4,913 matches
-
Victor Durnea De mai multe ori, C. Stere a menționat un duel al său, de fapt, o provocare la duel lansată unui director de ziar, neacceptată de acela. Ceva mai pe larg a vorbit în Spovedanie pentru oamenii cinstiți, text publicat în martie 1908, în două ziare, unul din capitală, altul din Iași1, și menit să pareze atacurile unor adversari politici. În speță, după ce, în introducere, precizează că s-a hotărît cu greu "să întrețină publicul despre șsine însușiț
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
vreo 40 de ani33, acela ce a fost pus să însceneze faimosul apel - împreună cu d. Cănănău, șeful fanaragiilor din Iași, șef de birou la credit, membru al clubului conservator și student-edec al Universității de vreo 10 ani - și-au continuat cinstita însărcinare căutînd să zădărnicească scopul pentru care venișseț". Cel dintîi a fă-cut-o "urmărindu-șiț orice demers și combătîndu-șlț cu zgomotul și vociferările pe care le comanda cetei de streini care erau cu dînsul în fundul sălii". "Acest domn Sterea -se spune în
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
așa cum nu putem striga în fiecare zi la gazetă sau la colț de stradă că suntem naționaliști, iar ceilalți, cei care nu strigă, sunt trădători. Avem, pe de altă parte, convingerea că un popor ca poporul german preferă o atitudine cinstită și leală uneia slugarnice și gălăgioase, cum o manifestă o parte din presa noastră. Prin urmare, toată admirația pentru germani și pentru politica lor, dar vrem s-o manifestăm în așa fel, încât s-o împăcăm cu demnitatea noastră națională
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
se va zice peste ani și ani, tot ea e consolarea relelor repetate și infinit repetabile. Niciodată, într-un fel sau altul, n-a fost mai bine. Toate ideile romantice trăiesc în această pledoarie pentru eroii coborîți în bătătură și cinstiți ca niște moși buni. Însă nu pînă acolo unde se exaltă legăturile de sînge cu Roma, "patimă care domnește astăzi mai ales în Transilvania." Romantismul lui Kogălniceanu visează cu măsură: "Să ne ferim, domnii mei, de această manie care trage
În urma unui târg de carte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9041_a_10366]
-
-se pe zvonuri, pe informații inventate sau pe informații reale folosite tendențios. Altă problemă o constituie alegerea celor care urmează să fie puși la zid. De obicei sunt preferați oamenii de valoare, care nu pot fi întrecuți într-o competiție cinstită, sau pur și simplu personalitățile care se bucură de o anumită vizibilitate. Marii vinovați, ascunși în mediocritatea lor profesională ca racii în mâl, scapă mereu de biciul pedepsitor al procurorilor improvizați. În consecință, aproape întreaga elită intelectuală și ideea însăși
Vocea intransigentului naționale by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9020_a_10345]
-
am fost invitați să ne spălăm rufele între noi. Ei bine, veți fi uimiți să știți ce poate ieși dintr-o asemenea inițiativă: o bălăcăreală încă mai sinistră decât aceea a reporterilor și politicienilor italieni. E de înțeles că românii cinstiți din Italia au de suferit de pe urma conaționalilor care se țin de potlogării. Dar asta nu-i îndreptățește să ne ofere imaginea unor procurori de tip medieval. Pentru că de asta am avut parte: de-o punere în scenă de-o grosolănie
Vandalii din Balcani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9044_a_10369]
-
de tip medieval. Pentru că de asta am avut parte: de-o punere în scenă de-o grosolănie înfiorătoare. Pe fondul unui drapel tricolor, boțit de parc-ar fi stat până atunci sub șaua unui cal beat, diverși români care lucrează ("cinstit", după cum susținea reporterul) s-au dezlănțuit într-o veritabilă competiție a urii. Ideea era una singură: "animalele" care stricau imaginea țării erau invitate să părăsească Italia. Apelativul cel mai frecvent era "idioților", rostit cu o dezinvoltură care dovedea un intens
Vandalii din Balcani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9044_a_10369]
-
d-lor V. Stupu și Doniroff, în același cotidian (numerele 169, 175 și 176), din 27 august, 3 și 4 septembrie 1893, acesta iscălit cu pseudonimul C. Sorțescu; numeroase articole și note inserate în "Evenimentul literar", binecunoscuta Spovedanie pentru oamenii cinstiți, din 1908, "scrisorile din Basarabia" și "cronicile externe" găzduite de "Viața românească" (între 1906 și 1916), articolele cu genericul Din carnetul unui solitar, o serie de (să le numim astfel) cronici literare din "Adevărul literar și artistic" etc., etc. Celei
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
