702 matches
-
mult de 400 de specii de vertebrate. Preponderent specii care apar de asemenea și în România și Ucraina, și în Balcanii de Est. În păduri trăiesc : cerbi, jderi, veverițe, șoareci de pădure, pajure, vulturi pleșuvi, ciufi de pădure, huhureze, ulii, ciocănitori pestrițe, pițigoi, cinteze, codobaturi, gaițe, coțofene, cuci, dumbrăvenci, porumbei și sitari. Stepa are o faună alcătuită mai ales din rozătoare, dintre care cel mai reprezentativ este popândăul. Mai apar: hârciogul, șoarecii de câmp și cățeii-pământului. Animalele mai mari sunt: lupul
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
călărie ale unui cal lupta lor lunga a fost fragmentata in anime plav număr de înmatriculare auto a municipiului muntenegrean dronten este un loc folosit pentru asimilarea de oameni din medii foarte variate din grupa păsărilor menționăm stăncuța cucuveaua prepelița ciocănitoarea pestriță rândunica vrabia cioara ciocârlia etc se hrănesc cu afide omizi larvelor altor insecte ca răspuns cele doua funcții au fost împărțite în două aplicații separate de la începutul vieții a profitat de pontificatul unchiului său având învățători particulari foarte buni
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
petru a învățat foarte multe lucruri noi și a angajat sute de specialiști occidentali o parte dintre analiști scot în evidență caracterul enciclopedic al culturii sale varietatea preocupărilor și abundența operelor sale din grupa păsărilor se află stăncuța cucuveaua prepelița ciocănitoarea pestriță rândunica vrabia cioara ciocârlia etc limba latină inițial folosită în administrație comerț și armată devine treptat limba populară înlocuind dialectele celtice acest lucru a făcut ca urmașii rezultați din căsătorie să nu fie eligibili pentru succesiunea la tron cea
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
munte ("Tetrao urogallus"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), șerpar ("Circaetus gallicus"), cristei de câmp ("Crex crex"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
Aegolius funereus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), șerpar ("Circaetus gallicus"), cristei de câmp ("Crex crex"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio") sau viespar ("Pernis apivorus"); specii protejate
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
Alcedo atthis"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), șerpar ("Circaetus gallicus"), cristei de câmp ("Crex crex"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio") sau viespar ("Pernis apivorus"); specii protejate, enumerate în anexa I-
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
Aquila chrysaetos"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), șerpar ("Circaetus gallicus"), cristei de câmp ("Crex crex"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio") sau viespar ("Pernis apivorus"); specii protejate, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), șerpar ("Circaetus gallicus"), cristei de câmp ("Crex crex"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio") sau viespar ("Pernis apivorus"); specii protejate, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
cineva care nu are un rang diplomatic, și trimite una sau mai multe persoane pentru transmite cuiva un mesaj. Reprezentantul Vaticanului este numit nunțiu apostolic (ital.: Nunzio Apostolico; (lat.: nuntius)). In mitologie erau considerați soli, unele păsări ca și corbul, ciocănitoarea, porumbelul, sau unii zei ca Hermes sau Hiob, îngerul din biblie, precum și unele fenomene ale naturii erau considerate soli sau „semne cerești” ca de exemplu cutremurul, fulgerul.
