511 matches
-
Domnul și-a certat poporul pentru necredință, pentru că se închina idolilor și l-a amenințat cu distrugerea: " Nimicit va fi regele Samariei; ca o așchie va fi pe deasupra apei. Pustiite vor fi înălțimile de la Aven, păcatul lui Israel; spini și ciulini să crească deasupra altarelor lor! Atunci vor grăi către munți: "Acoperiți-ne!", iar colinelor, "Cădeți peste noi!" Pentru aceasta prăpădul războiului să vină peste cetățile tale și toate întăriturile tale să fie dărâmate... Așa voi face cu voi, cei din
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Istrati (1884-1935) este autorul unor apreciate volume de proză cu iz oriental: Povestirile lui Adrian Zografi, Copilăria lui Adrian Zografi, Pagini autobiografice, din care fac parte povestiri precum: Stavru, Chira Chiralina, Moș Anghel, Cosma, Codin, Pescuitorul de bureți, Țața Minca, Ciulinii Bărăganului ș.a. Marele scriitor francez Romain Rolland, cu care Panait Istrati a corespondat, i-a apreciat talentul, știa că a încercat să se sinucidă într-un spital din Nisa, l-a considerat un nou Gorki din Balcani. Chira Chiralina este
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
numele Șear-Iașub, "o rămășiță se va întoarce". Religia lui Israel în epoca regilor și a profeților Ultimul său discurs prevestește ruina "țarinilor cele frumoase, a viilor rodnice"; "în toate casele de petrecere și în vesela cetate" vor crește spini și ciulini "căci palatul va fi pustiu, cetatea cea zgomotoasă, părăsită." (32: 9-14). 119. Făgăduința dată lui Ieremia Originar dintr-o familie de preoți, Ieremia și-a asumat vocația în ~ 626 și a practicat-o, cu întreruperi, timp de patru decenii, într-
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
nue), traducere (din limba franceză cu permisiunea autorului) de Juho Timonen, Helsinki, Kustannusosakeyhtiö Kirja, 1930 (prefață nesemnată). Istrati, Panait, Uuta valoa kohti (Vers l'autre flamme), traducere (traducător nemenționat) din limba franceză, Helsinki, Kustannusosakeyhtiö Kirja, 1930. Istrati, Panait, Baraganin takkiaiset (Ciulinii Bărăganului), traducere (din limba franceză) de Valfrid Hedman, Helsinki, Arvi A. Karisto Osakeyhtiö, 1936. Müller, Herta, Matala maa (Niederungen), traducere (din limba germană) de Raija Jänicke, Helsinki, Tammi, 1989. Müller, Herta, Ihminen on iso fasaani (Omul e un mare fazan
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
foc că nu-i minciună: un profesor universitar de la agronomie și-a cumpărat niște pământ la țară și a cultivat pe el o plantă medicinală pentru export. Nici naiba nu știa acolo la ce-i bună. Planta arăta ca niște ciulini, mai țepoasă decât cactușii, așa că bietul profesor nici n-a împrejmuit plantația, nici n-a tocmit paznic. Când s-a dus s-o recolteze, jumătate de bucată de „cactuși“ fusese furată. Explicația a aflat-o mai târziu: un țăran experimentalist
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
profesor nici n-a împrejmuit plantația, nici n-a tocmit paznic. Când s-a dus s-o recolteze, jumătate de bucată de „cactuși“ fusese furată. Explicația a aflat-o mai târziu: un țăran experimentalist din fire descoperise că, odată fierți, „ciulinii“ medicinali sunt considerați de porcii lui o adevărată delicatesă. În fine, dacă tot nu v-am convins de inventivitatea românului, am păstrat pentru final o „invenție“ de netăgăduit, pe care o știm cu toții și la care participăm, organizat, ca nație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
Drumul continuă, dar e doar o adunătură de pietre ascuțite. Văd o potecă îngustă de pământ uscat care șerpuiește pe lângă drum. Intru pe ea și pedalez încet, atent la cioburile care apar din când în când în fața mea. Încetinesc atunci când ciulinii se măresc prea tare și avansez cu grijă, ca să nu-mi julesc picioarele. Poteca se bifurcă. O iau la stânga și peste un minut ajung pe un promontoriu. Mă opresc. Cobor de pe bicicletă. Mă uit la valuri. Trece un pescăruș. Nu
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
săpun de spălat, pieptene de pieptănat și ac de cusut. După ce mortul este îngropat, se dă peste mormânt o găină, apoi acea găină se dă de pomană pentru acel mort, ca pe lumea cealaltă găina să-i râcâie potecile de ciulini. După ce un mort se pornește spre mormânt, se ia apa din oala cu care a fost scăldat, se stropește cu ea în urma decedatului, apoi oala se trântește în mijlocul casei, de se sparge, ca să se spargă toate neajunsurile, supărările și să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
