3,709 matches
-
că prăzi TRECĂTOARE a morții ETERNE! Iată-l ajuns deja de pe Platoul înălțimilor Golan din Cercul uriașilor din C5 în Fortăreața Carpatică a Atlanților! ( Din pentamorfoza apogeului limitelor cunoașterii în octomorfoza Artei-transformării ). S-a întors Corbul cu Cutia neagră în cioc, doamnelor, ca să se întâlnească iar cu Bunicul lui, cu Uliul de obsidian, care zboară cu Soarele mișcării în gheare, deasupra Cercului uriașilor din C5, așteptând să apară în C1 Micuțul Zeu Sifilitic, ca să-l întrebe, ostentativ: “De ce nu pornești din
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1656 din 14 iulie 2015 Toate Articolele Autorului ÎN COLȚUL STRĂZII În colțul străzii plânge-un suflet mai bătrân, întors cu fața spre apus. Stă. Se-apleacă să ridice un gram de pâine, scăpat din ciocul unei pitulice. Se-ndreaptă greu și-o lacrimă îi curge, când pe lângă el, un copilandru fuge. L-a clătinat puțin, dar cui îi pasă? E sărac, sărac, n-are bani, n-are leac și nici casă! Nu-i nimic! Are
ÎN COLŢUL STRĂZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365887_a_367216]
-
Mai marele de Sectorul Doi? Sau ai un nufăr care te susține, E libertate azi la noi. Căci, dacă n-ai, nu te văd bine.. Uite, chiar acum cred că *** Te paște un nenoroc ... . Și ... haț!!, o prinse barza-n cioc! Morala: Uită-te în spate dacă n-ai nimic, fă-te mai mic! Fabula creșterii In curtea unui om cu stare Dintr-o comună oarecare, Pierise liniștea, de fel, Când, printre alte dobitoace, Așa, ne place - nu ne place, Mai
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
de stat. Până la sfârșitul zilei mai era mult. Găsise ceva de lucru, cercetă niște cuiburi de păsărele prin făget. Îi plăcea grozav să vadă ouă mici de pestrițe. Dar cel mai mult îi plăcea să vadă puișorii mici, golași, cu ciocuri mari, galbene, doar cu pufușor în loc de pene. Încet-încet, veni și seara. Adună în sticlă niște cărbune de la o cioată proaspăt arsă, adăugă apă în sticlă, să aibă ce arăta mamei acasă. Greu, cam greu, se lăsă seara. Mai așteptă să
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
trezindu-mă din coșmaruri, ca pe majestatea sa holderlin, însingurat, cufundat în tristețe, cu care adesea intru în vorbă; el mă învață despre călătoria în nirvana, despre hieroglifa pictată peste cer din care fug încet umbrele amintirilor, despre pasărea cu ciocul de aur ca dar al morții unde există fum, cenușă, fisuri și uitări care ies din plămânii paradisului; știu că ne vom repeta în firele de iarbă, știu că ne vom regăsi în copaci, în culoarea trandafirilor, în frescele din
PARADOXURI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366035_a_367364]
-
deci, zise aceasta, ești ditamai luptătorul! Vulturul își roti prin cameră ochii împăienjeniți de neliniște. Capul îi era acoperit de pene albe ca laptele, iar corpul de pene gri și maronii. Căuta, în continuu, să o ciupească pe prințesă cu ciocul lui gălbui. -Vreau în camera răscrucilor! zise Talestri, ridicându-se brusc și ținând cu o mână aripile vulturului. Pasărea scoase un scâncet și își lăsă capul în jos, în semn de supunere. -Talestri! exclamă nemulțumită Burnesha. Iar cauți camera mea
VULTURUL, ANTAL ŞI ENERGIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365382_a_366711]
-
se duce Și cu ele stau pe gânduri Despre toamna buclucașă Și, sorbind din must, prin rânduri Las o rimă mai poznașă, Ca să ai, iubite prieten, Zâmbet cald , că-ți șade bine Și, mâncând un miez de nucă, Să dai cioc la must, cu mine. Leonid IACOB sâmbătă, 28 septembrie 2013 Referință Bibliografică: de toamnă / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1002, Anul III, 28 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DE TOAMNĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365104_a_366433]
-
Prin aer zbura o mulțime de pescăruși înfometați, făcând o gălăgie infernală cu țipetele lor... La un moment dat, un pescăruș matur a „ochit” pe plajă o bucată de pâine acoperită pe jumătate de nisip. A luat-o rapid în cioc și s-a dus pe digul de beton, încercând s-o sfărâme pentru a putea înghiți. Tot dădea cu putere de beton bucata aceea de pâine, nereușind s-o mănânce. După un timp, pescărușul a luat în cioc bucata de
FURNICA ŞI PESCĂRUŞUL de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366408_a_367737]
-
rapid în cioc și s-a dus pe digul de beton, încercând s-o sfărâme pentru a putea înghiți. Tot dădea cu putere de beton bucata aceea de pâine, nereușind s-o mănânce. După un timp, pescărușul a luat în cioc bucata de pâine tare ca piatra și s-a dus cu ea în apa mării. Mare mi-a fost mirarea când l-am văzut că începe să dea pâinea prin apă pe o parte și alta, până ce s-a înmuiat
