587 matches
-
lumina celui foc". Sunt rușii, cazacii și alții: "Frunză verde de mohor, Vai de sânu-ți plin de dor, Cât e el de hrănitor Și la iepe căzăcești, Și la câini flămânzi nemțești, Și la pilafgii turcești, Și la râme ciocoiești!". Ciocoii sunt parveniții, plini de bogății și lingușitori ai fanarioților. Poporul le poartă o ură puternică. "Alelei! pui de ciocoi! De te-aș prinde la zăvoi, Să-ți dau măciuci, să te moi, De piele să te despoi. Ca să-mbrac cu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
e el de hrănitor Și la iepe căzăcești, Și la câini flămânzi nemțești, Și la pilafgii turcești, Și la râme ciocoiești!". Ciocoii sunt parveniții, plini de bogății și lingușitori ai fanarioților. Poporul le poartă o ură puternică. "Alelei! pui de ciocoi! De te-aș prinde la zăvoi, Să-ți dau măciuci, să te moi, De piele să te despoi. Ca să-mbrac cu pielea ta Pistoalele și flinta, Vântul să nu le pălească, Ploi să nu le ruginească". Forța fizică este prima
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
tot în anii comunismului ceaușist. Raporturile de putere din societatea noastră socialistă erau exact de acest tip. Ele s-au perpetuat după Revoluția din 1989 odată cu preluarea guvernării de către foștii activiști PCR și apoi prin „primenirea“ clasei politice cu categoria ciocoilor noi, după chipul și asemănarea celor vechi. În fine, tot în plan politic imediat există și stânga populistă, reprezentată de fostul Partid Democrat. Proamericană, proeuropeană, egalitaristă și cam volatilă doctrinar, combină caracteristici ale stângii feudale cu trăsături ale liberalismului clasic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
un deal și s-a terminat în 1438"; ,, Cu cât ne apropiem de izbucnirea răscoalei, cu atât țăranii stau mai mult în crâșmă ca să facă în ciuda boierului..."; "Răscoala începu spre seară și țăranii își aprinseră laternele ca să vadă drumul spre ciocoi"; Soldatul Ionescu avea o misiune importantă: belea ochii la avioane"; "Tudor Șoimaru era apt de luptă, cu vizita medicală făcută"; "Vlaicu Vodă era un funcționar model care avea un randament deosebit ca domn". Rezerv Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
devin simbolice. Rebreanu creează un adevărat „oratoriu”. Orchestra este întreaga masă a țăranilor, din care se ridică vocile, sugerând voința mulțimii. „Nu ne trebuie boieri! Ați venit să ne omorâți?... Noi nu ne speriem de soldați! Destul ne-au batjocorit ciocoii!... Huo, huo!... Să nu trageți, fraților!” Tablourile se succed rapid, imaginile vizuale împletindu-se cu cele auditive. Din corul de mai multe voci, ideea posesiunii pământului apare ca într-un lung refren, cuprins într-o gamă întreagă de izbucniri și
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
anumit eveniment din viața scriitorului („Pădurea spânzuraților”, de L. Rebreanu); 2. preocupările, afinitățile (etc.) autorului („Niște țărani”, de Dinu Săraru); (uneori) titlul poate fi: a. dublat (prin conjuncția „sau”, „ori” etc. : „Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi - Vodă”, de Mihail Sadoveanu; „Ciocoii vechi și noi sau Ce naște din pisică”, de N. Filimon); b. susținut: 1. de un subtitlu; 2. de o explicație ce începe cu „în care este vorba despre”. Titlul mai poate fi: a. tern, banal, fără valențe artistice, poetice
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
constituie un element de transfigurare a realității (din cum este, în cum ar putea să fie); - au atribute excepționale, de basm; - frumusețea fizică presupune și frumusețea morală; - haiducul dă lovituri, de obicei Ț împotriva boierilor, a bogătașilor, a popilor, a ciocoilor; sau împotriva fostului stăpân care l-a umilit și chinuit; - până la urmă, haiducul moare, copleșit de forțele împotriva cărora luptă; dar, de fapt, în plan etic, haiducul învins este un ... învingător; - un „erou” învinge armate întregi; dușmanii sunt „ca frunza
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
o onoare ca oamenii să aibe încredere în el, să aibe posibilitatea de a lăsa ceva bun în urma sa. Așa se prezintă starea de fapt într-o țară normală, civilizată. Dar la noi, acum 23 de ani, o lichea bolșevică (ciocoi pribeag adus de vînt) s-a băgat în față ca să mintă cu nerușinare populația, a organizat diversiunea cu ,,teroriștii lui Ceaușescu” în care au murit 900 de oameni, și împreună cu haita de golani comuniști s-au pus pe un jaf
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
reeducate acolo unde, pentru că nu știe nici o meserie, să fie pus la spălat closetele, asta pentru ca pentru prima dată în viață, acest individ să facă ceva util pentru societate. Dar Iliescu nu este singurul, el reprezintă doar arhetipul haitei de ciocoi clocite timp de zeci de ani de către regimul bolșevic. Majoritatea oamenilor nu sînt în stare să înțeleagă ce se întîmplă astăzi în țară, nu sînt conștienți că totul se datorează acestei haite de jefuitori. S-a lucrat în stil organizat
