1,428 matches
-
după ce se înseninează pășesc pe portița grădinii și mă așez lângă nuc și citesc poeme de Dumitru Ichim. La început am deschis cartea, grea în mâini, cu ținută și eleganță, cu greutate și profunzime, un suflet de cuvinte ca un ciorchine de strugure nobil mustind. Apoi citind, cartea a devenit ca aripa de înger, albă ... Citește mai mult Când Dumnezeu în colibă de om s-a ascuns„M-am coborât în tainica grădină a nucilor / să văd șuvoiul apei la obârșii
MARIA DANIELA PĂNĂZAN [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
după ce se înseninează pășesc pe portița grădinii și mă așez lângă nuc și citesc poeme de Dumitru Ichim. La început am deschis cartea, grea în mâini, cu ținută și eleganță, cu greutate și profunzime, un suflet de cuvinte ca un ciorchine de strugure nobil mustind. Apoi citind, cartea a devenit ca aripa de înger, albă ... VII. LORINCZI FRANCISC-MIHAI: ROLUL DESCRIERII IN PROZA LUI RADU IGNA, de Maria Daniela Pănăzan , publicat în Ediția nr. 2170 din 09 decembrie 2016. Omul și natura
MARIA DANIELA PĂNĂZAN [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
aveam case mai frumoase și mai multe acareturi, sau pe la primării. Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau strugurii mai bine, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, făcută din material țesut la război, nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele la cântărețele de muzică populară de astăzi
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
în grabă să vadă Înaltul. Norii trecătorii s-au urcat pe deal, Vântul nu mai are-n pânze arsenal, Stelele se-aprind pe năframa nopții Luna stă de veghe chiar în cerul porții. Strugurii din vie parcă-s priponiți În ciorchini ce cad pe butuci - uimiți, Coșul în hambar stă frumos la pândă, Nu e încă vremea...sita e flămândă. O furnică cară un grăunte mare Nici nu mai cârtește, spatele o doare, Dar aude biciul iernii cum trosnește... Norii plini
CULOARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372054_a_373383]
-
aibă mai puțin de cinci hectare. Cultivau pe pantele Dealului Oltina și vița-de-vie, peste care, deseori, era lăsată să cadă bruma, pentru că vinul avea o altă aromă și tărie. Struguri erau mari și de soi, hibridă și nobilă a cărui ciorchine ajungea până la patru kilograme și jumătate. Femeile purtau ii cusute de mâna lor și o fustă neagră, cu marginile brodate, din bumbac, pentru că ei cultivau și țeseau bumbacul. Casele, într-una din camerele ale căror ferestre dădeau spre răsărit, erau
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
fetița, Culori-curcubeie-mi străjuie ființa. Liliacul mov, cu brațele deschise, Mă primește tandru, ramurile-i ninse Îmi zâmbesc suav, pline de candoare Dăruind parfum, speranță, alinare. Lacrimi de iubire și sublimul har Frumusețe, liniști ne trimit în dar Nestemate prinse în ciorchini de flori Strălucind semețe-n vesele culori. Alb sau mov-închis sau deschis spre soare Liliacul, mândru, neîntrecută floare, De-i pictat pe pânze sau cântat în vers Va rămâne veșnic rege-n Univers! PRIMĂVARA-N SAT Din nou mi-e
PARFUM ŞI CULOARE... DIN SUFLET DE FLOARE (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345752_a_347081]
-
aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Am trecut granița somnului, cu mai puțină naivitate și poate mai puțin orgoliu, depănînd prin labirint manierismul cosmic al frescelor de la Ajanta și amintirea unei insule ce înflorește cu brusca exuberanță a liliacului alb, cu ciorchini grei ca de zăpadă, cuvîntul de dincolo de cuvinte. După măsura îngerului. Și n-a rămas decît această poveste cu gustul tău dulce încercuit de melci albaștri, obișnuiți să suporte singurătatea noastră, inclusiv lucrurile așa cum sînt în aparența lor, la liturghia
ÎNSETAREA ABSOLUTULUI DE SINE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345947_a_347276]
-
culcate deja la pământ. Cerul este senin, de un albastru aproape mediteranean, pe care se zăresc câteva firișoare de nori albi, ce se deplasează spre nord, spre Polonia. Câțiva salcâmi stau împovărați de măreția și frumusețea florilor albe, ca niște ciorchini de lumină, ce emană mireasma lor fină, specifică, aleasă care se împletește cu cea a fânului de curând cosit, răspândind un aer dumnezeiesc în toată grădina. Respirăm adânc, însetați de purificarea cu aerul înmiresmat, și o senzație de infinită fericire
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
produceau artiștii locali, încântând vizitatorii cu muzica lor veselă. Simțeai de cum te apropiai de piață, mirosul micilor ce sfârâiau pe grătare, sau al pastramei, iar butoaiele cu must și tulburel, frumos împodobite cu ramuri de viță de vie, pline cu ciorchini de strugure cu boabele parfumate, albe sau negre, își așteptau unul lângă altul degustătorii, în timp ce țăranii, îmbrăcați în straie populare, te invitau să le vizitezi standul și să le guști din cașul, urda, telemeaua sau pastrama de oaie sau de