FURNICA ŞI PESCĂRUŞUL de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366408_a_367737]
-
omul se naște fără trecut ( venind de niciunde mergând spre niciunde! ) se trezește uimit aruncat în prezent într-o lume nebună ostilă de neînțeles condusă de forțe obscure de reguli absurde de destin ( nu-i clar de ce puiul lovește cu ciocul în coaja de ou dincolo de care îl pândesc toate primejdiile lumii! ) devenind ceea ce el însuși face din sine prin faptele sale uneori chiar împotriva lui Dumnezeu... Referință Bibliografică: Mitul lui Prometeu / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2344
MITUL LUI PROMETEU de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366443_a_367772]
-
Poarta Sfântă ciocârliile își duc rugăciunile. Lumina toamnei trezește licuricii din abecedar. O zi de alta cântecul cocoșilor desparte-n noapte. Doar șoricelul știe iarna cămara la fel ca mine. Izvorul spăla în zarva primăverii tăcerea pietrei. Cu copii în cioc, pensii alimentare aduc berzele. Neavând aripi, gâza și-a pus proteze frunze de bonsai. S-ascult greierii, am aprins felinarul, deși-i plină zi. Doar un ghiocel a descoperit calea spre inima ei. Își spală cântul în valurile limpezi și
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
6 dimineață ne-a trezit . Cântă și era veselă. Am hrănit-o din nou și am lăsat-o să-și continuie lecțiile de zbor prin casă. După un timp s-a oprit și a început să-și curețe penele cu ciocul. Băiatul era tare fericit. Mami, trăiește! Bucuria nu a ținut mult . Dintr-o dată totul s-a năruit. Și-a dat capul pe spate, aripile se mișcau haotic, nu mai avea echilibru , a privit spre cer de câteva ori și s-
SELECŢIE NATURALĂ de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365710_a_367039]
-
și cu adăpostul oferit de pâlcurile de stuf. Aici, ele se puteau adăposti împotriva vitregiei vremii și aveau ca hrană peștișorii amorțiți de apa înghețată. Întregul cârd ateriză pe luciul lacului, grupându-se spre mal. Apoi, începu pescuitul, afundându-și ciocurile în mâl și căutând moluște sau peștișori. Gerul strângea tare și vântul sufla cu putere șuierând printre stufuri. Sesizând pericolul înghețării apei, gânsacul dominant ieși pe un plaur din turbă și stuf, cu întregul cârd de lebede după el. Doar
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
după ajutor. Tot grupul de pasări intră în panică. Țipau, băteau din aripi pornind spre malul plaurului, sau se retrăgeau într-o gălăgie generală, chemându-și puiul pe plaur. Păsările cu experiență au început să spargă gheața de la mal cu ciocurile, încercând să ajungă la pui, pentru a-l salva. Se agitau cu aripile, învârtindu-se mereu în porțiunile sparte, să nu înghețe apa la loc, însă gerul era prea puternic, iar puiul prea departe. Deja, exista riscul ca întreg stolul
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
evadat din pălăria unui scamator un curcubeu un pictor naufragiat pe o banchiză în derivă transmițând sos-uri în șapte culori o stea căzătoare înger plictisit de paradis ce vine-n astă lume unde un cocor ce poartă frunze-n cioc străbate nor după nor în căutarea unui curcubeu rubaiat după Omar Khayyam am deslușit taina cea mare prematur și viața îmi pare fără sens voi aștepta în loc umbrit și fără murmur dansând frenetic în jurul rugului aprins ,, Poetul și prozatorul Laurențiu
CARTEA CU PRIETENI XXXXIX- LAURENTIU BELIZAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365748_a_367077]
-
de autor, ar îndrăzni o lectură à rebo¬urs, adicătelea de la „Cuprins”, ar fi descumpăniți, cu siguranță, de diversitatea titlurilor: unele poetice într-o manieră aproape clasică - „Ochi prăfuit de stele”, „Inimi roșii în facerea nopții” sau „Lebăda neagră cu cioc de noroc”; altele alertând asupra inserției semnificatului în semnificant - „Semne crescute în lemn”, „Femeia apostilă” sau „Omul crescut în lemn”; câteva respirând un aer de (bri)colaj - „Omul de paie cu terminații nervoase albastre”, „Oamenii cu capete de textile” sau
A TREISPREZECEA FRECVENŢĂ de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366230_a_367559]
-
cu accente biblice, figura tulbure a Fridei Kahlo, dar somnul, în care rătăcește în-gerul morții, este „albastru, de inimi născător”. „Dragonul ne¬gru” este cel căruia îi stă în puteri să prindă „rădăcini florale”, iar pentru magnifica „Lebădă neagră cu cioc de noroc”, motto-ul care îi dă anima este (pseudo?)ironicul „Credință, frăție și ubi¬cuitate!”. Un loc aparte îl ocupă poemul „Reperaj”, de fapt un înca¬drament pentru una sută catrene ce se vor de sine stătătoare, deși sursa
A TREISPREZECEA FRECVENŢĂ de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366230_a_367559]
-
