797 matches
-
verilor vieneze sînt vrăbiile. Zoologii ar putea nota apariția unei noi specii: vrabia domestică de restaurant. într-adevăr, în toate grădinile de vară există asemenea ființe mărunțele, care vin țopăind printre solnițe, tacîmuri, farfurii și pahare, considerîndu-se invitate la masă. Ciugulesc cîte un bob de porumb din salata pe care tocmai o mănînci, apoi se retrag mai încolo cu o scurtă mișcare de mulțumire. La proaspăt deschisul Leopold Museum - unde se află o colecție năucitoare de grafică și pictură: Egon Schiele
Vara prin Europa by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15006_a_16331]
-
text. 2. Alege două cuvinte din trei silabe și alcătuiește cu ele propoziții. 3. Răspunde la întrebări: Unde lucrau piticii? Cine o ura pe Albă-ca -Zăpada? 4. Numește obiectele cu care a fost păcălită Alba-ca-Zăpada. Într-o zi, un cocoș ciugulea liniștit fire de iarbă. În apropierea lui, se plimba țanțoș, cu mărgelele roșii, un curcan. Deodată amândoi s-au repezit spre același loc. Zăriseră o râmă, chiar în fața lor. Cei doi au început cearta. Un pui de găină, profitând de
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
cele două Ape de la începuturi. Anexa 2 Din pământ și apă - pâinea primilor agricultori: Neoliticienii Băiatul, care s-a ferit de soare în umbra răcoroasă a malului de lut, nu are altă treabă decât să gonească păsările care vin să ciugulească spicele de grâu pârguit, din semănătura de pe luncă și sălbăticiunile care ar căuta să le pască sau să le calce în picioare; din cauza aceasta oamenii micii așezări de pe pârâul Obârșiei îi spuneau, în derâdere, "Sperie Vrăbii" sau "Brabetele", dar lui
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în lirica târzie: „Pe ape se lasă lințolii de ceață./ O luntre parcă se mai vede în larg,/ În larg, în nebănuitul larg...” (Ceas de toamnă). Ultimul poem, cântec de lebădă al poetului, se încheagă dintr-o metaforă a călătoriei-moarte: „Ciuguliți-mă/ păsări/ și ochii/ aruncați-i în mare// Lăsați-mi doar cerul/pe umeri/ să-l port// Încet,/ Încet/ navele mele/ ajung/ în marele port” (Nautică). SCRIERI: Vâslind pe apele destinului, Bistrița, 1942; Rugăciunile dorului, Bistrița, 1943; Moine, București, 1944
MORUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
falezele înalte ale Patagoniei. Jeturile ei sînt drepte, groase și negre ca funinginea, încît, văzînd un asemenea fum pe coș, îți spui că-n măruntaiele de dedesubt se coace, ca-ntr-un cuptor uriaș, o friptură grozavă. Numeroase păsări acvatice ciugulesc garizii, răcușorii și alte asemenea zaharicale și delicatese, pe care balena normală le poartă uneori pe spinarea-i pestilențială. între timp, buzatul leviatan brăzdează marea, lăsînd în urmă tone de caimac alb și făcînd ca firava ambarcațiune să se zbuciume
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai scurte decât cele ale iepurilor de câmp. Urechile, a căror margine superioară este neagră, sunt lungi și întotdeauna ciulite. Păsările Cu siguranță, păsările distrug insectele dăunătoare, dar prezintă și inconvenientul că atacă fructele mici. Rândunelele, pițigoii, lăstunii, chiar dacă vă ciugulesc salata și fructele, rămân oricum niște ajutoare pentru grădinar: ele se hrănesc cu semințele de buruieni și devorează diverse insecte, cum ar fi limacșii sau gărgărițele. Dacă aveți șansa să aveți păsări nocturne de pradă prin zonă, protejați-le: cucuvelele
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
ale biodinamicii este acela că, în natură, totul își justifică existența. Astfel, nu există, de fapt, insecte bune și insecte rele, pentru că fiecare specie joacă un rol în lanțul biologic: de exemplu, păsările care au neinspirata idee de a vă ciuguli fructele sunt, de asemenea, și consumatoare de insecte. Cât despre cârtițe, deși gonite de numeroși grădinari, devorează o mare cantitate de larve, care v-ar putea distruge grădina etc. Numim, deci, „ajutătoare” aceste organisme al căror rol este util într-
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
Vulpea, Șireata; Pisica, Miki; Cocoșul, Moțatul; Puișorii de găină. Tabloul I La margine de codru, casa bunicilor. În curte, trei pui în jurul cocoșului. Puii „recită” sau cântă: Puiul I: Suntem trei frățiori./ Puiul II: Cântăm și ne veselim./ Puiul III: Ciugulim, ne zbenguim./ Puiul I: Piuim întreaga vară. Puiul II: Nu știm când vremea trece./ Puiul III: Creștem într-o zi cât zece. Toți puii: Și-apoi să te uiți la noi/Vom fi toți cocoși vioi! Cocoșul (bate din aripi