și artistic" etc., etc. Celei de-a doua categorii îi aparțin textele pe care Stere le-a publicat mai ales în deceniul următor stabilirii sale în România sub alte pseudonime decît cele cunoscute, despre care odată (în Spovedanie pentru oameni cinstiți) a precizat că au fost în număr de peste două duzini. Absolut necesară, "repunerea în circulație" a textelor din prima categorie va urma negreșit, ea depinzînd numai de găsirea unei edituri dispuse la o asemenea întreprindere, desigur, puțin profitabilă în plan
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
Stere, precum am afirmat mai sus, articolul Socialiștii și mișcarea națională, motivul principal fiind în special mărturisirile scriitorului și omului politic. Este ceea ce se precizează și în biografia alcătuită de Z. Ornea, care dă și coordonatele contextuale: Spovedanie pentru oameni cinstiți (1908) și un discurs parlamentar rostit în iulie 19144. Cea dintîi mărturisire are într-adevăr o oarecare valoare "probatorie", aici făcîndu-se referire la "primul articol publicat" șsubl. n.ț, nu însă și cea de-a doua, în ea semnalîndu-se doar
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
pentru credinciosul revoluționar..." Dacă mare parte din aceste informații autorul articolului le-a găsit în ziarele străine, în schimb, portretul pe care i-l schițează eroului - "Ca persoană morală, el șSawickiț atrăgea inimile tuturora cari-l cunoșteau. Caracter nobil și cinstit pînă la susceptibilitate, el era un adevărat tip de ceea ce se cheamă rigorist. Revoluționarilor el nu le îngăduia nici o abatere de la cererile celui mai curat ideal moral, spunînd că ei sunt datori a îndeplini în viața lor înalta morală socialistă
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
ei sunt târâți prin tribunale și eventual condamnați, după cum tot ei ajung în perpetuitate pilde vii ale conduitei intelectuale reprobabile. Însă adevărații experți în plagiat, singurii cunoscători ai "secretelor" meseriei, au fost, sunt și vor rămâne de-a pururi "negustori cinstiți" de bunuri ale spiritului" (p. XI). Mi s-a părut foarte ciudată această compătimire a plevuștei, a plagiatorilor dovediți, prinși în locul marilor rechini ai culturii. Văd aici un reflex meschin al vieții noastre actuale: toată lumea fură, dar condamnați sunt numai
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
nepotrivit. E cel puțin dezolant să crezi că toată lumea plagiază, numai că unii sunt prinși, iar alții nu. Dacă e adevărat că hoțul neprins e negustor (om, scriitor) cinstit, conform prezumției de nevinovăție, reciproca e dezolantă pentru un cercetător: omul cinstit (negustorul, scriitorul) e un hoț, deocamdată, nedovedit. S-ar putea ca o "filosofie" ieftină a plagiatului să-ți insufle gândul că nu există originalitate în cultură, dar lipsa de originalitate nu e sinonimă totuși cu plagiatul. Nu putem studia istoria
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
reținem însă ce e bun din cartea lui Hazard, de pildă fabula lui Bernard de Mandeville, olandez prin naștere și englez prin adopțiune, care publică în 1705 o broșură de 26 de pagini, intitulată Stupul zumzăitor sau escrocii deveniți oameni cinstiți, în rîndurile căreia vrea să arate cît de utopică poate fi ideea unei societăți în care oamenii, însuflețiți numai de sentimente de dragoste, sunt cu toții cinstiți și buni. Bernard de Mandeviile, după modelul fabulelor lui Esop și La Fontaine, folosește
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
1705 o broșură de 26 de pagini, intitulată Stupul zumzăitor sau escrocii deveniți oameni cinstiți, în rîndurile căreia vrea să arate cît de utopică poate fi ideea unei societăți în care oamenii, însuflețiți numai de sentimente de dragoste, sunt cu toții cinstiți și buni. Bernard de Mandeviile, după modelul fabulelor lui Esop și La Fontaine, folosește imaginea unui stup de albine. În acest stup, spune autorul, nu lipsesc nici escrocii, nici bișnițarii, nici medicii proști și nici miniștrii incompetenți. Pe deasupra, pînă și
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
și egoismele individuale contribuie la bunăstarea colectivă. Există așadar o fericire pe porțiuni limitate a cărei cauză stă în amănuntul paradoxal că binele general se clădește pe baza egoismelor individuale. Societatea e fericită în ciuda faptului că albinele nu sunt nici cinstite și nici virtuoase. Și acum intervine reforma. "Dar iată că s-a produs o schimbare în spiritul albinelor, care au avut ideea bizară de a nu mai dori decît cinste și virtute. Au cerut o reformă radicală; cele mai leneșe
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
turci. în Balcani, s-a văzut des. (Luați-o ca pe o glumire.) Trecând pe lumea cealaltă, Ștefan cel Mare lăsa cu limbă de moarte moldovenilor săi, că dacă trebuie să închine țara, să o închine turcilor, că sunt mai cinstiți și își respectă cuvântul dat. Ca observație, era cum ar fi câștigat o bătălie... De atunci, ne rămase probabil propoziția... turcu plătește! Plata onestă. Românul nostru nu putea fi decât un ambiguu din naștere. Este el un creștin botezat, dar