lui fină și tot sărea în sus de bucurie, apoi se tăvălea prin iarba moale și mătăsoasă. Când se apropie să vadă mai bine ce se întâmplă acolo, văzuse că jos era un mic pui de pasăre, încă golaș, cu cioc galben, care țipa speriat. Pesemne, neastâmpărat, căzuse din cuib, iar părinții săi țipau cu disperate de pe ramurile pomilor din jur, văzănd dușmanul de motan jucându-se cu puiul lor căzut. Atunci Liliana luă de jos puiul, îl mângâie, apoi, urcând
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361586_a_362915]
-
sidef irizată. E rochița rândunicii, elegant o-mbracă, fracu-i negru-albăstrui, coadă bifurcată. Azi trăiesc o reverie, plină de candoare, rândunica cuib își face, pentru oușoare. Rândunelul o ajută, cuibul să-și creeze, arhitecți ingenioși, sus pe metereze. Au cărat în ciocul mic iarbă și nuiele împletind un coșuleț trainic pentru ele. Au depus ouțe-n puf, apoi le-au clocit și-ntr-o bună zi, din ele, puii au ieșit. Casa cu a ei grădină, ce-i plină de floare, le
GRĂDINA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351977_a_353306]
-
răsucit niciodată cuțitul în rana cuiva, dar șoimii foamei de senzațional nu pun în talgerul balanței aceasta și s-au prăbușit ca torpilele asupra ei. Ce-ar conta pentru ei lacrimile unui artist, când sunt zămisliți de natura răului cu cioc și ghiare de sfârtecat. Așa a devenit subiect de presă stors și răstors, sucit și răsucit, tâlcuit și răstălmăcit, un om de valoare al națiunii noastre, artista atât de frumoasă al unui deceniu și veac atât de frumos, oglindă a
ANGELA CIOCHINĂ. CÂND ARTIŞTII PLÂNG, ÎNGERII SUNT ÎN LACRIMI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352334_a_353663]
-
Acasa > Poeme > Antologie > VULPE BĂTRÂNĂ Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1024 din 20 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Mă tulbură ceva nebănuit Sufletul meu scoate ciocul din pene Și sâsâie amenințător Nu știu dacă ai văzut vreodată Cum dorm gâștele Nu te poți apropia Te simt de la distanță Nu cumva dai târcoale sufletului meu Crezând că doarme Vulpe bătrână Dragostea mea!? 01 Martie 2004, seara Volumul
VULPE BĂTRÂNĂ de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352483_a_353812]
-
o capsula newtoniană. Nu mai există semnale dătătoare de certitudini, decît avantaje și dezavantaje. Turnurile de control nu mai pot stabiliza opinia publică referitoare la ideea de a survola întreaga sagă a ceții politice, care îngroașă într-o manieră adecvată ciocul vulturilor de pradă. Ca în orice alt caz de acest fel există victime de stat și colaterale, iar conflictele între istorii, între arii de monopol și de supremație, pîlpîie amenințător. Greu de explicat, uman vorbind, cruzimea unor lideri manifestată în
ZBORUL VIP 132 SAU POLITE VECHI SI NOI de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 91 din 01 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350462_a_351791]
-
o capsula newtoniană. Nu mai există semnale dătătoare de certitudini, decît avantaje și dezavantaje. Turnurile de control nu mai pot stabiliza opinia publică referitoare la ideea de a survola întreaga sagă a ceții politice, care îngroașă într-o manieră adecvată ciocul vulturilor de pradă. Ca în orice alt caz de acest fel există victime de stat și colaterale, iar conflictele între istorii, între arii de monopol și de supremație, pîlpîie amenințător. Greu de explicat, uman vorbind, cruzimea unor lideri manifestată în
ZBORUL VIP 132 SAU POLITE VECHI SI NOI de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 91 din 01 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350462_a_351791]
-
Maica Precesta i-a spus: - „Fiindcă-L iubești pe Iisus... Negru strai să porți pe tine, Să-mi viețuiești în pădure, Iar piciorușele tele... De sânge să nu se spele; Sângele ce l-a pierdut Fiul meu cel răstignit. Bis: Ciocul aurit să-ți fie - Dumnezeu să mi te ție! De-atunci Mierla-i în pădure, Iubitu-și cheamă pe nume, Ca să vină lângă ea, Haina neagră să i-o ia, S-o schimbe-n voal de mireasă, C-a fost
MIERLIŢA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350490_a_351819]
-
Toate Articolele Autorului GHEORGHE VICOL HAIKU Pălăria mea capcană pentru greieri - muzici captive. Sub frunză melcul - vântul a lăsat pe jos mere bolnave. Zbor de ciocârlii cu uverturi câmpenești - fițe de sezon. Clopotul bate - pe clopotniță cioara cu nuca în cioc. Scutur covorul - albina-mi cercetează vârful nasului. Am tras în stilou apă din mare - poem despre crabi. Distrat soarele - și-a uitat portofelul pe fundul bălții. În primăvară - cetina țese covor pentru musafiri. Vântul numără pietrele din ogradă - gutuile cad
HAIKU DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351247_a_352576]