. Partea bună a fost că, atâta timp cât au existat speranțe de nuntă, englezii au aplicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Înfruntându-i pe toți alguazilii și poterașii Înainte de a mă Îmbarca În Armada regelui, zicând, ca don Lope: A trebuit să scot spada cavalerește. N-am scos-o pentru un fitecine, ci pentru un hidalg, căci se cuvine să-l cinstești și pe cel ce te-amărește, dacă te prețuiești cât de cât... Vezi tu, a-l ofensa urât pe cel ce-a cutezat să te-njosească, nu-i treabă de hidalgi, ci doar prostească, din care tot tu ieși cel umilit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
și bocanci cu obiele, exact așa cum trebuia să aibă. Da, tată, am spus eu, răsucindu-mi barba între degete. Ocolul silvic îi datora multă recunoștință tatălui meu. Zonele nou plantate, defrișările, însămânțările, pregătirea pământului, lupta împotriva dăunătorilor. Voiau să-i cinstească amintirea. Cabana goală de pe vârful muntelui Ava avea să-i poarte pentru întotdeauna numele. Și i-l mai poartă încă. Se numește casa lui, deși altul a fost cel care a construit-o. Și deși eu sunt cel care locuiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
trebuie să se poată așeza între un tată și fiul lui. Dacă eu aș ști adevărul, spune Manfred, atunci nu i-aș ascunde nimic. Adevărul, zic eu, nu este întotdeauna același lucru cu realitatea. Este de datoria ta să fii cinstit cu micul Manfred. Există, de asemenea un fel de sinceritate în faptul că m-am mutat aici, sus, spune Manfred. De fapt sunt legat prea intim de el. Să nu-l lași să te vadă cum ești este aproape ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
ești bun, mă băiatule, să-ți dau pantalonii jos și să-ți ard o mamă de bătaie cu chimirul ăsta al meu în fața camerelor de luat vederi!” Câteva săptămâni după aceea Lumânărescu și cu liderul politic în cauză fuseseră văzuți cinstind frățește pahare cu șampanie și debitându-și reciproc bancuri cu milițieni la bufetul Senatului. Atâta vreme cât Bart scrisese împotriva politicienilor și a oamenilor de afaceri cu care Lumânărescu nu stabilise încă relații de amiciție, totul fusese în perfectă regulă. Patronul de
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
și pe autocarele vilegiaturiștilor. Pe tomberoanele Salubrității. Pe smogul orașului. Ai înnebunit! Lumea vrea să fie înșelată, de ce te opui? Femeii urâte îi face o deosebită plăcere să-i spui că e frumoasă, prostului că e deștept, hoțului că e cinstit și demagogului că e profet. Omului obișnuit că e cumsecade. Gata! Sluta e slută, prostul un dobitoc, demagogul un scatofag. Omul cumsecade un pericol. Seva escrocilor. Nițel complice. Fiindcă tolerează. O să-ți aprinzi paie-n cap! Nu vei schimba nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
iubirea milostivă și sfântă a lui Hristos. De aceea, împărtășirea cu Trupul și Sângele lui Hristos trebuie să ne facă milostivi față de suferințele semenilor noștri pentru care Mântuitorul S‐a născut, a pătimit, a murit și a înviat. „Vrei să cinstești Trupul Stăpânului? ‐ spune Sfântul Ioan Gură de Aur ‐, nu-L disprețui, când este gol. Nu-L cinsti doar în biserică, prin haine de mătase (care acoperă Sfântul Potir, n.n.), în timp ce afară Îl lași gol, tremurând de frig. (...) Cinstește-L deci
Patriarhul Daniel: Taina Crăciunului este taina iubirii milostive şi smerite a lui Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/80492_a_81817]
-
să ne facă milostivi față de suferințele semenilor noștri pentru care Mântuitorul S‐a născut, a pătimit, a murit și a înviat. „Vrei să cinstești Trupul Stăpânului? ‐ spune Sfântul Ioan Gură de Aur ‐, nu-L disprețui, când este gol. Nu-L cinsti doar în biserică, prin haine de mătase (care acoperă Sfântul Potir, n.n.), în timp ce afară Îl lași gol, tremurând de frig. (...) Cinstește-L deci, împărțind averea ta cu cei săraci: căci lui Dumnezeu nu-I trebuie potire de aur, ci suflete
Patriarhul Daniel: Taina Crăciunului este taina iubirii milostive şi smerite a lui Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/80492_a_81817]
-
Vrei să cinstești Trupul Stăpânului? ‐ spune Sfântul Ioan Gură de Aur ‐, nu-L disprețui, când este gol. Nu-L cinsti doar în biserică, prin haine de mătase (care acoperă Sfântul Potir, n.n.), în timp ce afară Îl lași gol, tremurând de frig. (...) Cinstește-L deci, împărțind averea ta cu cei săraci: căci lui Dumnezeu nu-I trebuie potire de aur, ci suflete de aur”. Omul care nu se dăruiește pe sine lui Dumnezeu, prin rugăciune, și semenilor săi, prin fapte bune, sărăcește spiritual