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
versurile unor poeți ca: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Topîrceanu, Otilia Cazimir, George Lesnea, Dominic Stanca, Esenin, Verlaine, Maiakovski și alții. Ea se înscrie printre compozitorii reprezentativi de operă din România. Opera Kera Duduca (1963), după romanul lui Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi, reprezintă prima operă românească datorată unei femei. 4. Sarmiza Bilcescu (25 aprilie 1867, București - 26 august 1935) Sarmiza ori Sarmisa Bilcescu (ulterior Bilcescu-Alimănișteanu) a fost prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obținut licența în
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
umană. De unde, o infinitate de compromisuri. Se pune, de fapt, un întreg și sever diagnostic al societății românești ceaușizate (dar nu numai): descurcăreala, ne-am descurcat, ne vom descurca, șmechereala, adaptarea la români sunt notele dominante. Să nu uităm nici ciocoiul sufletesc, nici mai ales Fenomenul Gogu (de la... Gogu Rădulescu, personaj comunist influent, patronul și protectorul scriitorilor de... diferite nuanțe), text antologic. Cu ajutorul său, intelectualul român a reușit, adesea, să se strecoare, să sară, într-un cuvânt, să se descurce. Dar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de manipulare, de persuasiune, de seducție a cititorului (v. și Tatiana Slama-Cazacu, 1999). Iată câteva exemple oferite de Jurnalul National. ,,Ce naște din pisică miaună prin Europa" (2013); "Aforismele cinicului, filiera rusească"; "Așa mamă, așa fiică"; "Scrisori de la Moș Crăciun". "Ciocoii vechi, noi cu neobarbarii" este un articol care se încheie cu enunțul: "Ciocoii noi de pe vremea lui Filimon au devenit astăzi ciocoi recenți. Și poate că mănâncă Kitty cat". Și alte exemple care ar merita studii aprofundate: "Spune-mi ce
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
prezintă interes. „Foarte adevărat, comentează cineva, În mediul administrativ, politic și «academic» acest sistem Încă funcționează”. Altă Încurajare: „Foarte bună analiza, de acord, este singurul model de relaționare care a virusat România și care continuă infectarea, chiar și la privați!”. Ciocoi și industriași Preocupat de „sufletul” poporului român, Constantin Rădulescu-Motru, filosof și psiholog, fost președinte al Academiei Române, Încerca - pe la Începutul secolului trecut - să identifice calități și defecte ale poporului român. trăsătura dominantă, credea Motru, ar fi „spiritul de grup”, exprimat prin
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
român. El a schițat două profile de individ, pe care le-a crezut specifice timpului său. N-a bănuit că acestea se vor „maturiza” și consolida, că vor Împrumuta din trăsăturile fiecărei epoci și că vor diagnostica două atitudini fundamentale. Ciocoiul e tipul Îmbogățitului lipsit de scrupule și de valori morale. E tipul parvenitului, preocupat de strategii pentru a dobândi poziții de putere. E animat „de frenezia puterii, lipsa de ideal și disprețul pentru mulțime”. N-are o ocupație sau o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
putere. E animat „de frenezia puterii, lipsa de ideal și disprețul pentru mulțime”. N-are o ocupație sau o meserie sigură (nu-i un specialist, am zice astăzi) și nici n-are un ideal pentru care să lupte. În „sufletul” ciocoiului nu Încape decât dorința de urcuș (el este „un adorator al puterii”), iar pentru a ajunge acolo, „n-are lege” (nu se conduce după principii, n-are cod de conduită sau de onoare). Motivul ciocoismului Îl Întâlnim la mai mulți
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cod de conduită sau de onoare). Motivul ciocoismului Îl Întâlnim la mai mulți autori români, el a făcut carieră strălucită În cultura română. La Nicolae Filimon, trăsături ca viclenia și ambiția, sprijinite de o voință excepțională, fac din Dinu Păturică ciocoiul eficient; ambiția sa de a parveni, de a se Îmbogăți, se exprimă prin mijloace extrem de variate. El lingușește pe cei ce-i sunt utili, e servil cu cei ce au putere (Motru zice: „târâtor cu cei mari”), e ipocrit și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și lipsa de cultură prin toți porii. Recunoști ușor individul de extracție joasă. Mimetic, incapabil să discearnă, mai zice Motru, „el se robește cu ușurința noului gen de viață, care-i exaltă viciile sau relele sale deprinderi din trecut”. Ei, ciocoii, au Împrumutat „tiparele” statelor occidentale, dar nu și „sufletul” lor, adică respectul pentru norme, moralitatea angajamentului. Cum să-i recunoști, dacă se amestecă cu iscusință printre ceilalți, dacă iau culoarea locului? Ei bine, există un criteriu sigur de identificare: sunt