Sol (trimis) () [Corola-website/Science/308089_a_309418]
-
noiembrie este, astfel, sărbătorită ca zi a Căderii Zidului. În zilele următoare, berlinezii au venit la Zid cu baroase pentru a smulge suveniruri, reușind să dărâme porțiuni întregi ale barierei în acest timp. Acești oameni au câștigat porecla de "Mauerspechte" (ciocănitori de zid). Regimul est-german a anunțat deschiderea a 10 noi puncte de trecere în următoarele săptămâni, inclusiv în anumite puncte simbolice (Potsdamer Platz, Glienicker Brücke, Bernauer Straße). Mulțimi de ambele părți ale frontierei au așteptat la aceste puncte cu orele
Zidul Berlinului () [Corola-website/Science/303078_a_304407]
-
un mamifer. Ciuta, își naște puii vii și îi hrănește cu lapte. Căprioara, naște numai un pui. Alți reprezentanți sunt veverița,hermelina și samurul, de asemenea se găsesc și vulpi, jderi, arici, iepuri, râși, lincși, castori și pume. Păsări: pițigoi, ciocănitoare, mătăsar, grangur, cocoș de munte, iernuca, gaița de munte, bufnița, cucuveaua, huhurezul și forfecuța. Insecte: furnici, fluturi, țânțari, gândăcei și păianjeni. Tind să fie acide, deoarece rășina căzută pe pămant împiedică descompunerea și reciclarea substanțelor nutritive.Solul de sub copaci este
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
unui însemnat număr de animale și pasari ca: mistrețul, căprioara, vulpea, iepurele, hârciogul, șoarecele de câmp, popândăul, dihorul, viezurele etc. Pe lângă animale, o mare varietate de păsări încântă văzul și auzul călătorului, printre care amintim: privighetoarea, ciocârlia, vrabia, sticletele, turturica, ciocănitoarea, coțofana, fazanul, etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sprâncenata se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,21%), cu o minoritate de romi (1,19
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
mistreț, râs, jder, căprior și cerb. Etajul subalpin situat, între 1200-1600 m, este ocupat de către pădurile de molid și brad exploatate forestier între anii 1920-1930, azi complet refăcute. Aici întâlnim o faună reprezentată prin urs, cocoșul de munte, acvila țipătore, ciocănitoarea mare, șopârla de munte, vipera neagră, șoarecele vărgat. În fine, etajul alpin cuprinde plaiurile Neteda și Scânteia, cu pajiști înierbate cu țepoșică, păiușul roșu, și iarba mieilor, printre care crește afinul, jnepenul și mușchiul de turbă. Aici doar ursul se
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
anuală de 6-8 °C; -lumină slabă -arbori: fag, mesteacăn, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, molid, brad; -arbuști: alun, mur, corn; -plante erbacee: feriga, mușchi, licheni, mierea-ursului, păiuș; -animale nevertebrate: insecte (cărăbuș de pădure, croitorul fagului); -animale vertebrate: ciocănitoare, gaița, huhurez, cerb, urs brun, jder, râs, veverița, mistreț, pisica sălbatică. Pădurile de molid, (numite și "molidișuri"), ocupă regiunile înalte ale Munților Carpați, de la limita superioară a fagului până în zona subalpina. Ele sunt instalate la altitudini de 1200-1800 m. În
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
brad, fag, mesteacăn, paltin de pădure, etc. -arbuști: afin, merișor, zmeur, coacăz de munte; -plante erbacee: ciuperci, mușchi, licheni (mătreața bradului), feriga; -animale nevertebrate: insecte (omida, viespe ,etc); -animale vertebrate: șopârla de munte, năpârca, pițigoi de brădet, cocos de munte, ciocănitoare, veverița, jder, mierla, etc. Multimedia
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
la N-E-ul orașului, ocupă 40% din terenurile fondului silvic al țării. Acestea cuprind o vastă varietate de arbori: stejari, tei, ulmi, arțari, carpeni, plopi etc.; animale: bursucul, veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri, pruni, caiși, piersici, nuci, cireși, vișini. Pe văi se cultivă legume: roșii, castraveți, vinete, ceapă, ardei dulci, varză etc.