Patriarhul Daniel: Taina Crăciunului este taina iubirii milostive şi smerite a lui Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/80492_a_81817]
-
Mutu îi "pipăie" iubita care tocmai trecea prin zonă cu reflexele unei oglinzi expuse la soare, îl pocnește cu muchia unui topor în moalele capului. Nu se știe dacă victima este abandonată moartă sau doar leșinată în vagonul-dormitor unde se cinstise cu o sticlă de vodcă pe care nu pregetase să o lingă cu gesturi obscene, în fața lui Mihai, verbalizând silueta și numele tinerei preotese Agnesa. Aceasta este unul din personajele de prim plan ale cărții, întrupând nu doar frumusețea de
Dosar penal în formă de roman by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8055_a_9380]
-
filosofie de scenă, remarcabilă, și o filosofie existențială impecabilă. A avut un aer princiar. Felul în care mergea, în care privea, în care își exprima acordul sau dezacordul, aroganța sau tandrețea. I-a plăcut viața. A iubit-o și a cinstit-o ca pe un dar. A trăit-o. A iubit, a suferit. A cîntat ca un prinț alb, ca un rus singur, rătăcit pe întinsul Siberiei. Am stat, cu toții, în anii optzeci, la cozile interminabile de la Teatrul Mic, care se
Salve pentru general by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8056_a_9381]
-
poți adresa flatarisindu-l cu o expresie modernă și care trebuie să aibă efect bun: ,Luntrașule Charon, hai patroane,/ să așteptăm măcar până mâine...", el intervine cu îndemnuri prețioase de ultim moment: ,Hai, omule, fii isteț și vino cu mine,/ Te cinstesc cu un pahar de lumină.../ Și știi ceva, mai bine schimbă-ți meseria.../ Fii manager de principii sezoniere,/ Fii stilist de vorbe goale, cămătar de idei,/ Ai ghicit, bre, - acolo e trai pe vătrai, -/ Politica, tată, e tot ce se
Poemul si scriitoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7878_a_9203]
-
realitate, Isus a înviat a treia zi de la punerea în mormânt, aceasta fiind prima zi a săptămânii pentru evrei, dar pentru comunitatea creștină acea zi avea să devină pentru totdeauna Ziua Domnului, Ziua Învierii, Ziua adunării tuturor pentru a-l cinsti pe Dumnezeu. La sfârșitul primului secol și începutul celui de-al doilea, Sfântul Ignațiu de Antiohia spune că duminica este o caracteristică nouă, proprie creștinilor. „Cei care trăiau odinioară în obiceiurile vechi au ajuns la o nouă speranță și nu
Fiecare eveniment din viaţa lui Isus nu este decât împlinire a cuvântului Scripturii - Scrisoarea pastorală de Paşte a ÎPS Ioan Robu () [Corola-journal/Journalistic/70241_a_71566]
-
știu că n-au umor (altfel n-ar fi atât de dezinvolți în publicarea, în special, a unor volume de epigrame): Își are rost și-o băutură/ Când toamna gâlgâie rubinul./ Băut la timp și cu măsură/ Tot omul bun cinstește vinul!" (Iordan Aioanei); "Aleșii nu mai fac nimic,/ Nici măcar nu dau din Ťclanțăť./ Pentru ei a ajuns un tic:/ Se gândesc doar la vacanță."; "Ei fac politică de paie/ Fără un crez sau ideal./ Ei speră pensii mai Ťbalșoaieť/ Și
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
că apoi se vor usca. Ziua Crucii este o zi prielnică pentru culegerea plantelor de leac, dar și culesul viilor începe tot acum, de-aceea ziua poartă și denumirea de „Cârstovul viilor”. Teama de foc Când la 15 septembrie Biserica cinstește pe Mucenicul Nichita, poporul român serbează pe alocuri pe Sfântul Macovei, cunoscut ca apărător al păsărilor mai mici decât năprasnicul uliu. În ziua de 22 septembrie, când Biserica prăznuiește pe Mucenicul Foca, poporul român, în special în zona de nord
Septembrie la români: credințe populare. De se consideră pregătirea pentru o nouă viață by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/73943_a_75268]
-
de foc și nu lucrează în această zi. Ziua în care românilor le e frică de lupi O altă sărbătoare este zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul, pe 24 septembrie, fiind ținută de popor sub numele de Zămislirea. În aceeași zi, țăranii cinstesc amintirea Mucenicei Tecla, fiind cunoscută și serbată prin unele părți sub numele de Tecle sau Teclele. Unii țărani socotesc Teclele ca pe niște Filipi, numindu-le Strefetitele, Tresfetitele sau Tiecărașii. Teclele se păzesc cu mare strășnicie, mai ales prin părțile
Septembrie la români: credințe populare. De se consideră pregătirea pentru o nouă viață by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/73943_a_75268]