3,124 matches
-
chema procurorul rămas la parter să-și termine raportul. Și ce-ai să-i spui? Că ieri ți-ai uitat pachetul cu țigări la mine și nu am vrut să ți-l aduc? Ori poate îmi vei cere bani pentru ciorapul pe care, totuși, nu am reușit să ți-l agăț... Iar eu, ca să mă apăr, voi cere daune pentru pagina de maniscris pe care ai zdrobit țigara. Poate nu știi, dar cît ai stat în fotoliul meu de la masa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ai făcut dragoste cîteva clipe mai devreme? Bine... conchide femeia și coboară din pat fără nici o jenă, începînd să se îmbrace, ajutată uneori de mîinile lui Mihai, care, preocupat să se îmbrace și el, se oprește să-i caute ei ciorapii și să-i întoarcă pe față, sau să-i potrivească furoul mai bine, înainte ca ea să îmbrace bluza. Cînd sunt gata îmbrăcați, Mihai o vede pe Maria cum întinde mîna spre capătul canapelei și bagă telefonul în priză: Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu un tip care câștigase o avere din comerțul cu șerbet. Avea silueta clasică, în formă de pară, pe care o capătă vrând-nevrând englezoaicele dintr-o anumită clasă și cu o anumită dispoziție. Picioarele, niște tuburi uluitoare, erau îmbrăcate în ciorapi de nailon într-o nuanță caramel specifică. Drept urmare, impresia pe care o lăsau aceste picioare lipsite de genunchi sau tendoane era că nu aveau cum să sângereze în cazul în care i-ar fi trecut cuiva prin cap să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de bebeluș îmbătrânit i se încreți într-un rânjet dezgustător, apoi reveni la expresia țeapănă, de păpușă. — Ce mă bucur! Așadar, prinzând încă o dată tivul, mâna lui Carol ridicase cu totul rochia, răsucind-o în jurul taliei; rămase așezată pe băncuță. Ciorapii îi strângeau bluza și lenjeria ca pe niște petale cuibărite într-o plasă transparentă. Carol își scoase dresurile - se eliberă. Își pusese o pereche de chiloți bărbătești care se curbau ușor peste pubis, numai că tot nu avea bijuteriile necesare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
mai fine dintre sosuri. Carol era siderată. Rămase așa un moment sau două, beată de fericire, relaxată, cu mintea limpede și mai goală decât de obicei - apoi se șterse temeinic cu o bucată de hârtie igienică. Își puse chiloții bărbătești, ciorapii și fusta, aranjă câte ceva prin cameră și se așeză să-și aștepte bărbatul. *** — Henry James nu avea decât o jumătate de pulă. Puțină lume știe chestia asta. Bietul om și-o înjumătățise alergând după o tulumbă, pe vremea când voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pe buzele cu colțurile lăsate. Dan observă imediat că se gătise și se dăduse și cu parfum. Purta un șorț dintr-acelea lungi, imprimat cu imaginea unui corp gol. Dar acesta nu-i ascundea pantofii cu toc cui și nici ciorapii de mătase. Era o chestie absolut neobișnuită. Carol nu-și neglijase niciodată îndatoririle de soție, cel puțin nu în ceea ce privește curățenia și gătitul. Aceste deprinderi îi fuseseră prea adânc inoculate ca să-i treacă măcar prin cap să nu-i pregătească lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
imaginea unei fofoloance tinere și calde. O fofoloancă prin care încă nu ieșise capul unui bebeluș. O fofoloancă parfumată, cufundată în albituri brodate cu modele delicate. Încadrată de un abdomen plat, de șolduri suple, de marginea unui portjartier și de ciorapi închiși la culoare. — Oooh, gemu fără să vrea Margoulies și pătrunse prin ușile batante ce dădeau spre holul de primire de la Centrul de Sănătate Grove. Bull era deja acolo și îl aștepta. Bull ajunsese cu peste patru minute mai devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
echipament pentru rugby. Aranjamentul de la Boots conținea un frumos picior de plastic, de culoarea caramelului, îmbrăcat în chestiile acelea care erau o adevărată încântare la atingere. În jurul său, parcă împrăștiate cu o ură pătimașă, se aflau alte accesorii din categoria ciorapilor și colanților, alcătuind un colaj senzual pe catifeaua din vitrină. Expoziția de alături era stabilă și virilă. Conținea și ea un picior de plastic lipsit de trup, numai că, în timp ce amputarea piciorului feminin atrăgea inexorabil ochiul spre locul unde membrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