săpun de spălat, pieptene de pieptănat și ac de cusut. După ce mortul este îngropat, se dă peste mormânt o găină, apoi acea găină se dă de pomană pentru acel mort, ca pe lumea cealaltă găina să-i râcâie potecile de ciulini. După ce un mort se pornește spre mormânt, se ia apa din oala cu care a fost scăldat, se stropește cu ea în urma decedatului, apoi oala se trântește în mijlocul casei, de se sparge, ca să se spargă toate neajunsurile, supărările și să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
-i grăbi sfârșitul, nu contracarată; opunându-ne ei n-am face decât să-i prelungim agonia. Vă zic eu: caravana generală a umanității e gata de plecare - și nu numai într-o direcție, ci în toate deodată! − Asta sună a Ciulinii Bărăganului, interveni Gert. Chiar! Parcă tipul care a scris-o acum vreun secol de pe-aici se trăgea. N-ați citit-o? Autobiografică: un adolescent căruia pământul natal nu-i oferă mai nimic fuge de-acasă să-și caute norocul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de-ajuns pentru a constata evidența banală că unui noroc foarte schimbător trebuie să-i ieși în cale. Așa a fost de când lumea, doar că azi fiecare își urmează inspirația personală insuflată de daimon. − E drept că vântul purtător de ciulini s-a sfâșiat ferfeniță prin ruinele marilor ideologii, unde actualmente trăim după ureche. Migrația contemporană în toate sensurile atestă că fostul acasă s-a transformat din grădină în labirint carceral, din care se încearcă obsesiv ieșirea sub efectul panicii crescânde
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
amintesc, Manifestul antropofag redactat în Brazilia prin anii '20 propunea autohtonilor tocmai un astfel de canibalism ritual al culturii europene: venerație adâncă emanată din profunzimea pe măsură a intestinului. − Ce-i cu manifestul asta? Nu prea văd legătura. − Plecând de la ciulini, care ar putea fi o metonimie pentru migrațiile de populație în general, mi-a venit în minte că, oarecum contemporan cu povestea lor, la celalalt capăt al lumii, intelectualii brazilieni se declarau în favoarea unui mod de întâmpinare viscerală a valorilor
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
la un caz real din istorie, în care indienii locali au mâncat efectiv un misionar catolic spre a se pătrunde de spiritul învățăturilor lui. "Împotriva elitelor vegetale. În comunicare cu solul", au interpretat mai apoi intelectualii brazilieni. Ei, imaginați-vă ciulinii întâmpinați atât de bine încât pământul îi înghite spre a-i asimila, în vederea transsubstanțierii lor în totem. Validitatea doctrinei e testată în modul radical al dumicării exponentului ei, din credința sinceră că dăinuirea ulterioară a ideii n-ar ridica probleme
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Băsescu. Rolul unui om ca dna Petre este și azi ceea ce ar fi trebuit să fie și în acei ani - unul de consilier lucid. Numai că Domnia sa preferă să îl suie încă o dată pe dl Constantinescu într-o șa de ciulini, să-i pună în dreapta o ciuvică drept lance și în stânga un gogoșar drept scut. Apoi, îi trage peste chip viziera de carton și, aprinzând cu bricheta coada mârțoagei de paie, strigă din toți rărunchii: „Pă ei, Milucă, fă-i praf
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
scenă, ci jos în grădină. Athanasiade a înțeles lovitura, iar după actul I părăsi grădina. În fevruarie 1883 dânsul a părăsit direcțiunea acestui ziar care trecu unui alt cocoșat, numit Ion G. Isvoranu. Athanasiade se puse în fruntea ziarului umoristic Ciulinul, până în octombrie 1884. în redacția ziarului Războiul se întâmplase cu doi ani mai înainte o sciziune: Gr. Haralamb Grandea se despărțise de tipografii Thiel și Weiss și scosese la rândul său un ziar cu același nume. Acum apăreau două ziare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
iunie, dacă nu m-aș fi trezit cu nervii ferfeniță. Condiția mea, chiar dacă e iconoclastă, rămîne jalnică. Nu numai Manolescu (de exemplu) sau Cărtărescu judecă oamenii de la studii universitare în sus, ci și tare mulți trepăduși. Ei știu că toți ciulinii devin filozofi, tot mai des. E motivul pentru care prefer să mai tac, pentru că aș putea foarte bine să scriu și eseu, să mă lansez în tot felul de discuții savante (!), dar prefer să tac, să citesc, să scriu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Omul prin natura sa, dorește să cunoască" (Aristotel). Dacă satul în care te-ai născut îl consideri sfânt și drag, nu trebuie uitat că el e și cel mai mândru, mai frumos, căci: Natura a știut să facă și din ciulini o capodoperă" (V. Ghica). Darurile toamnei Dintre toate anotimpurile, toamna este cea mai preferată. Ea ne încântă cu darurile ei fără număr. Sătenii își încep cu plăcere munca. Culeg rodnicia toamnei. În grădini și livezi se culeg legumele și fructele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
