484 matches
-
liftului, urlînd rugăciuni, cu figura la cîțiva centimetri de sticlă, „Te rog, Iisuse!“ Ed ținti de aproape și apăsă de două ori pe trăgaci. Sticla și alicele Îi retezară capul lui Jones. Acum tare pe picioare! Dă-i dracului pe civilii care zbiară În jur! Ed coborî scările În goană și ajunse În mijlocul unei mulțimi: polițiști În uniformă și În civil. MÎini care-l băteau pe umeri, oameni care Îi strigau numele. O voce de aproape: — Millard a murit. A făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
promovez cu două grade succesive, adică la gradul de căpitan, și Îi ofer postul de comandant interimar de divizie la Departamentul de Poliție din Los Angeles, post deținut anterior de mult iubitul nostru coleg Russ Millard. Preston Exley se ridică. Civilii se ridicară și ei. Oamenii Biroului se ridicară ca unul, la semnalele insistente ale lui Thad Green. Aplauze răzlețe, lipsite de entuziasm. Ed Exley stătea În poziție regulamentară de drepți, În vreme ce Bud rămase tolănit pe scaunul lui. Își scoase pistolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
fost pusă sub supraveghere de două săptămîni. O chestiune de rutină. Ed... Fir-ar al dracului... Tipa se culcă cu Bud White. *** Ceremonia, văzută ca prin ceață. Parker ținu un discurs: polițiștii sînt și ei expuși acelorași ispite ca și civilii, dar ei trebuie să-și Înfrîneze mai bine pornirile primare, pentru a servi drept exemple morale Într-o societate tot mai atacată de influența omniprezentă a comunismului, a infracționalității, a liberalismului și a josniciei morale În general. La comanda diviziei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Atherton, atunci avea un motiv Întemeiat să nu o mărturisească, fiind, probabil, jenat că face afaceri cu un om cu care s-a tras de șireturi În timpul anchetării unor asasinate Îngrozitoare. Preston Exley credea că polițiștii care leagă prietenii cu civilii influenți sînt dușmanii ideii de dreptate absolută și imparțială și era de Înțeles că nu voia să se știe că el Însuși nu se ridică la Înălțimea propriilor standarde. Îndepărtă repulsia cu iubire și respect. Ed ajunse devreme la Dining
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
pe Ashling să-și dezvăluie picioarele; Lisa o auzise vorbind la telefon și făcându-și o programare la cosmetică pentru a doua zi după-amiaza. Destul de ciudat, totuși, nu încercase să bage nici o minciunică. Se părea că urma să facă precum civilii și să plătească prețul obișnuit. Dar, dacă Ashling nu avea tupeu să se folosească - mă rog, să abuzeze - de poziția ei de redactor-șef adjunct la o revistă pentru femei, nu era treaba Lisei să îi dea lecții. Șansele ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
În brațele muzicienelor celeste. Un galonat și-a făcut apariția În dormitor și ne-a făcut să intrăm În panică urlînd că trebuia să ne aliniem. Am Întrebat unde ne ducem. Un infirmier m-a sfătuit să aștept Întoacerea la civilie pentru a pune Întrebări. Culoarele spitalului semănau cu ulițele unui sat Într-o seară de camuflaj. Am zărit În depărtare o cabină telefonică În direcția căreia m-am Îndreptat aidoma marinarului care vede ivindu-se farul salvator. Dar nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
fu întinsă cu totul în iarbă. Era foarte moale și fața căpătase o culoare pământie. Bell smulse fâșia de bandă de pe gura ei, desfăcu rapid lanțurile și începu procedura de resuscitare rapidă. Sachs se întoarse o fracțiune de secundă spre civilii care se adunaseră pe margine și întrebă: - Avem cumva un doctor pe aici? Nu primi niciun răspuns. Privi din nou către victimă și o văzu mișcându-se ușor... Începu apoi să tușească și să scuipe apă murdară. Perfect! De data