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de acest fel) sau Înșelând pe alții, fără a construi ceva ei Înșiși. Dacă-s În poziții mai joase, practică tehnica „lipirii” de cei ce construiesc, profită de munca altora, căpușesc. N-au lăsat În urma lor nimic. Prin comparație cu ciocoiul, industriașul este tipul constructiv, receptiv la noutate, la descoperirile științei și dornic de schimbare, caracterizat prin disponibilitatea de a consuma energie și creativitate În scopul atingerii obiectivelor sale. În Psihologia industriașului, Motru Îi schițează un portret plin de simpatie: industriașul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
care, astăzi, construiește instituții și echipe sau organizații eficiente, unități de producție, laboratoare. El are vocația construcției instituționale. Pornind de la atât de actualul Rădulescu-Motru, care a identificat cuplul ciocoi/ industriaș, putem gândi În aceeași paradigmă vremurile noastre: speculant versus. constructor. Ciocoiul de azi e la fel ca cel al lui Motru: Își schimbă stăpânii după nevoi, Își abandonează tovarășii, Înșală Încrederea tuturor, n-are scrupule; Își consumă energia În combinații, toate spre folosul propriu. Industriașul e, prin comparație, un individ anost
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
rotundul lumii” și să comunice și altora experiențele sale, Ion Codru Drăgușanu judecă critic tot ce vede, descoperă Închistarea și naivitatea unora, analiza lui e caustică, dar oferă și prilejul de a privi altfel ce a lăsat În urmă, firea ciocoilor lingăi, de exemplu. El este un observator-participant, În accepțiunea psihosociologiei moderne, un călăuzitor și ctitor de conștiințe. Deși are standarde sociale personale, dobândite În contextul de formare după cunoașterea altor identități, individul nu mai este atât de legat de normele
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Poate că astfel am afla pe ce se bazează asemenea gigei, când amenință cu moartea. Cine a nenorocit țara, știm și fără ajutorul „politologului” Becali; doar ascultăm de peste câteva decenii la „profesorul” Brucan, nu? (Cotidianul, 28 februarie 2002) Fabrica de ciocoi (I) Nu cu mulți ani în urmă, în intervalele dedicate reclamelor, ecranele televizoarelor de mai pretutindeni se umpleau pentru 30 de secunde cu un dinamic spot publicitar al cărui animator era campionul de tenis Andre Agassi. Sloganul era Image is
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
citez din dl Traian Băsescu, pare a nu mai conta. Ce contează este că dl Năstase este perceput de tot mai mulți concetățeni ai săi drept un corupt, un îmbogățit peste noapte, un îmbuibat, un carierist lipsit de scrupule, un ciocoi arogant. Domnia sa știe foarte bine că are o imensă problemă de imagine. Acest lucru, însă, nu pare a-l tulbura prea mult. Dacă îl tulbură ceva pare a fi gândul că vremea în care a fost permanent numit e pe
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
bănuiește în acest moment, cu foarte molipsitorul „a se scuti, Adi dragăț”. De fapt, că e vorba de Putere ori de Opoziție, politica românească post-decembristă e percepută de tot mai multă lume ca nimic altceva decât ca o fabrică de ciocoi. Una care produce pe bandă rulantă - de la ediții grotești, ca dl C.V. Tudor, la ediții de lux, ca dl Adrian Năstase. Simplă percepție sau tristă realitate? (Cotidianul, 7 martie 2002) Fabrica de ciocoi ( II ) Atitudinea politicienilor români față de presă continuă
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
nimic altceva decât ca o fabrică de ciocoi. Una care produce pe bandă rulantă - de la ediții grotești, ca dl C.V. Tudor, la ediții de lux, ca dl Adrian Năstase. Simplă percepție sau tristă realitate? (Cotidianul, 7 martie 2002) Fabrica de ciocoi ( II ) Atitudinea politicienilor români față de presă continuă să joace rolul hârtiei de turnesol. Sunt puține grilele prin care poți citi mai exact cu cine ai de-a face decât reacțiile (rău)aleșilor poporului față de limbuția presei. Un asemenea ales se
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
cariere politice) - recuperat și îmbrobodit de un partid în care nu știi care este mai mare, numărul securiștilor care „implementau” sarcinile sinistre ale poliției politice sau cele ale foștilor bișnițari ideologici - nu a putut zgudui din temelii fabrica românească de ciocoi. Și atunci, să te mai miri că ciocoii prosperă producând alți ciocoi, alți bălălăi și alte buruiene? (Cotidianul, 14 martie 2002) Turnatu’ și Turnătoru’ Scriu cu mare strângere de inimă această proză scurtă, fiindcă îi cunosc binișor pe amândoi - Turnatu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]