Credință și joc lexical by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9232_a_10557]
-
lua revanșa niciodată, deși va încerca. În martie 1978, Ceaușescu îl înlocuiește în funcția de ministru de Externe cu Ștefan Andrei. Este pensionat și se simte marginalizat și înfrânt. Singura șansă care îi mai rămâne este să joace demn și cinstit în funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor și așa va proceda. Dan Deșliu și Dorin Tudoran, pregătiți de disidență, i se confesează și îi fac reproșuri: G. Macovescu nu este deloc alarmat. Dimpotrivă, crede într-un comunism cu față umană
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
Ultimul mesaj al lui Chiril Merișor: "indestructibil", cuvântul izolat scris pe un bilețel, nu e greu de tradus. Aurică, unul dintre prietenii săi din "Galerie", a intuit foarte bine motivația sinuciderii lui Chiril Merișor: "de scârbă, sufletul lui nobil și cinstit n-a suportat" (p. 480). Mai putem citi astăzi romane cu comuniști? - se vor întreba cei mai tineri. Depinde cum sunt scrise, cum sunt formulate problemele și cum sunt rezolvate dramele. Constantin }oiu nu pune accentul pe faptul că Merișor
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
asta în zilele dinaintea înmormântării Patriarhului Teoctist. Regrete strunjite în limbaj de lemn, pioșenie de porunceală, omagii căznite, cuvinte alese învățate pe de rost și turuite ca lectura de pe prompter, lecturi pe prompter, printre care se mai rătăceau și regrete cinstite, cum au fost cele ale unei octogenare de la o casă de bătrîni, unde Teoctist se ducea din cînd în cînd. Emisiuni de televiziune, cu interminabile transmisiuni în direct. Iar din spatele elogiilor și din spatele întrebărilor adeseori prostești ale reporterilor răzbăteau din
Morți paralele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9390_a_10715]
-
Bogdan-Duică a rămas în amintirea lui Pavel Dan "un suflet înțelegăror cu studenții, cu cei săraci și merituoși îndeosebi. Pentru aceștia s-a zbătut pretutindeni, sprijinin-du-i la examenul de bursă și ajutându-i cu fapta și cu vorba". Teodor Capidan, cinstit om de catedră, cum ar zice Călinescu, este elogiat pentru prodigioasa activitate filologică, pentru truda de a fi salvat ce mai era posibil din limba românilor transdanubieni și pentru că, în sfârșit, "ca profesor nu-mi aduc aminte în patru ani
Centenar Pavel Dan - Colaborator la revista "Blajul" by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9414_a_10739]
-
de râs. Ne fac de râs pentru că nu au nici minima diplomație încât să nu abordeze subiecte de care sunt total străini. O meteahnă păguboasă a românilor, care la orice întrebare, din orice domeniu, nu știu să dea un răspuns cinstit de tipul "nu știu". Cu cît sunt mai puțin informați într-o problemă de care sânt străini, cu atât se vor amesteca mai mult "ca musca în lapte" și , cum spune românul, în final "va vărsa cerneala". I. Primari ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
munte (Stahl, 1998, vol. I, p. 144). Argumentul constituțional al confederației împotriva satului Poiana: „Aciastă alcătuire ce s-a făcut de noi răzășii din toată Vrancea nu se poate strica, fiind făcută prin bună rânduială și mai ales și înaintea cinstitei stărostii” (Stahl, 1998, vol. I, p. 144). Soluția: obștea mare se întrunește pentru a căuta o soluție satisfăcătoare: „Adică noi toți locuitorii din satili ocolului Vrăncii ne-am adunat toati satili la un loc și înaintea Vornicii am hotărât, cu
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
este imperfectă și mai cu seamă părtinitoare (dar se erijează în postura soluției unice și evidente), intelectualul ar trebui să aibă modestia sublimă și naivă de a scrie poate nu un tratat întreg „despre privighetoare“, dar măcar rândurile în care cinstitul autor din veacul al XVIII-lea și-a dedicat mintea și energiile binelui public. Vanitatea intelectualului, însă, a militantului de salon, nu suportă altă vecinătate decât a teoreticienilor oficiali, propagandiști care au justificat o istorie modernă schizoidă. Atâta doar că
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
o temelie solidă, constituită din cunoștințele anterioare. Încercarea de a clădi un asemenea edificiu pe un fundament șubred este sortită eșecului. Ipostaze Realiștii și înțelepții trăiesc cu picioarele pe pământ, în timp ce fanteziștii plutesc într-o lume iluzorie, fictivă. Prudență Omul cinstit și înțelept nu pleacă la drum cu oricine. Cunoaștere Dacă vrei să cunoști realitatea în imensitatea și complexitatea ei, învață să o privești cu ochii minții. Recunoștință Când citești o carte care îți merge la suflet îndreaptă un gând de
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]