NATO și C.V. Tudor să fie ales democratic președinte. Singurătatea Americiitc "Singur\tatea Americii" Interior sordid, de birou de magaziner sau președinte de scară... Omul, o brută de mahala, scund și vânos, se spală pe mâini... Lungana șatenă își dă ciorapii jos, își dă halatul soios la o parte și se așază cu fundul pe masă... Scundacul de Ghencea își desface cureaua, își deschide fermoarul și se apucă s-o posede pe îmbrăcatelea, din picioare... Lungana încearcă să se mobilizeze pasional
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Tudoran. Încep să înțeleg de ce dl Manolescu spunea despre Revoluție (la decernarea Premiului ALIA lui Adam Michnikă că a fost agitația unor derbedei parcă veniți de la meci. Gând la gând cu Mizilul... Întunecată seară la Clubul Prometheus, în ton cu ciorapii negri, bine întinși sub minijupele generoase ale chelnerițelor de lux... În ceea ce privește Crapul Gonflabil, nu voi citi nimic nici din ce-a scris, nici din ce-o mai scrie acest personaj. Orice propoziție simplă sub semnătura lui, „După noapte, a venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
în dimineața aia le furasem din dulapul lui tata și, știți, șosetele flaușate nu sunt pe numere, urma călcâiului se formează abia după purtare), începe să arate cu degetul către vestimentația mea rupătoare, ciocați negri dați cu cremă și lustruiți, ciorapi portocalii, în sus uniforma de elev, mă rog, banală, râde prefăcut, hi-hi-hi, cu capul într-o parte, strigă-ntruna ce țăran! ce țăran! eu văd roșu în fața ochilor, asta e, sunt născut în zodia taurului, mă reped spre ea s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
în pârâiașe funcție de geografia cartierului și de locurile de vărsare ale fiecărei particule, prin urmare, căderea tocului s-a bucurat de-o asistență numeroasă, pestriță și gălăgioasă, iar eu n-am avut inspirația să mă descalț și să umblu-n ciorapi (unii gri, renunțasem definitiv la șosetele flaușate portocalii), am cercetat talpa pantofului stâng din care ieșeau patru cuie zdravene (piroane, ce mai) și am mers șontâcăind mai departe, cu tocul în mână, la vedere, cu o senzație ciudată că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
și celălalt s-a ascuns după un fotoliu din camera mare, dacă o înghețată Polar, de vanilie, se topește pe biroul elevului Filip și zeama se prelinge peste cărți, caiete, foi mâzgălite și fotografii, dacă sub pat zac laolaltă un ciorap roșu, o minge de tenis, o riglă, un cotor de măr, coji de alune, o insignă de pionier, un creion cu vârful tocit și un extensor (între corzile căruia păianjenii țes ca la gherghef), în fine, dacă toate sunt așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
domnișoara Pantil - o femeie Între două vîrste, cam tuciurie, cu obrajii plini de coșuri și cu ochii holbați; lîngă domnul Newey - „domnul Frederick Newey“, subliniase doamna Bellairs, apăsînd pe primul nume - un individ cu părul cărunt, Încălțat cu sandale, fără ciorapi; lîngă domnul Maude, un tinerel miop, care se ținea ca o umbră de domnul Newey, servindu-l Întruna cu tartine cu unt, și lîngă domnul Collier, un tip care, deși se vedea că nu face parte din această lume, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
cît de străin le era acest cadru amîndurora. Mobila greoaie fusese probabil livrată la prețuri reduse, În urma unei comenzi telefonice: „Trimiteți mobilă tip 56a din catalogul dumneavoastră de toamnă“... Doar un buchet de flori, cîteva cărți, un ziar și un ciorap bărbătesc găurit, arătau că apartamentul era locuit. Ciorapul Îl făcu pe Rowe să se oprească locului: vorbea, parcă, de niște seri lungi, petrecute Împreună de doi oameni ce se cunoșteau de multă vreme: „Cel ce va muri e fratele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Mobila greoaie fusese probabil livrată la prețuri reduse, În urma unei comenzi telefonice: „Trimiteți mobilă tip 56a din catalogul dumneavoastră de toamnă“... Doar un buchet de flori, cîteva cărți, un ziar și un ciorap bărbătesc găurit, arătau că apartamentul era locuit. Ciorapul Îl făcu pe Rowe să se oprească locului: vorbea, parcă, de niște seri lungi, petrecute Împreună de doi oameni ce se cunoșteau de multă vreme: „Cel ce va muri e fratele ei“, Își spuse el pentru prima oară. Spionii, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
nas cu Hilfe. Hilfe nu era singur. În fața lui ședea o doamnă În vîrstă, pe care-o ajuta să desfășoare un ghem de lînă. MÎinile erau prinse ca-n cătușe În lîna aceea aspră, din care se Împletesc de obicei ciorapi pentru marinari. MÎna dreaptă avea Încheietura prinsă Într-un soi de bandaj gros, În jurul căruia bătrîna Înfășura cu sîrg lîna. Era un spectacol comic și trist În același timp. Rowe zări buzunarul umflat, În care Hilfe vîrÎse desigur revolverul. Privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