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
la superiorii lui Bologa, cerând, în interesul ordinii și al liniștii, rechemarea lui pe front. Solgăbirăul s-a gândit la aceasta, ba a și vorbit cu comandantul batalionului ce se mai afla în Parva. Căpitanul, bețiv și disprețuitor față cu civilii, i-a spus că n-are vreme să se țină de mofturi. Vasăzică militarii consideră drept mofturi tot ce nu e înarmat cu pușcă sau cu tunuri! Mai recomandabil ar fi să se încerce, barem deocamdată, o aplanare pașnică, printr-
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
uită la Apostol cercetător, ca și cum ar fi vrut să vază ce impresie i-au făcut știrile acestea. Apostol însă asculta liniștit, și în ochii lui pâlpâia blând numai milă și tristețe. Căpitanul continuă cu mai multă inimă: ― Și aici cu civilii... Ai zice c-a turbat generalul. Am văzut trecând spre Făget... Sunt trei spânzurați, la marginea șoselei, într-o pădurice... Mi-am adus aminte de pădurea spânzuraților... Până și calul meu s-a speriat și a pornit într-un galop
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
chemat la raport numai să-ți atrag atenția asupra însemnătății covârșitoare ce o are în clipele acestea justiția militară în legătură cu mersul războiului!... Da... Din nenorocire, și spre rușinea noastră, s-au ivit aici, în ultimul timp, numeroase cazuri triste printre civilii care ne înconjoară... Cazurile acestea sunt mult mai periculoase decât dușmanul cu care ne luptăm cavalerește, față în față... Împotriva spionilor și trădătorilor din sânul nostru, vitejii din tranșee ar fi dezarmați dacă nu i-ar apăra brațul justiției militare
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mi-am permis să lucrez cu civili În atmosferă saturată, pentru un proiect despre care el nu știa nimic. Nu părea prea bine dispus când mi-a spus-o. Se lăsă liniștea. Toți priveau la Barnes. — A ordonat ca toți civilii să fie trimiși la suprafață. „E bine“, Își spuse Norman. Era dezamăgit de ceea ce găsiseră până atunci. Perspectiva de a petrece Încă șaptezeci și două de ore Într-un mediu umed, claustrofobic, pentru a cerceta un vehicul spațial gol nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
de la suprafață să fie nevoite să se deplaseze În porturi adăpostite din Tonga. — Adică, vom rămâne izolați aici? — Pentru 24-48 de ore. Asta n-ar fi o problemă - avem autonomie deplină - dar pe Spaulding Îl enervează ideea de a lăsa civilii jos, fără sprijinul de la suprafață. De aceea vreau să știu ce gândiți. Vreți să rămânem aici, să continuăm explorarea astronavei sau să plecați? — Rămânem. Categoric! spuse Ted. — Beth? — Am venit aici pentru a cerceta forme de viață necunoscute, spuse Beth
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
legătura să se Întrerupă cu câteva minute Înainte de ajungerea cablului jos. — Probabil, da... Deci, cu cine vorbea Barnes până În ultima clipă? Cu nimeni. — Beth.... — Privește, spuse ea, arătând spre ecran. COM REZUMAT DH - SURCOM/1 0910 BARNES CĂTRE SURCOM/1: CIVILII Șl PERSONALUL USN AU VOTAT. DEȘI PREVENIȚI ÎN PRIVINȚA RISCURILOR, TOȚI AU HOTĂRÂT RĂMÂNEREA AICI PE TIMPUL FURTUNII, PENTRU A CONTINUA CERCETAREA SFEREI EXTRATERESTRE ȘI A ASTRONAVEI ASOCIATE. BARNES, USN. — Nu se poate, zise Norman. Credeam că Barnes vrea să plecăm. — Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
au asumat răspunderi“, vorba lui Iliescu. Cei mai mulți morți se înregistrează după 22 decembrie ’89, când se autoinstaurează puterea „emanată“, care cheamă oamenii să apere televiziunea, radioul sau Ministerul Apărării. Rezultatul este o psihoză generală. Cei dinăuntru trag în militarii sau civilii suspecți, despre care li se spune că ar fi teroriști. Portretul robot: brunet, neras, îmbrăcat sport și încălțat în bocanci. La rândul lor, cei veniți să apere noua putere revoluționară pun mâna pe arme și ripostează. Când se trage linie
