682 matches
-
destul de veche a tatălui, în cămașă și cu picioarele desculțe și pline de zgârieturi". Cei din casă nu-i înțelegeau dorința de a merge la școală. Umbla cu oile, era terorizat de alți copii și învăța să se bată cu ciomagul, asculta cu încântare povestirile tatălui său. Doar mama încerca să-i priceapă pasiunea pentru învățătură și dorința copilului se va îndeplini, după fuga fraților mai mari, la București. Niculae este un copil maturizat, încrâncenat, care renunță la partea lui de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
înțelepțire prin care să fie obligat „ca ce va câștiga să aducă în casă“. Bătăile sunt deseori crunte și dincolo de palme sau pumni orice obiect ieșit în cale poate deveni o armă. Pistolul, pușca, toporul, tesla, cuțitul, sabia, iataganul, bastonul, ciomagul, parul, scaunul se transformă în instrumente ale torturii. Barbu pescarul, de câte ori se întoarce de la cârciumă, își bate nevasta și asta după ce i-a risipit toată zestrea. Iată ce povestește Safta despre ultima bătaie: „viind el iarăși beat acasă și, la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu alte cuvinte drumul către casă. Casa socrilor se dovedește a fi un loc nepri mi tor pentru ginerele acu zat de toată nefericirea conjugală. decâte ori a încer cat să in tre acolo, el a fost alun gat cu ciomagul de către cumnatul său, iar soacră-sa îi stri ga din prag că va avea ea grijă să-i vândă tot și apoi să-l despartă de fata ei. În acuzațiile purta te la Mitropolie părinții fetei sunt în frunte, devansându
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
opt sute de kilograme de mușchi și oase în fiecare din ele, iar acestea se izbesc, se îmbrâncesc cu o violență incredibilă și înspăimântătoare. Tot ce poți face e să păstrezi distanța, să țipi, să urli, să ameninți de departe cu ciomagul, însă fără folos. Coarnele nu aveau doar un rol estetic: de data asta "Bruna" a avut câștig de cauză. Printr-un atac mai crunt decât celelalte, și-a aruncat adversara într-un mărăciniș uriaș. "Murga", blânda și bătrâna "Murga", a
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
în spate un om de rând. Asemenea apariții ale animalului merită, cu siguranță, ceva considerație. S-ar crede că atât creștinii, cât și musulmanii, sunt ingrați ori suferă de pierderi de memorie. Câte umilințe, câte farse înjositoare, câte lovituri de ciomag a primit de-atunci, prin lume, măgarul divin! Ce crimă cutremurătoare a putut comite acest amărât, acest râios prăpădit, pentru ca, din animalul bunului Dumnezeu, să ajungă animal de corvoadă, sac de box gata să îndure loviturile genului uman, mai precis
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
îndure loviturile genului uman, mai precis ale celor condamnați să muncească pământul? La Marrakech, în centrul vechi sau în împrejurimile pieței Jemâa-el-Fna, vedem trecând briște trase de câte-un măgar trist și hămesit pe care stăpânul îl lovește mașinal cu ciomagul, uneori doar așa, pentru a-i aminti cine este. Măgarul are spinare trainică. Învinuit pentru răspândirea ciumei în fabula lui La Fontaine ("Animalele bolnave de ciumă"), condamnat la moarte pentru un fir de iarbă ("Să mănânci iarba altcuiva, ce crimă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
doar o turmă de măgari odihnindu-se într-un colț al pieței, măgari dintr-aceia africani, mărunței, cu blana gri deschis și cu câte o dungă neagră pe ceafă. Printre măgari, se plimba un bărbat îmbrăcat în djellaba. Cu un ciomag în mână, paznicul turmei lovește animalele la intervale de timp regulate, împarte lovituri în dreapta și-n stânga. Mă întorc spre băiatul de doisprezece ani care îmi este ghid și îi împărtășesc indignarea mea. "De ce-i lovește? Doar nu i-au
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ale lui Călifar cad infinit mai greu decât topoarele de fum ale tătarilor: "toate aistea-s procopseala pe care mi-ai cerut-o. Ți-am făcut pe plac". Secătuit de energie, Stoicea mai are, totuși, puterea de a reacționa, ridicând amenințător ciomagul. Actul final al dramei se consumă sec: vrăjitorul, care mărturisește cu dispreț că-și dorește să moară de trei secole, dar că nu poate sfârși decât de braț străin, îl imploră pe flăcău să-i ia viața. După lovitura înspăimântătoare
