1,570 matches
-
despre casa lui Iancu și melancoli Mă cuprind când în poemul acesta sus Îl citesc și pădurea mai are frunze pentru-o zi. Sub streașina casei lui o lacrimă aprind Și cerul aruncă peste ea frumoase curcubee, Iar țara îi cioplește numele-n granit și grind Ca Iancu să ne fie speranță și idée. În Munții Apuseni sună tulnicul a chemare, Eu urc cu desaga plină de istorie pe potecă Spre casa unde Iancu mă-așteaptă în zare Să-i spun
SUB STREAŞINA CASEI LUI IANCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355607_a_356936]
-
elemente ale mediului înconjurător pe care spaniolii le-au găsit deja aici, când au descoperit locurile. Concluziile trase de naturalistul American Donald Peattie, despre Grand Canion este de o frumusețe și acuratețecare merită să fie consemnate: Marele Canion este adânc cioplit de mâna Maestrului, este un abis al tăcerii deschis în deșert; este tot timpul înscris în roca goală, este cartea pământului ... Despre indienii Navajo - a căror istorie, etnografie și știință, organizare social-tribală și cunoaștere am studiat-o chiar în vara
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
drum de strămoși parcurs c-un Celălalt mai mult e-n mine decât în tată, de-aceea unde mă căutați, eu nu-s, eliberând Poeții ce n-au fost niciodată. Dar ,de aceea mi-e poemul sigilat Într-un cântec cioplit în fluierul de soc, Eu nu răspund ce scrie celălalt Cum furtuna de corabia eșuată la doc. Înfierbântat de poezie și de rază Versul mă aspiră spre zenit, Celălalt, viclean, îmi stă de pază, Din tâmple îmi scoate ce n-
NUCUL DINTRE DOUĂ VEACURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355705_a_357034]
-
la bunicu', când la mămica și la tăticu' lui, fără să spună un singur cuvânt... Apoi, într-o seară, chiar înainte de cină, tatăl a observat că băiețelul meșterește ceva pe covor. S-a apropiat și a văzut că încearcă să cioplească o bucată de lemn. - Ce faci tu acolo, l-a întrebat tatăl duios. Băiețelul și-a ridicat ochii mari spre tăticul lui și i-a răspuns la fel de duios: - O, am treabă, vreau să fac un blid de lemn din care
BLIDUL DE LEMN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346088_a_347417]
-
247 din 04 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Motivul icoanei în literatura română Se spune că românul din toate timpurile a fost creștin. În astfel de condiții, din vremuri ancestrale el a încercat să-și exteriorizeze acest sentiment, desenând și cioplind în piatră reprezentări imagistice sugerând divinitatea, mai ales în peșteri, ce se constituiau în adevărate lăcașuri de cult. Însă tradiția spune că Evanghelistul Luca ar fi pictat primele trei icoane ale Fecioarei Maria, din cele 12 realizate în total. La
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului EMINESCU, CA VEȘNICIA CERULUI Dor de Eminescu Au curs atâtea verbe pe pagini de poveste Cum curge Oltul de veacuri prin Carpați Și dorul si-a cioplit cuvintele pe creste Cum iubirea trece de la părinți în frați. De atâta dor zăpezile cer poeme în brazde Și cuvintele lui se fac stele pe cer de ape, Paginile, în clipe ancestrale, ne sunt gazde, Și, pe neștiute vin din
EMINESCU, CA VEȘNICIA CERULUI. POEME DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368838_a_370167]
-
tulnice pe poteci de munte În balade prelungind chemarea Așternută peste veacuri punte Pe care să vină odată cu zarea. Din poeme se desprinde, spre el venim, Ca aerul și seva ce-n arbori suie, În fiecare dintre noi îl regăsim Cioplit în inimi veșnică statuie. Dor Îmi este dor de câmpul înflorat pe cămăși de in De roata horei jucată la fântână De fetele ce-aduc din vii în doniuțe pelin Când își mână ciobanul oile la stână. De palma aspră
EMINESCU, CA VEȘNICIA CERULUI. POEME DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368838_a_370167]
-
Școala Gimnazială „G.D. Teutsch” Agnita, prof. Mihăilă Maria PREMIUL AL II-LEA JECAN TEODORA ALEXIA, Clasa pregătitoare, Colegiul Tehnic „A. Ț. Laurian” Agnita, prof. Andrei Elenă Maria LAVRIC ȘTEFANA, clasa a II-a, Liceul Teoretic „C. Noica” Sibiu, prof. Muntean Cioplea Daniela RAFAILĂ MARIA FLORINA, clasa a III-a, Școala Gimnazială Bârghiș, prof. Sîmpălean Daniela ANCA MAIA, MAXIMOVICI ALECSIA, Școala Gimnazială ,,G.D. Teutsch”, Agnita, prof. Toth Bianca PREMIUL AL III-LEA SZALI TEODORA, clasa I, Colegiul Tehnic „A. Ț. Laurian” Agnita
REZULTATELE CONCURSULUI REGIONAL DE CREAȚIE LITERAR-ARTISTICĂ „ODĂ PRIMAVERII”, AGNITA 2017 de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369015_a_370344]
-