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347802_a_349131]
-
pentru uz casnic, oale din aluminiu sau fontă, biciclete și piese de schimb. Urmează fructele: banane pe crengile lor (așa am aflat că ele nu se recoltează una câte una, ci pur și simplu se taie creanga pe care sunt”ciorchinele” de banane. O alta va crește și va da o nouă roadă.) avocado,mango sau alte fructe, unele pe care le-am cunoscut, altele pe care le-am văzut pentru întâia oară. În fața tarabelor unde se vinde uleiul de cocos
LACRIMA DIN OCEAN ( JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 4 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348894_a_350223]
-
a lipit de suflet! Cum mai scrisesem, această casă obosită, cu fațada din vremuri mai vechi, cu peretele scorojit, cu o patină a timpului care ar trebui să indispună, deși nu se întâmplă astfel. Sub modestul umbrar de frunze și ciorchini, ușa de lemn vopsită în albastru , cu nuanțe, cu degradeuri și cu clanța ruginită, stă închisă. Fereastra cu obloane albastre stă și ea închisă și nu lasă la vedere vreun chip de fată, sau, mă rog, un ori ce fel
O NOUĂ EXPOZIŢIE DE PICTURĂ A LIANEI SAXONE-HORODI de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346789_a_348118]
-
cu mii de ani în urmă Trecea Iisus cu-o Cruce grea în spate Lovit era, batjocorit cu glume, Pășea domol un sfânt printr-o cetate Păcatu-ntreg sub jertfă să-l sugrume. Se strânse gloata urii solidară Ca-ntr-un ciorchine razele de soare, Loveau turbați - ca fiarele în pradă Câțiva, uimiți, se ascundeau să vadă, Iar cei mai mulți priveau cu nepăsare. Așa plătea veșmântul de Mireasă Cerescul Mire-n lacrime și patimi, Al Legii chip cu-o umbră tumultoasă Cerea osânda
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
Bucovu Publicat în: Ediția nr. 892 din 10 iunie 2013 Toate Articolele Autorului pădurea cu pianele profunde, izvoarele cu apa vie-n unde, cerul cu- albastre crinoline, toate mi se răsfrâng în dor de tine, cu nuferii de vise în ciorchine, ce-mi cresc petalele în dor de tine, în paradisul meu pierdut, te cat, iubito, ca -n trecut, printre legende ce lutesc ulcioare, prin apa limpede de la izvoare, prin cețurile-albastre și prin mit, prin crucile lui crist cel răstignit, printre
ÎN DOR DE TINE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346300_a_347629]
-
nu mai sufăr. Pădurea echilibrează frecvențele. Are note codificate de împărtășit, Printre două bucăți de soare. La Porțile Stelare apele s-au prăbușit... În via visătoare, lângă ciocârlia bordată cu azur și cu dimineți în pârg Stă boaba vânătă a ciorchinilor copți târziu într-o toamnă cu sârg... Natura-i o ancoră în fluxul luminii, curcubeu cu ochi albaștri, Când Dumnezeu o pictează... Mereu ia foc ademic de la aștri.... Simt florile cum vibrează...Nu au durere. Nici măcar disconfort. Le găsesc totdeauna
LA MARGINEA TIMPULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348286_a_349615]
-
cioareci, când aceste cuvinte ne arată care este activitatea milenară , tradițiile și obiceiurile neamului nostru. De asemenea, nu putem identifica în limba latină sau slavă, ori a popoarelor vecine cuvinte precum: arțar, stejar, afin, măceș, izmă, brebenel, ghiocel, buștean, butuc, ciorchine, bordei, straie, cotoroanță, cotoșman și multe, multe altele, care sunt cuvintele neamului nostru, vorbite de mii de ani, înainte de venirea acelor popoare de la care, autorii DEX-ului pretind că strămoșii noștri le-au împrumutat cuvintele. Tradițiile, o sursă Este o
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
ceilalți. Amfitrionul, cu figura sa impenetrabilă, se făcu a nu observa nedumerirea stârnită. Își luă pe farfurie o prună și mușcă din ea cu nări tremurânde de adevărat gourmet. Miramoț fu cea care îi urmă Americanului. Ea apucase un micuț ciorchine de struguri negri și ciugulea încetinel câte un bob, savurându-l, era clar! Văzându-i încântarea, Flower-Power care se afla în fața ei, întinse mâna și... fură un bob. Pe dată papilele gustative îi fură satisfăcute. Îndrăzni să-și asume de pe
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
negri și ciugulea încetinel câte un bob, savurându-l, era clar! Văzându-i încântarea, Flower-Power care se afla în fața ei, întinse mâna și... fură un bob. Pe dată papilele gustative îi fură satisfăcute. Îndrăzni să-și asume de pe tipsie un ciorchine întreg. Toate astea, în tăcere conspirativă, rotindu-și ochii de plăcere. Între timp, Americanul trecuse la o mandarină din care, de data asta, tăia grațios câte o feliuță, o punea pe un crâmpei de pâine și o vâra tacticos în