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Concepția noastră este de asemenea viciată de infiltrarea perfidă a naționalismului în neo-europenismul francez, care, silit să cedeze Germaniei prim-planul economic, rezervă Franței rolul hegemonic de Călăuză politică și de Apărător al păcii, care veghează asupra turmei europene cu ciomagul atomic la centiron. Neîndoios, un foarte mare număr din referințele culturale care vor ieși de sub pana-mi vor fi franceze, însă diversele patrii culturale italiană, spaniolă, germană și rusă sînt prea adînc sădite în mine pentru ca să mai am de luptat
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Gh. Pintiliescu (subl.ns.)”. Ce au făcut mai departe oamenii înfuriați, le-a spus anchetatorilor tot Goldstein: „Văzând aceasta am alergat acasă. Acești oameni, după ce au stricat 2 dugheni din vecinătatea mea au năvălit la mine și cu topoare și ciomege mi-au stricat ușele, ferestrele și intrând în casă mi-au stricat toate mobilele și mi-au furat tot ce aveam în casă”. Cum nu putea face mare lucru pentru a opri devastările, negustorul a scris că: „...eu m-am
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
început să năvălească în târgușor românii (subl.ns.) de prin toate satele vecine care uninduse cu țiganii (ciudată alianță!, n.a.) au început din nou a devasta orașul spărgând și jefuind mai toate prăvăliile evreiești (subl.ns.), fiind toți înarmați cu ciomege, topoare și securi”. Printre atacatori, funcționarul Barzu îi remarcase pe: „Gh. Pintiliescu, Gh. Onofrei, Vasile Al. Buhlea și N. Grigoruță Melenciuc”. Cu certitudine, autoritățile timpului aveau ceva de împărțit cu cetățeanul Vasile Enacache Tofan, de vreme ce îl întrebaseră și pe acest
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și jefuit târgul”. Dumitru Cârlan de 42 de ani, consătean cu N. Harabagiu a declarat cam aceleași fapte petrecute la Pungești dar, suplimentar, a adăugat și câteva nume deale celor pe care i-a identificat: „...Gheorghe Onofrei care cu un ciomag în mână strica la dugheni; pe N.V. Stavarachi și Vasile Al. Buhlea care de aseminea stricau dughenile”. Dumitru Scânteie în vârstă de 35 de ani, din același sat și care, nota bene, știa carte de vreme ce și-a semnat cu o
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
aruncându-i toate bunurile în colbul străzii, au dat și de urma acestuia. Relatarea acestui fapt a fost următoarea: „...deodată am văzut că 4 oameni au adus pe H. Naht afară în fața caselor și l’au luat la bătae cu ciomegele și cel care l’a bătut mai mult și mai rău era Gheorghe Mardare din Parpanița”. După obiceiul vremii, comercianții evrei își dezvoltau afacerile împreună așa că o stradă, de pildă, era ocupată numai de dughenele acestora. Tradiția, din nefericire, în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
toți martorii ca fiind extrem de dramatică. Astfel, cetățeanul Ion Baciu de 25 de ani, tot din târgușor, le-a povestit anchetatorilor următoarele: „Mercuri am găsit în oraș vreo 300-400 de oameni de prin Căzănești și alte sate cu bețe și ciomege în mână în fața casei lui H. Nacht unde era pusă o gardă”. Toți declaranții au fost nevoiți să dea numele participanților de care aveau știre așa că nici Baciu nu a putut face abstracție, arătând cu degetul spre: „...N. Strâmbu și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mai responsabile: „... în acest timp eu am stat ascuns în beciu dar simțind că vin și la beciu, am eșit și atunci I. Dărăjincă din Căzănești și frații Costache și Dumitru Luchian din Parpanița m’au luat la bătae cu ciomegele și cu un hârleț de fer spărgându-mi capul și trântindu-mă jos”. O fi fost adevărat sau numai a vrut să-i bage la gherlă și mai tare pe participanți, arendașul a povestit anchetatorilor vasluieni că în răstimpul încasării
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fost. Trecând peste câteva dealuri, a ajuns În cele din urmă aici printre blocurile locuite de pensionari. Cei miloși Îi aruncă așa câte o ciozvârtă. După ce o mănâncă se așează iar pe câte un răzor și Își linge rănile. Urmele ciomegelor mai că se vindecaseră. Trecând pe acolo, știam că la un bar cu terasă se găsește suc de roșii, caz rar. Crâșmărița nu m-a privit prea prietenos, văzând că doar la atât se limita consumația mea, cum spun ele
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și cinstea, care pentru mine a fost cel mai scump lucru.” pierderea avuției este dureroasă, însă pierderea cinstei îl afectează fundamental pe omul moral; r. 10 11 : „pe boier lasă-l în judecata lui Dumnezeu căci El nu bate cu ciomagul ” îndemn la iertare și apel la judecata divină, care nu va întârzia să apară, indiferent de modalitatea de exprimare, poate nu întotdeauna atât de evidentă; r. 20 22 : „pe unde te-a scuipat boierul, te-a sărutat domnitorul țării și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