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
au suprafețe mari acoperite de păduri de stejar caracteristice climei. Între speciile pădurii apar stejarii pufoși și stejarii brumării. Caracteristice pădurilor sunt mamifere precum căprioara, mistrețul, lupul, vulpea, pisica sălbatică, râsul, viezurele, iepurele. Între păsări se remarcă găinușa de alun, ciocănitoarea, cucul, fazanul, prepelița, șoimul, bufnița iar între pești mreana și bibanul. Partea superficială terestră se compune din clasa argiluvilsolurilor cu tipurile cenușiu și brun - roșcat. Dealurile de Vest conțin resurse de cărbuni inferiori (lignit) ce sunt exploatați în "Bazinul Barcăului
Dealurile de Vest () [Corola-website/Science/312488_a_313817]
-
cu ajutorul pliscurilor, membrelor inferioare, iar unele specii precum Tanysiptera, evacuează molozul din cuib cu ajutorul cozilor. Cuiburi în scorburi Unele păsări își fac cuib în scorburile copacilor verzi sau uscați, în schimb ce unele își construiesc cuibul singure, acesta fiind cazul ciocănitorilor, păsărilor din familia Trogoniformes sau ascorțarilor. Printre speciile de păsări care îți fac cuib în scorburile deja existente se află păsările din fam. Paridae, Sialia, păsările rinocer, muscarii, bufnițele și unele specii de rațe. Multe dintre speciile care clocesc în
Cuib () [Corola-website/Science/312012_a_313341]
-
deja existente se află păsările din fam. Paridae, Sialia, păsările rinocer, muscarii, bufnițele și unele specii de rațe. Multe dintre speciile care clocesc în scorburi folosesc cuiburile construite de oameni, datorită asemănării lor atît prin formă cât și prin materiale. Ciocănitoarele sapă scorburi în trunchiul copacilor cu ajutorul ciocurilor bine ascuțite, acțiune care le ia în jur de două săptămâni de muncă. Scorburile sunt construite pe partea care privește în jos a crengii, pentru a împiedica pătrunderea apei de ploaie și de
Cuib () [Corola-website/Science/312012_a_313341]
-
cu ajutorul ciocurilor bine ascuțite, acțiune care le ia în jur de două săptămâni de muncă. Scorburile sunt construite pe partea care privește în jos a crengii, pentru a împiedica pătrunderea apei de ploaie și de a înfreuna accesul prădătorilor. Scorbura ciocănitoarelor este compusă dintr-un tunel prin care se intră și o cameră de clocit și de creștere a puilor. Ciocănitoarele își construiesc o scorbură în fiecare an, cu excepția ciocănitorii cu creastă roșie (Picoides borealis) care o folosește toată viața. Această
Cuib () [Corola-website/Science/312012_a_313341]
-
care privește în jos a crengii, pentru a împiedica pătrunderea apei de ploaie și de a înfreuna accesul prădătorilor. Scorbura ciocănitoarelor este compusă dintr-un tunel prin care se intră și o cameră de clocit și de creștere a puilor. Ciocănitoarele își construiesc o scorbură în fiecare an, cu excepția ciocănitorii cu creastă roșie (Picoides borealis) care o folosește toată viața. Această pasărte își construiește scorbura timp de până la doi ani. Există păsări care îți construiesc scorburi și în unele specii de
Cuib () [Corola-website/Science/312012_a_313341]
-
pătrunderea apei de ploaie și de a înfreuna accesul prădătorilor. Scorbura ciocănitoarelor este compusă dintr-un tunel prin care se intră și o cameră de clocit și de creștere a puilor. Ciocănitoarele își construiesc o scorbură în fiecare an, cu excepția ciocănitorii cu creastă roșie (Picoides borealis) care o folosește toată viața. Această pasărte își construiește scorbura timp de până la doi ani. Există păsări care îți construiesc scorburi și în unele specii de cactuși. Cuiburile în formă de ceașcă sau de cupă
Cuib () [Corola-website/Science/312012_a_313341]
-
Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), cocoș de mesteacăn ("„Lyrurus tetrix"), găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), codobatură ("Motacilla alba"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus") sau uliu ("Accipiter nisus"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
vulpes crucigera"), râs ("Lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), cocoș de mesteacăn ("„Lyrurus tetrix"), găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), codobatură ("Motacilla alba"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus") sau uliu ("Accipiter nisus"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice); printre care: acvila de stâncă ("Aquila chrysaetos"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ploier de munte ("Charadrius morinellus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), viespar ("Pernis apivorus"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus") și huhurezul mare (Strix uralensis
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]