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
de sub cais, a mai privit odată peste gard - cum făcea mereu- si apasă ușor pe clanță. Poartă s-a deschis greu, scârțâind, lăsând să se vadă poteca pietruita, plină de frunze veștede , si bolta în care se întindeau la soare,ciorchinii mari și copți. Anica merse câțiva pași grei, si acum se odihnea în baston, lăsând aerul din curtea ei să îi pătrundă în nări, adânc, până în plămâni. Apoi a văzut nucul înalt, pe urmă dudul din fața șopronului și colțul casei
ASTEAPTA-MA , IOANE..... de MIRELA PENU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377940_a_379269]
-
de sub cais, a mai privit odată peste gard - cum făcea mereu- si apasă ușor pe clanță. Poartă s-a deschis greu, scârțâind, lăsând să se vadă poteca pietruita, plină de frunze veștede , si bolta în care se întindeau la soare,ciorchinii mari și copți. Anica merse câțiva pași grei, si acum se odihnea în baston, lăsând aerul din curtea ei să îi pătrundă în nări, adânc, până în plămâni. Apoi a văzut nucul înalt, pe urmă dudul din fața șopronului și colțul casei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
de sub cais, a mai privit odată peste gard - cum făcea mereu- si apasă ușor pe clanță.Poarta s-a deschis greu, scârțâind, lăsând să se vadă poteca pietruita, plină de frunze veștede , si bolta în care se întindeau la soare,ciorchinii mari și copți.Anica merse câțiva pași grei, si acum se odihnea în baston, lăsând aerul din curtea ei să îi pătrundă în nări, adânc, până în plamâni.Apoi a văzut nucul înalt, pe urmă dudul din fața șopronului și colțul casei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2061 din 22 august 2016 Toate Articolele Autorului deschideți porțile să intre belșugul ce ne sară viața preapământească diminețile și serile însingurate de gândurile-meseni lăsați să intre cântăreții dansatorii și chiar tristețile cu ciorchinii lor ascunși - o parte lumină și două nu știu ce să intre și călătoriile pământ îndoit cu lacrimi mers amestecat cu adâncirea de sine nu ne vom rătăci mergând cu inima ci cu ochii și iarăși spun deschideți porțile să vedeți lumea
HAVEIL HAVULIM HACOIL HAVEIL de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/376554_a_377883]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > EMIURGUL Autor: Râul Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului EMIURGUL Izvorului Eminescu Eternul punctum saliens din veșnicii primul Crește-n linii unghiuri cercuri câmpuri ciorchini de universuri Sfera sferelor de sfere pe dublă spirală de spirale Între oglinzi paralele născând lumi și intermundii, Nins de gânduri vis de dor nemărginit jertfe mituri Din neființă smulge-n darul vieții tot ce mișcă și visează Prin cuget
EMIURGUL de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376026_a_377355]
-
orele mele ploi relele,împresurat de-andreleleîn hora cu ielele ...Râul Constantinescu... XIII. EMIURGUL, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1476 din 15 ianuarie 2015. EMIURGUL Izvorului Eminescu Eternul punctum saliens din veșnicii primul Crește-n linii unghiuri cercuri câmpuri ciorchini de universuri Sfera sferelor de sfere pe dublă spirală de spirale Între oglinzi paralele născând lumi și intermundii, Nins de gânduri vis de dor nemărginit jertfe mituri Din neființă smulge-n darul vieții tot ce mișcă și visează Prin cuget
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
cantului sfânt sublimare Simfonice trăiri gheizere de spectre fulger continuu De neauzite sonuri răsfrânte-n culori nemaivăzute Îmbrățișarea bosonilor în marea de iubire lupta luminii ... Citește mai mult EMIURGULIzvorului EminescuEternul punctum saliens din veșnicii primulCrește-n linii unghiuri cercuri câmpuri ciorchini de universuriSfera sferelor de sfere pe dublă spirală de spiraleîntre oglinzi paralele născând lumi și intermundii, Nins de gânduri vis de dor nemărginit jertfe mituriDin neființă smulge-n darul vieții tot ce mișcă și viseazăPrin cuget și simțire prefira totul
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
produceau artiștii locali, încântând vizitatorii cu muzica lor veselă. Simțeai de cum te apropiai de piață, mirosul micilor ce sfârâiau pe grătare, sau al pastramei, iar butoaiele cu must și tulburel, frumos împodobite cu ramuri de viță de vie, pline cu ciorchini de strugure cu boabele parfumate, albe sau negre, își așteptau unul lângă altul degustătorii, în timp ce țăranii, îmbrăcați în straie populare, te invitau să le vizitezi standul și să le guști din cașul, urda, telemeaua sau pastrama de oaie sau de
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]