829 matches
-
trebuiau să ducă tainul pentru păscut vitele(făină de porumb și ceva brânză), iar toamna când le scoteau de la pășunat trebuiau să plătească. Pentru înmulțirea taurinelor se foloseau taurii, care de regulă erau proprietatea comunei. Ei erau lăsați liberi în cireada de vaci ce păștea pe imașul comunal și unde de obicei avea loc monta naturală. Taurii erau de o culoare brun-argintie și de o rară frumusețe, având coarnele frumos arcuite și care ne aminteau de bourii de altădată. Producția de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de cap cu unele femei din satele comunei. Unele din aceste lucruri erau făcute cu influența unor cozi de topor care se țineau mari conducători în comuna Hudești. Tot în acea perioadă, a fost luată, fără nici un fel de gândire cireada de pe imaș de la Lupeni. Degeaba plângeau unele femei și copii lor după vacile luate căci dacă se apropiau de animale erau amenințate cu vorba streleai ! care însemna te împușc de către soldații ruși cu armele în mâini și cu baionetele puse
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lor după vacile luate căci dacă se apropiau de animale erau amenințate cu vorba streleai ! care însemna te împușc de către soldații ruși cu armele în mâini și cu baionetele puse la arme. Eram mic și am văzut de la poartă cum cireada era dusă cu forța în jos pe drumul mare. Multă lume plângea și se ruga de soldații ruși, dar nici nu voiau să audă. Școlile au fost închise, învățătorii, preoții și celelalte oficialități împreună cu tinerii premilitari s-au refugiat în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de mijloace, bursă. Stolnic - dregător care purta grija mesei domnești, fiind șeful bucătarilor, al pescarilor și grădinarilor. Șef-bucătar boieresc. Suret copie a unui act sau a unei scrisori. Taler monedă de argint care a circulat și în țările române. Tamazlâc - cireadă de vite. Totalitatea vitelor cornute care aparțin unui proprietar, unei gospodării. Testator - persoană care a făcut un testament (transmiterea unor bunuri materiale). Tindă - încăpere la intrarea în casele țărănești sau la edificiile publice, la biserici. Toloacă - teren liber, neîngrădit între
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Am plecat să colindăm Pe la case să urăm, Plugușorul românesc Obiceiul strămoșesc. Vă urăm cum se cuvine Pentru anul care vine Holde mari Cu bobul des Ș i pe creste Și pe șes! Câte mere în livezi Atâtea vite-n cirezi; Câtă apă în izvoare Atâta lapte-n șiștare; Să ne fie-ndestulată Casa toată! Țara toată! Ia mai mânați, măi flăcăi! Și strigați cu toții măi! Hăi, Hăi! Plugușorul cu șase boi Aho, aho, plugușor mititel Cu rotițele de fier Trag băieții
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Am plecat să colindăm Pe la case să urăm, Plugușorul românesc Obiceiul strămoșesc. Vă urăm cum se cuvine Pentru anul care vine Holde mari Cu bobul des Ș i pe creste Și pe șes! Câte mere în livezi Atâtea vite-n cirezi; Câtă apă în izvoare Atâta lapte-n șiștare; Să ne fie-ndestulată Casa toată! Țara toată! Ia mai mânați, măi flăcăi! Și strigați cu toții măi! Hăi, Hăi! Plugușorul cu șase boi Aho, aho, plugușor mititel Cu rotițele de fier Trag băieții
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ce-i este caracteristic, realitățile ce o compun abia lăsându-se întrezărite. Este aceeași mișcare ce dă viață celebrelor versuri ce deschid ciclul ermetic: Din ceas dedus adâncul acestei calme crește,/ Intrată, prin oglindă, în mântuit azur, / Tăind, pe înecare cirezilor agreste,/ În grupurile apei, un joci secund mai pur. // Nadir Latent! Poetul ridică însumare de harfe răsfirate / Ce-n zbor invers le pierzi / Și cântec istovește, ascuns cum numai marea / Meduzele când plimba sub clopotele verzi"59 ("Din ceas dedus
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
amenințat întreaga natură. Un potop universal a decimat oamenii iar pămîntul a fost acoperit de apele rîurilor și mărilor. Un singur om, sfătuit în taină de paznicii cerești, a construit o corabie și s-a salvat pe sine însuși împreună cu cireada sa, într-o arcă ce plutea pe întinderea nesfîrșită de ape. După ce neamul omenesc s-a înmulțit din nou, un mare război a pustiit lumea și a nimicit atît locuințele oamenilor cît și sălașurile fiarelor. Dar oamenii - fii Creatorului sau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