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
o răpuse la poalele unor munți plini de brazi falnici. Se așezase sub un copac, iar în vis îi apăruse un pui de vultur, care degeaba își așteptase părinții toată ziua, ei nu se întoarseră, iar el murea de foame. Ciugulise firimiturile de pe fusta fetei cu mare poftă. Drept mulțumire, îi lăsase amintire o mărgea, pe care o păstră până acum în cuibul de pe stâncă. Dimineața, fata, după ce admira mărgeau de culoarea rubinului își continua drumul. A treia seară chemată de
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
desprinse o bucată mare de gheață din el și porni singură, într-o călătorie nesfârșită spre sud. În acest timp agricultorii împrăștiau peste tot semințe de iarbă, vântul îi ajuta și sufla semințele, și pe meleagurile mai îndepărtate, păsările mai ciuguleau și ele din acestea dar duceau pe aripi și în cioc și spre alte zări, ca să prindă viață stratul cel verde, mângâierea pământului. Oamenii care cutreierau lumea în căutarea unei țări mai bune, duceau și ei în bocceluțe, o bucată
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
dimineață, În timp ce mătușa Zo Își dorea să se fi măritat cu cineva ca tatăl ei. Singura persoană ale cărei emoții nu le puteam sonda era Desdemona. În tăcere, În poziția ei de onoare, din capul mesei, cea de văduvă, Își ciugulea peștele și Își bea paharul de Mavrodaphne, dar gândurile ei Îmi erau la fel de ascunse ca și chipul din spatele vălului negru. Fără nici o urmă de clarviziune față de starea sufletească a bunicii mele din acea zi, o să vă spun pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În drăz nește în cele din urmă: — Trebuie mâncat puțin, dar des. — Asta-i bună! se împotrivește împărăteasa.Ți-ai și găsit ce sfat să-i dai. Tu nu știi că el nu stă niciodată la masă ca omul, ci ciugulește întruna câte ceva, de ici, de colo? — Eu nu vorbesc de mese dezordonate, stăpână, se vaită medi cul, ci de un program regulat, de trei-patru ori pe zi... — Așa, ca grecii, remarcă ironic Augustus. Musa se tulbură un pic. Continuă însă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-mi vine să-ți dau una peste bot, se răstește Rufus la el. Nu te gândești la sărmana femeie că-și termină zilele în surghiun, la Alexandria? — Nu e treaba mea, replică gladiatorul. Ea trebuia să se gândească. Eu am ciugulit doar ce mi se oferea. Ridică nepăsător din umeri. — Am trăit bine. De ce să fi făcut economie? — Bani albi pentru zile negre, mă, tolomacule! Pusio încuviințează și el cu gravitate. Când or veni vremuri grele pentru mine, replică vesel Gany
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
o veni credința asta irațională că personalitatea unui mort se păstrează într-o mască rigidă? Trebuie să aibă legătură cu convingerea că decedatul supraviețuiește morții în mormânt. Infantilisme cretine! Romanii, săraci cu duhul cum sunt, se comportă precum găinile și ciugulesc tot ce le aruncă celelalte civilizații. Se uită din nou la măștile-portret fixate deasupra busturilor, amplasate în câte o scobitură mică ascuțită ca un templu. Sub ele, inscripțiile amintesc numele, demnitățile și realizările deceda tului. Urmărește intrigat cu degetul liniile
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
dar are impresia că nici două motive nu se repetă la fel. Mângâie discret o lebădă cu aripile desfăcute, apoi un șarpe minuscul fofilându-se printre frunze. Dă de o șopârliță și de un crab. Puțin mai încolo câteva păsărele ciugulesc delicat florile îmbobocite. Înțelege că întregul zid a fost acoperit cu un sistem complicat de volute și contra volute sime trice din frunziș de acant, aidoma unui covor sau unei tapiserii. Intervenția discretă a faunei este bine-venită. Introduce o notă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
e clasic. E una din cele mai grozave povești pe care le-am auzit vreodată, mai spune el, după care începem amândoi să râdem din nou. Nici unul dintre noi nu mănâncă prea mult. Mâncarea rămâne în farfurii, și noi doar ciugulim, ne ducem mâncarea la gură, numai că sunt atâtea de spus, atâtea lucruri la care să ajungem... De-abia mai reușim să respirăm, nici măcar nu ne lăsăm unul pe altul să terminăm o propoziție, așa că le lăsăm pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