-mi aștern gândurile și ideile, frământările sufletești, să scriu, pentru a lăsa după ceasul destrămării, o moștenire de preț, celor ce i-am iubit cu adevărat. Aspecte ale localității Costișa (trecut și prezent) "Natura a știut să facă și din ciulini o capodoperă" afirmă cu tărie V. Ghica. Privit de sus, pământul se vede ca o lacrimă Așa o fi fost proiectat? Oare de ce? Naturii nu-i poți comanda, decât dacă îi dai ascultare. De asemenea, natura prin nimic n-o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
oprea, săream de pe ea. Panta nu-mi permita s-o urc pe bicicletă până la loc drept. Astfel, măcar am putut admira priveliștea cu vite sau oi, presărate pe dealul din stânga, dar și cele câteva floricele care îndrăzneau să reziste perenității ciulinilor dominanți în condiții vitrege. Intrarea în comuna Heleșteni a fost relaxantă: era localitatea dinaintea Ruginoasei, însă nu știam că-i formată din mai multe sate, eu intrând atunci în primul dintre ele - Obroceni. Mesajul vertical, binevoitor, mi-a alungat (oare
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
echilibrul perfect de o inegalabilă măiestrie artistică; n-a văzut imensitatea copleșitoare a acestei câmpii, nesfârșit de întinsă și de mănoasă, în fața căreia inima își accelerează bătăile și întregul corp simte nevoia unor aripi de zbor... Nici participarea masivă a ciulinilor țepoși, rotunzi și alerți la maratonul tradițional, luând startul la marea Olimpiadă autumnală a pelerinilor rătăcitori, dezlănțuiți în galopuri bezmetice, fără țintă, pe trasee lungi, necunoscute, ireversibile și fatale... O armată de berbeci rostogolindu-se impetuos, cuprinși de o nebunie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
sprijinit în cădelnița fumegândă. De o parte și de alta a drumului înțesat de bălării, tufele de porumbele și de măceși, în uniformele lor vineții și roșii, vegheau conștiincioase la buna desfășurare a traficului rutier comunal. Încâlciți printre tulpinile lor, ciulinii aventurieri din toamna trecută, accidentați și schilodiți în urma impactului vijelios, cu permisele de conducere ridicate din cauza excesului de viteză, așteptau de multă vreme, cu înfrigurare disperată, sentința nemiloasă a "incoruptibililor" agenți de circulație. Grea situație... Peste toată vegetația limitrofă drumului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
prin Pașcani, orășelul în care am copilărit și care, în cursul ultimului război, a fost distrus de artileria hitleristă. Au fost bombardate numai ulițele negustorilor evrei și casele amestecate cu pământ și moluz și astăzi sunt în starea de atunci; ciulini și ciumafai cresc cu îmbielșugare în locul unde au trăit oameni. Am avut în vis plăcerea să văd, în locul ruinilor, case nouă de curând construite; dar niște case cochete și artistice cum n-am mai văzut în nici unul din orașele ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la edituri, în redacțiile unde am lucrat. Când se pregătea, în 1968, apariția României literare, am primit misiunea, odată cu altele, de-a le obține colaborarea pentru primul număr. Am și obținut o. Vladimir Streinu ne-a încre dințat frumoasa poezie Ciulini, iar Șerban Cioculescu un articol în care vorbea despre Româniile literare precursoare: a lui V. Alecsandri, a obscurului, azi, Ed. M. Adamski, a lui Liviu Rebreanu. A mai existat o Românie literară scoasă de Cezar Petrescu (1938 -1940), supliment al
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
amorțeală. În dimineața aceea aruncase în Palade. Și-l nimerise. Și să zicem că Palade încerca o vreme fără succes să-și scoată guma din păr și nu reușea. Rămânea acolo, în părul creț, imposibil de pieptănat. Confecționat parcă din ciulini, scaieți. Probabil în ziua pe care ne-am ales-o ca exercițiu de recompus se împlineau trei luni de când Palade se pieptănase ultima dată. Atunci, cu trei luni în urmă, îl luase diriga lui de un hartan și îl trântise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fiecare detaliu din opera sa, era fascinat de stilul și naturalețea acestuia. La urma urmei, tata se născuse și crescuse în Brăila Interbelică, dar mai cu seamă îi cunoștea toate misterele și poveștile sale frumoase, gen „Chira Chiralina”, „Moș Anghel”, „Ciulinii Bărăganului”. Era pe undeva și o trimitere la rădăcinile noastre, gândindu-mă aici că ne-am născut și-am crescut în același areal geografic cu care se identificase existența inegalabilului Panait Istrati. Iar tata era tare mândru de acest aspect
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]