locul curat. − Ave Caesar imperator nomadibus! fu salutat dictonul apocrif. Dar nu prea văd de ce-am trece la corturi și nu la hoteluri demontabile, care țin totuși de nobilul nostru meșteșug. Dacă stau să mă gândesc, nomazii își urmează cirezile răsfirându-se în căutarea pășunilor, pe câta vreme umanitatea dezrădăcinată tinde tocmai să se aglomereze în megalopolisuri devenite oaze de salarizare și eficiență locativă. Ne-am emancipat binișor de natura la care Mongolia modernă se întoarce. Agregarea galopantă e la
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Buda și Pesta, necucerite din cauză că erau înconjurate de bălți provenite din topirea zăpezii și a gheții. Atunci, scrie Rogerius, „din porunca regilor celor mai mari, începurăm să ne retragem cu carele încărcate cu prăzi și mobile de pe pământul jefuit, cu cirezi de vite și turme de oi, căutând la fiecare pas vizuinele și desișul codrilor, pentru ca, ceea ce n-au putut găsi când au venit, să afle acum la întoarcere. Și astfel, retrăgându-ne încet am ajuns în Transilvania, unde rămăsese mult
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
încet am ajuns în Transilvania, unde rămăsese mult popor și pe unde după trecerea tătarilor s-au ridicat multe cetăți.” Retragerea - după cum vedem - s-a făcut foarte încet, pustiind pământul, pe care în trecere l-au lăsat deșert. Căci, afară de cirezile de vite și turmele de oi, care mergeau încet, având nevoie de hrană, apă și popasuri mai dese și îndelungate, au trebuit să transporte cu carele, pe lângă alimente și mobile, pe toți tătarii morți, căzuți în luptele din Ungaria și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
au trebuit să transporte cu carele, pe lângă alimente și mobile, pe toți tătarii morți, căzuți în luptele din Ungaria și Țările Române, și pe care i-au dus tocmai în Mongolia. Prizonierii erau în număr mare. Ei mânau carele încărcate, cirezile și turmele, supravegheați de puțini tătari, pe drumurile și potecile stricate și acoperite de iarbă și spini. Hoardele răslețe distrugeau satele de pe valea Mureșului, care scăpaseră la invazie. În unele, nu au mai rămas decât turnurile bisericilor, care indicau de la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
adică un stăpân feudal, avea până la două sute de asemenea care cu case pe ele și acolo unde avea pășuni mai bogate cobora casele pe pământ. Giagatai, o rudă a lui Batu-khan, întâlnit între Don și Volga, avea o mulțime de cirezi de vite, boi și cai, și nenumărate turme de oi, păzite de cinci sute de supuși. Cu trei zile înainte de a ajunge la Volga, în aceleași condiții de trai, a fost văzut Sarcaht (sau Sarthac), fiul lui Batu-khan. „Chiar însuși
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
suprem numit de Craiu. Expediția, întreprinsă în anul 1346 de către secui, unguri, cu mare mulțime de români, a desăvârșit și exploatat succesul obținut în anul anterior. Mulți tătari au fost uciși atunci și armele lor luate o dată cu turmele lor și cirezile de vite au îmbogățit pe luptători. La 15 august, regele aștepta la Vișegrad prezentarea trofeelor și a banderiilor de tătari captivi. Cu această ocazie, probabil, a înaintat și Dragoș din Bedeu, trecând Bistrița la nord spre Suceava și târgul Siret
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
două mogîldețe albe, cu un strop de roșu aprins: două iurte ale căror uși înflăcărate se zăresc ca niște sclipiri de ouă încondeiate. Ei, da! N-are decît să-și bată joc de mine, apa aceea iluzorie! Iurtele înseamnă oameni, cirezi, herghelii, turme, deci presupun un fir de apă adevărată, curgătoare, rece, spre care se îndreaptă, împinse de sete, toate aceste viețuitoare. Iurtele sunt acolo, reale, iar în jurul lor, siluete mărunte, înfășurate în "del"-uri2 viu colorate, se adună în pîlc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
vrajă și, cînd se sfîrșește, ne trezim ca dintr-un vis adînc. Ne ridicăm în tăcere și abia în fața iurtei ne strîngem mîinile sau ne salutăm cu ele împreunate în dreptul inimii, în gălăgia stîrnită de chiotul copiilor și de freamătul cirezilor. Iată-ne din nou în GAZ și Sandan aprinde calm a patru-zecea țigară din zi. Pornim în direcția cunoscută doar de el, spre locul acela din mijlocul deșertului, unde stelele aveau să pară că se află lîngă noi, adeverind zicala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
speranțe că boala nu se va generaliza, tânărul a plecat în preeriile texane urmând credința vremii după care expunerea îndelungată la soare vindecă tuberculoza. Mai bine de un an a lucrat în calitate de cowboy la un ranch de lângă Quanah, însoțind marile cirezi de vite către abatoare. Vindecat, s-a reîntors în Baltimore, unde și-a terminat studiile medicale în 1905. A primit o bursă pentru a studia anatomia găină cu sarcom în mușchiul pectoral mici fragmente de tumoră țesutul tumoral se mojarează