canarul Își scutura penele În soarele dimineții care lumina prin fereastra deschisă, iar trenul se apropiase și mai mult de Paris. — E-nnebunit după soare, spuse americanca. O să-nceapă imediat să cânte. Canarul Își scutură penele și Începu să le ciugulească. Mi-au plăcut mereu păsările, spuse doamna din America. Pe el Îl duc acasă fetiței mele. Uite...a-nceput să cânte. Canarul ciripea și penele de pe gât i se umflau. Trenul trecu peste un râu, apoi printr-o pădure foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Nici un cadavru care să plutească. Și dacă ai o vestă de salvare plutești mult timp, să știi. Probabil c-au stat Înăuntru. Ei, și au luat grecii totu’. Totu’. Chiar că tre’ să fi ajuns repede și ei. L-au ciugulit până la ultima fărâmă. Întâi au fost păsările, pe urmă eu și pe urmă grecii, da’ până și păsările s-au ales cu mai mult decât mine din toată povestea asta. Un loc curat și bine luminat Se făcuse târziu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
în bucătărie, lângă sobă, o lădiță, în fiecare seară îi așează, acolo, hârtie proaspătă - îi fac patul, cum în glumă, le place să spună - iar de mâncat Puiu mănâncă numai în fața lor; o dată sau de două ori a încercat să ciugulească ceva din grăunțele pe care bunicii le aruncă în curte, pentru celelalte orătănii. Ușor de bănuit ce-a pățit, așa că nici nu mai are de ce și nici chef nu mai are să se amestece cu ele. Și nu regretă nimic, căci
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
teamă și Încântare, o combinație stranie care mă făcea să mă simt cu adevărat rea. Simțeam că urma să fiu pedepsită pentru asta Într-o viață ulterioară. Eu o să fiu o vacă, iar ea va fi corbul care-mi va ciuguli coastele. Cu această imagine În minte, am simțit dintr-odată niște degete osoase trăgându-mă de obraz, ciupindu-mă până am simțit gustul de sânge. Era Mama Scumpă. Tata se Întorsese și mai insistase Încă de trei ori ca să vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ultimul său drum a celui care a fost...", se va imprima cu litere toxice pe carnea albă a brânzei și va fi ingerat, în grabă și cu multă salivă, la micul dejun de foștii concetățeni, în timp ce viermii și păsările vor ciuguli din carnea trupului meu netrebnic, buruienile de pe mormânt vor suge seva și secrețiile post-mortem ale glandelor, iar vântul și ploile vor mânca literele numelui meu săpat în piatra funerară, excesiv de scumpă și evident inutilă. Totul se mănâncă, nimic nu se
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cât îi permitea cușca, execută câteva mișcări stângace ca o marionetă pusă în mișcare de sforile nevăzute ale rutinei. Când ultimele acorduri ale valsului se stinseră, mecanismul automat lăsă să curgă într-un jgheab câteva grăunțe, pe care găina le ciuguli tot atât de mecanic precum dansase, după care își reluă locul și starea dinainte. Ce spectacol oribil! murmură Carol. Detest animalele dresate și pe cele ținute în cușcă. Găina asta a fost schingiuită cu pricepere și răbdare chinezească jumătate din viața ei
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
atunci când i s-a comunicat că va fi eliberat a doua zi. Între timp, marinarii umpluseră cutia cu mărunțiș și acum râdeau cu hohote asurzitoare, lovind dușumeaua cu bocancii lor grei cu blacheuri, fericiți că găina nu mai apuca să ciugulească grăunțele, amețită de a se fi tot învârtit până la extenuare ca un mecanism dereglat, pe acordurile triste și mereu aceleași ale valsului. Opriți-vă, că-și dă duhul! îi rugă timid cârciumarul. Las' că ne faci un șnițel vienez din
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
faceți cel mai mare rău! - Atâta rău să ai dumneata cât ți-oi face eu! Stai liniștit! Am ajuns și la vie. - Ei, cum vă place? Aer ... liniște ... Mergeți și vă serviți! Pe alese! Am intrat și tocmai începusem să ciugulesc dintrun strugure, când de undeva din deal, cineva a început să strige: - Hăăă! Hăăă! Băăă, plecați imediat că vă împușc! Na, că asta îmi mai lipsea, să se mai afle la Iași că pe lângă altele m-am apucat și de
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
și când mi-a fost lene să deschid fereastra... Revăd în curte un trunchi gros, pe el câteva picături de sânge închegat, câteva pene negre, și în el înfipt un topor. Împrejur, pe iarba grasă, sute de pui aleargă sprinten, ciugulesc, ciripind. Păsări nebune, oameni imbecili... În fiecare clipă avem prilejul să surprindem neantul, și totuși continuăm a trăi nepăsători, ne bucurăm sau ne supărăm pentru lucruri neînsemnate. Cei mai inteligenți își găsesc o scuză: cultul energiei. La furnici se pare
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]