cavaler, în cursul unei expediții 1: (33) Un flăcău negricios, cu înfățișare de maur, mare și hidos peste măsură era o ființă atît de urîtă încît nu găsesc cuvinte să o înfățișez ședea pe o buturugă, ținînd în mînă un ciomag. Mă apropiai de el: avea țeasta mai mare decît orice gloabă sau animal [o tufă de]** păr(ul) încîlcit, păroasă fruntea și ceva mai lată de două palme; urechi păroase și mari cît cele de elefant; sprîncene stufoase, fața turtită
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cânepii; erau cămăși de câlți, in (mai fin) și borangic (mătase) scumpe; ciutură lanț cu găleată (din lemn); codâlghit greșit; corobană scorbură; dărângă prăjină groasă (din lemn) de care se agață găleata pentru fântână; gioglee picioare goale, pe frig; hadarag ciomag pentru moșnegii caprelor de Anul Nou; hales bules nimic; harag nuia mai groasă, măsură pentru pământ în loc de compas; hlujeni coceni de porumb; hoină oină; nesfadnic pașnic; palmac măsură cu palma și degetul mare îndoit, aprox. 40 cm.; prăjină și măsură
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
în panteonul sumerian, ca și Proserpina din repertoriul greco-latin, primește vestea că urmează să fie ucis, „în strunga cu oi”, de către duhurile infernale Galla. Eroul, puternic și divin, nu se gîndește să ia măsuri de apărare, nu pune mîna pe ciomag să-i întîmpine pe vrăjmași, ci începe să lăcrimeze și să bocească, cerînd sfat și ajutor de la soră, de la mamă; deci de la ființe aparținînd, potrivit arhetipologiei, spiritului chtonian și feminin, nu uranian, viril. Nu avem dreptul să-i reproșăm eroului
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
textele folclorice, în general) cunosc mari mutații de formă și de sens de la o epocă la alta; de aceea, lectura literală și strict sincronică duce la înțelesuri prea adesea înșelătoare. Cazul păstorului mioritic acuzat că n-a pus mîna pe ciomag, în cunoscuta împrejurare critică, mi se pare că trebuie regîndit cu răspundere și competență. Intențiile de politizare, cum se observă adesea, comentariile superficiale, răutăcioase nu-și au locul. Interesează, dacă este posibil, ce se află „dincolo” de aspectele verbale, narative
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Oedip nu a ezitat să-și părăsească tronul, să pornească în pribegie, să facă gesturi necugetate. Păstorul vrîncean, un Voinea (cum și este numit în colinde), un ortoman mîndru și arțăgos, asemenea lui Nechifor Lipan, renunță să pună mîna pe ciomag, cum îi era felul în împrejurări de acest tip; pare mai „înțelept”, ca și cum ar beneficia de experiența tragică prin care a trecut înaintașul său îndepăratat, Dumuzi, tot păstor, recunoscîndu-și natura limitată, de ființă muritoare. N-avea motive săteanul să se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
observat că mărul acela văratic se cam golise și sa pus la pândă. Când să ne cățărăm în pom, hopa și el cu un ceatlău în mână. - Grijania cui știu eu, hoților! Ce cătați la merele mele!? Și a ridicat ciomagul să lovească. Noi n-am mai așteptat nicio clipă și am zbughit-o spre ograda lui Țuți. Am scăpat cu pielea netăbăcită, dar frizerul ne-a pârât lui nea Filică, tatăl lui Țuți. Acesta a zâmbit cu bunătate și și-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
predică plină de dulceață și de citate biblice, că religia nu are nimic de spus într-o astfel de problemă și că numai statul hotărăște în privința mijloacelor de represiune care îi sunt necesare. Mitropolitul nu vede nimic umilitor în folosirea ciomagului și se înalță până la cele mai minunate considerații pentru a demonstra că cea care înjosește e crima, iar nu varga sau stigmatul; că umilința și suferința sunt, în plus, căi de purificare creștină etc..."63 "În Grecia, partida franceză și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
căpitanului poștei, ceaușului său și surugiului; așa era drept; cu toții răspundeau cu capul de cai și de viața noastră. Îi silim să repare de bine, de rău stricăciunile; dar nu obținem un atelaj nou decât dublând doza de lovituri de ciomag. A doua zi eram la București. Nu am avut deci dreptate spunând de-a lungul acestei povestiri că o campanie în Occident e mai ușor de făcut decât o simplă călătorie în Principatele Unite? E chiar mai puțin periculos. Dacă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]