trecute Trăirile din cartea cu poeme Ce așteptau iubire și virtute Rememorez porniri sentimentale Un gest firesc de zbatere umană În căutarea flăcării bengale Să ard pe rug o operă profană Am așteptat, și-aud cum bate vântul, Un stih cioplit pe-o coală-ngălbenită Căci mi-am permis să deslușec descântul Când reaprind iubirea adormită Imgini în extaz sosesc în trombă Când construiesc castele de iubire Bătăia unei inimi - ceas cu bombă - Aleargă nebunește în neștire București 18 decembrie 2015 Referință
AM AŞTEPTAT de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370822_a_372151]
-
Țene Publicat în: Ediția nr. 214 din 02 august 2011 Toate Articolele Autorului Poezii de Al.Florin ȚENE Autoportretul lui Anonimus într-o oglindă Vizigoții au ieșit din pădurea Anonimului proprietar, În sângele lor încolțiseră săgețile arborilor singuratici, Arcurile se ciopleau singure în tulpină de arțar Când ambiții de cucerire se nășteau în ganglioni linfatici. Anonimus se privea în cioburi de oglindă Să-și termine războinicii armele așteptând pe-o cărare Și-a agățat fântâna inversă de-o grindă Să curgă
AL.FLORIN ŢENE ARMA FRICII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370873_a_372202]
-
care mă desparte. Și mă doare... tare doare a icoanei supărare și piroanele din suflet, le voi alina în cântec. Totul parcă a fost un vis, în oglindă văd că-s nins, parcă-s rupt din crucea Lui și-s cioplit dintr-un gutui. Și mă doare... tare doare a icoanei supărare. Azi, îngheț între tăceri... Este iarnă... a fost... ieri! 14 ianuarie 2016, Ploiești Referință Bibliografică: A fost... ieri... / Vasile Coman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2033, Anul VI
A FOST... IERI... de VASILE COMAN în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370885_a_372214]
-
arse de la un eveniment de gen. Domnii și-au deschis telefonele mobile, se plimbă că leii în cușcă pe sub perbolele de trandafiri galbeni. Nevestele de directori cu secretarele, laolată, trag fumul țigărilor fine, așezate fiind picior peste picior pe banchetele cioplite în rocă brută. Se bârfește cu voluptate. Se schimbă și politețuri, de forma și fără importanță. Este prezentă aici, toata cremă urbei, a orașului din care nu se vede în zare decât vag, turnul centralei electrice,- colo un gigant care
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
lașități de lumină drumul ceții obosind prin păduri drumul nălucilor rămase să lupte trec mașini alegorice grele de flori îmbrumate... Doamnelor și domnilor, au trecut 4000 de ani de la primul text poetic cunoscut, o tăbliță sumeriană pe care poetul a cioplit iubitei cuvintele: "M-ai captivat, lasă-mă să stau plin de emoție în fața ta..." Nu știu ce a mai rămas nespus după 4 milenii de poezie dar noi avem sarcina perfecțiunii și a invenției care fac arta scrisului atât de atrăgătoare. Mă
BOOKFEST, 3 IUNIE 2016, LANSARE DOUĂ CĂRȚI, COLAJ POETIC de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371022_a_372351]
-
să se înțeleagă că este un împrumut de la skipetari (albanez) sau, mai curând, că este moștenit din substrat. Dar în albaneză kopaç înseamnă „ciot, buturuga, buștean, trunchi de arbore“. Cei ce-1 consideră autohton se referă la rădăcina i.e. *kep -„cioplesc pietre, tai“, cf. gr. kopto „sap, tai“, v.sl. skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria cuvântului la I.I. Russu, ER, p. 294). Dar derivarea din verbul cu sensul „a tăia“ este
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
să se înțeleagă că este un împrumut de la skipetari (albanez) sau, mai curând, că este moștenit din substrat.Dar în albaneză kopaç înseamnă „ciot, buturuga, buștean, trunchi de arbore“. Cei ce-1 consideră autohton se referă la rădăcina i.e. *kep -„cioplesc pietre, tai“, cf. gr. kopto „sap, tai“, v.sl. skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria cuvântului la I.I. Russu, ER, p. 294). Dar derivarea din verbul cu sensul „a tăia“ este
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
dezvelească din priviri, capodopera. Au trecut zile, săptămâni... Dar abia când ochii mi-au alunecat întâmplător pe imaginea lui Mircea Motrici din coperta cărții sale, Libertatea visului, am știut care-i va fi destinația acestei pânze. Și am început să cioplesc conturul. Și ar fi fost suficient atât, dar cineva m-a îndemnat să-l șlefuiesc, încât adaosul meu de culoare nu a făcut decât să desăvârșească formele, lăsând să respire patina stratului abstract, asemenea unui Haiku modelat plastic. Și cum
TABLOUL MIRCEA MOTRICI, EPOPEEA UNEI PÂNZE de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370347_a_371676]
-
Și să o venerez neîncetat... POVARĂ SUBLIMĂ Sunt firul unui gând ce te atinge Vibrând nisipul călător din tine... Aș strangula cuvântul care doare Grădina mea cu flori, te rog, nu plânge Eu ți-aș așterne inima cărări Și aș ciopli dorința ta în mine Iubirea mea, șirag de întrebări, Urcuș spre bucuriile Divine Ești brazda începuturilor toate, Povară despletită a luminii Te-aș împleti izvoare-nvolburate- Prin vene să-nflorească trandafirii MI-E INIMA CLEPSIDRĂ Mi-e inima clepsidră Cu vise-mbobocite