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
vinovăției tragice soarta eroului care pretinde armele lui Ahile, cuvenite celui mai viteaz războinic (p. 51). Decizia Atrizilor în favoarea lui Odiseu determină tentativa lui Aiax de a-și ucide rivalii. Atena îi ia temporar mințile, astfel că el spintecă o cireadă de vite în locul dușmanilor, iar când realizează cele întâmplate se sinucide copleșit de rușine. Personajul se face vinovat de hybris, orgoliul nemăsurat al puterii fizice se confundă cu sminteala, mai ales că el dorește calitatea de erou împotriva voinței zeilor
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ducând o viață păstorească, făcând o agricultură rudimentară, de subzistență, pe suprafețe mici, care asigura strictul necesar al familiei. Pescuitul, vânatul era liber, poienile pădurilor asigurau pășuni bogate, suficiente pentru creșterea vitelor. Pășunile mari, pentru văratul turmelor de oi, al cirezilor de cornute erau, în general, în administrarea obștilor sătești și aveau un statut special, generator de revolte, în cazul încălcării dreptului tradițional de pășunat. Se știe, spre exemplu, că, Iancu de Hunedoara, înțelegând importanța fidelității față de rege a populației de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
bălților și mlaștinilor întârzie să sece după ploi și revărsări, ca și acolo unde solul este sărăcăcios ori plin de ochiuri de sărături, cum este mai ales la NE de satul Chersăcosu, fânațurile și pășunile întrețin turmele de oi și cirezile de vite ale locuitorilor din satele vecine luncii și de mai departe. Bălțile din regiunea aceasta, deși puțin întinse, totuși au destule suprafețe acoperite cu papură și stuf, din care oamenii satelor vecine își îndestulează cea mai mare parte a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pregăteam de ...drum. Din toamna anului 1943 cei mai prudenți au plecat la drum în necunoscut. Exodul s-a mărit în primăvara anului 1944. Atunci ne-a venit și nouă rândul. Oamenii plecau cu căruțe sau pe jos însoțiți de cirezile de vite și turmele de oi. Noi, pentru că bunicul lucra la C.F.R. și mama era învățătoare, împreună cu alte familii am primit loc într-un vagon. În vagon ne-am făcut un țarc din lăzile cu lucruri și alimente. Și am
DEZRĂDĂCINAŢI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Motruc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1692]
-
stat așa, până băieții au copt și porumbul. Era în lapte și avea boabele tare dulci. Mihai înfigea câte un băț în coceanul știuletelui și-i pârlea la flacără, ca la rotisor. Când se lăsă seara, am luat vitele la cireadă și toți am pornit-o cântând spre sat. Mama m-aștepta cu o cină pompoasă, cu toci la tavă, dar eu eram sătulă cobză. Numai beam apă. Într-un târziu m-a întrebat: Dar bine, fato, ce-ai mâncat așa
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
compoturile, gemurile, dulcețurile, magiunul, prunele uscate. Își umplu bine cămările și beciurile, făcând provizii pentru iarnă. Pe câmp se culege porumbul, se sapă cartofii, se cară gunoiul de grajd și se fac arăturile și semănăturile de toamnă. Turmele de oi, cirezile de vite, ies pe ogoarele eliberate de recoltă, la păscut. Satul pare un stup de albine. În fiecare gospodărie, toți membrii familiei trudesc de zor. De obicei, tatăl sau bunicul, stabilește pentru fiecare zi de toamnă, un program riguros. Nimeni
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ultimei case începea izlazul comunal: o mare de verdeață care îți odihnea sufletul zbuciumat prin vastitatea și liniștea binefăcătoare. Albia pârâului era situată la vreo 3-4 metri mai jos decât cota izlazului. Așa se face că, pe vreme de ploaie, cireada, care, la amiază, era, de regulă, dusă la adăpat, urca cu greu înapoi pe izlaz din cauza lutului cleios și a pantei abrupte. Când dimineața se ivește Din al văzduhurilor fund, Tot câmpul parcă-ntinerește Iar deșteptată de pe prund Cireada satului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ploaie, cireada, care, la amiază, era, de regulă, dusă la adăpat, urca cu greu înapoi pe izlaz din cauza lutului cleios și a pantei abrupte. Când dimineața se ivește Din al văzduhurilor fund, Tot câmpul parcă-ntinerește Iar deșteptată de pe prund Cireada satului pornește..." (Duiliu Zamfirescu) A fost o săptămână de ploaie, ploaie deasă, rece și persistentă. Zăpada din amonte s-a topit sub efectul ploii și împreună au contribuit la depășirea cotei de inundație. Cu mult timp înainte de a ajunge la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]