PCR de a îndeplini obiectivele sovietizării / comunizării României și atenți la evoluția raporturilor cu Occidentul, sovieticii au luat în considerare o nouă operație de cosmetică politică în România. Constantin Argetoianu, plecat din 1944 în Elveția (omul care schimbase partidele precum ciorapii), a fost contactat cu propuneri de a reveni în țară pentru a reintra în viața politică (lucru care s a întâmplat). Atât Moscova cât și PCR aveau să-și dea repede seama că alarma lor fusese fără temei. Nici SUA
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
nu era nimeni, ai mei petrecând Revelionul la cineva care avea o casă la țară. Sonia s-a aruncat în pat. - Poți să mă dezbraci? a zis. Sunt frântă. I-am scos pe rând pufoaica, bocancii, pantalonii, pulovărul, tricoul și ciorapii și am aruncat plapuma peste ea. Ciorapii erau uzi, deci i-am pus pe calorifer. Sonia adormise. M-am dus în living și am aprins televizorul, să văd o știre. Toate posturile o dădeau pe aceeași: Anul Nou a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
la cineva care avea o casă la țară. Sonia s-a aruncat în pat. - Poți să mă dezbraci? a zis. Sunt frântă. I-am scos pe rând pufoaica, bocancii, pantalonii, pulovărul, tricoul și ciorapii și am aruncat plapuma peste ea. Ciorapii erau uzi, deci i-am pus pe calorifer. Sonia adormise. M-am dus în living și am aprins televizorul, să văd o știre. Toate posturile o dădeau pe aceeași: Anul Nou a fost sărbătorit în o mie de țări, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
dat brusc seama. O fată care intrase probabil întâmplător pe frecvența poliției. Sau aparatul meu era pe o frecvență greșită, deși nu credeam. Faptul că dădusem de cineva nu mă încălzea cu nimic, îmi simțeam sângele deja în chiloți și ciorapi. - Cheamă o ambulanță, intersecția Jerome cu Harshley, am spus. - Ce oraș? Vocea, adică persoana căreia îi aparținea, părea îngrijorată. - Austin, Texas, am zis. Dar nu mai e nevoie, degeaba, lasă... - Ce aveți? întrebă fata. - Un glonte, două poate, în burtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
SRL. Relații telefonice la 2442118. Semnat: Pavel Ciocan, Administrator Bloc. Din pricina acelei conducte sparte, eu duhneam dinspre pulă, subsuori, buric și picioare. Din gură îmi ieșea o aromă acidulată, gazoasă chiar. În mașina de spălat care nu mai spăla putrezeau ciorapi, chiloți, tricouri, fire din blana pisicii. În veceu se adunaseră două chile de căcat. Vecinii mă ocoleau, iar eu, la rându-mi, îi ocoleam pe ei, aflându-se în aceeași stare și situație. Problema era că trecuseră trei săptămâni de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
lui Valeriano sunt îngrămădite chinezării de budoar: vase cu dragoni, scrinuri lăcuite, un paravan de mătase. — Pe cine vrei să prinzi în capcană în pagoda asta? O regină orientală? Din spatele paravanului iese o femeie: părul scurt, rochie de mătase cenușie, ciorapi de culoarea laptelui. Visurile bărbaților nu se schimbă cu revoluția - spune ea, și din sarcasmul agresiv al vocii o recunosc pe trecătoarea întâlnită pe Podul de Fier. — Vezi? Există urechi care ascultă fiecare cuvânt al nostru..., făcu Valeriano, râzând. — Revoluția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de Jad“; vorbesc despre ei pentru că nu există nimic mai rău decât părinții chinezi, contracte clare, cu ele și cu familiile lor, și plăteam cu bani peșin, numai să nu-i mai văd revenind mereu, mame și tați costelivi, în ciorapi albi, cu coșulețul de bambus mirosind a pește, cu aerul acela dezorientat, de parcă veneau de la țară, deși toți locuiau în cartierul portului; de câte ori, când trecutul mă apăsa prea tare, nu mă cuprinsese speranța unei schimbări totale: să schimb meseria, soția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
dea frunze. *** - Ce bine că te-am găsit! aud în spatele meu o voce ușor răgușită. Mă desprind cu greu de la fereastră, parcă m-am lipit de dușumea în locul acela. - Da? - Ierea de așteptat să fii aci, Ștefan! - Negru... Fătuca poartă ciorapi în dungi la bocancii cu ținte, are codițe colorate și-o fustă scurtă, plisată, din care ies două bețe. Puloverul stă mai mulat decât trebuie pe pieptul scobit. Are vreo cinci cercei în fiecare ureche, o mică verigă în nas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]