POEME DE DRAGOSTE de OTILIA BRĂDUŢEANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370415_a_371744]
-
izvorul seninului Ci mai este și plaiul Pe care Tâmpla vremii l-a vrut leagăn Nemuririi lui Decebal Și bulgărele acela Din cremene Înfirbântat cu ideal Sub însemnele tăriei Purtat de Bălcescu la Palermo Și gândul stăpânitor peste mâna ce cioplea La Paris Coloana infinitului, purtată în ascuns În sufletul lui Brâncuși Sfântă comoară, turnul veșniciei noastre Stâlp casei și legătura cu cerul Mai sunt și păsările măiestre Izvodite din lumină Pentru zbor, spre Paradis Înlțându-se Stol acum ridicându-se Pe
IDENTIFICARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370506_a_371835]
-
Acasa > Poezie > Amprente > MĂIASTRA NEVĂZUTĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1893 din 07 martie 2016 Toate Articolele Autorului Dragostea cioplește-n piatră caută-n adânc lumina întunericul mă latră sus în ceruri poate-i tina Caut în adânc lumina mă cioplesc parcă pe mine sunt miner și tu ești mina iarăși m-am pierdut ce bine Mă cioplesc parcă pe
MĂIASTRA NEVĂZUTĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369328_a_370657]
-
Amprente > MĂIASTRA NEVĂZUTĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1893 din 07 martie 2016 Toate Articolele Autorului Dragostea cioplește-n piatră caută-n adânc lumina întunericul mă latră sus în ceruri poate-i tina Caut în adânc lumina mă cioplesc parcă pe mine sunt miner și tu ești mina iarăși m-am pierdut ce bine Mă cioplesc parcă pe mine întunericul mă latră o statuie crește-n fine dragostea cioplește-n piatră Caută-n adânc lumina dar nu zboară-a
MĂIASTRA NEVĂZUTĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369328_a_370657]
-
Autorului Dragostea cioplește-n piatră caută-n adânc lumina întunericul mă latră sus în ceruri poate-i tina Caut în adânc lumina mă cioplesc parcă pe mine sunt miner și tu ești mina iarăși m-am pierdut ce bine Mă cioplesc parcă pe mine întunericul mă latră o statuie crește-n fine dragostea cioplește-n piatră Caută-n adânc lumina dar nu zboară-a cui e vina Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: MĂIASTRA NEVĂZUTĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
MĂIASTRA NEVĂZUTĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369328_a_370657]
-
în ceruri poate-i tina Caut în adânc lumina mă cioplesc parcă pe mine sunt miner și tu ești mina iarăși m-am pierdut ce bine Mă cioplesc parcă pe mine întunericul mă latră o statuie crește-n fine dragostea cioplește-n piatră Caută-n adânc lumina dar nu zboară-a cui e vina Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: MĂIASTRA NEVĂZUTĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1893, Anul VI, 07 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
MĂIASTRA NEVĂZUTĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369328_a_370657]
-
Acasa > Poezie > Amprente > ZBOR ALBASTRU Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1869 din 12 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Zbor albastru prin speranță ca să strâng sute de stele spre-a ciopli grăbit din ele cea din urmă cutezanță, ca la tot ce-a ajuns zdreanță să fac splendide nacele pentru visurile mele cărora le dau nuanță. Ciocârlii în mine cântă, aud susur de izvoare. Mângâi tandru orice floare ce-mi surâde
ZBOR ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369350_a_370679]
-
osânde divine, dreaptă și necruțătoare, din sângele său crește un arbore cu frunze roșiatice numit sânger. Acest arbore intră și el în legende, fără nici o legătură aparentă cu prima, fiind, la un moment dat, considerat lemnul din care a fost cioplită crucea Mântuitorului. Este vorba desigur de interpretări târzii, influențate evident de creștinism și care au o importanță deosebită, precum vom vedea, chiar și în abordarea de față. Așa cum am mai arătat, poetul Vasile Alecsandri pune în versuri această legendă și
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
a colindat glia moșilor și strămoșilor săi spre a releva ochilor odihniți (ai celor fără harul și puterea lui de dăruire) chipul lumii Cerului, așa cum a fost închipuit jos, pe pământ, de meșterii cei aleși de Domnul să zidească, să cioplească, să zugrăvească lumea nevăzută a Sa. Și ca văzând noi toate acestea, să ne minunăm de câtă avere a făcut poporul român din Basarabia (și din alte locuri străine, unde l-a prins vremurile) din talantul cel propăvăduit în Evanghelia
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]