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
consimtă. Și-a luat chipiul, s-ar fi putut să răcească pe o vreme ca aia, dar a vrut ca neapărat să facă o impresie cît mai autoritară. Căciula, oricît ar fi ea de bine făcută, are un aer de civilie, pe care nicicum nu-l poți răzbi. "Eu trebuie să mă duc, slujba, domnișoară, slujba. Trebuie să dau de urma javrelor ălora, pentru că niciodată nu iese fum fără foc. Poate nu se vede de la început, poate e un foc înăbușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
opusă invaziei turcești asupra Bucureștiului, pe Dealul Spirii, în ziua de 25 septembrie a anului 1848, de pompierii aflați sub comanda bra- vului căpitan Zăgănescu. Cu vremea, lucrurile s-au mai schimbat, iar milităria pompierilor ba-te mai mult către civilie. S-a mai inventat chiar și sintagma „pompier voluntar”. Ceea ce nu ar fi prea rău, dacă cei ce poartă această etichetă ar fi cu adevărat ceea ce par a fi. Nu mai vor- besc de dotarea acestor formațiuni, care, cel puțin
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Ultimul dintre marinarii englezi răniți fu tras pe Întinderea de noroi de sub Bund. Petrolul care se scurgea din vasul Petrel, scufundat, se Întindea ca o pată alungită peste rîu, și, odată cu ea, liniștea se așternea peste acel cîmp de luptă. Civilii englezi, care ajutaseră la salvarea marinarilor, ședeau În cămășile lor unsuroase alături de răniți. Tatăl lui Jim Îl tîra pe ofițerul rănit spre Întinderea de noroi. Epuizat, Îi dădu drumul și se prăbuși În apa mică a unui pîrÎiaș format din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de casă și familie povestind câte ceva din viața lui de prizonier, care ar merita un roman. Stând de vorbă cu fratele său Gheorghe, acesta îi spune că în Uniune, cât a stat în lagăr și mine și luând contact cu civilii, viața lor, din 1920, deci peste 30 de ani, este munca în colhoz și azi la ei nu se cunoaște proprietatea personală, ci munca prestată în forma actuală. Îl sfătuiește pe frate-său Gheorghiță să se înscrie în întovărășire, măcar
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de casă și familie povestind câte ceva din viața lui de prizonier, care ar merita un roman. Stând de vorbă cu fratele său Gheorghe, acesta îi spune că în Uniune, cât a stat în lagăr și mine și luând contact cu civilii, viața lor, din 1920, deci peste 30 de ani, este munca în colhoz și azi la ei nu se cunoaște proprietatea personală, ci munca prestată în forma actuală. Îl sfătuiește pe frate-său Gheorghiță să se înscrie în întovărășire, măcar
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
că afacerile lui erau scrise acolo în registru îl neliniștea, și ceea ce cunoștea din formalitățile justiției militare îi da o spaimă 151 nesuferită. Consiliul de război îl făcea să se gândească cu jind ia cravatele roșii pe care le poartă civilii. La timpul acela, chiar se concediase, dar se reangajase curând iarăși. Fata o strămutase de la doică abia când era de sase ani. O ținea acum o precupeață. Lică nu putea s-o ia cu el. Nu știa niciodată bine unde
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
că războiul nu se duce cu ofițerii activi, soldații activi și cu caii regimentului? Războiul se duce cu ofițerii de rezervă, cu caii de rechiziție și cu rezerva, adică cu soldații concentrați, să știi de la mine. În afară de asta ei, în civilie, au munci de răspundere dar tu, dacă te dă afară din armată, la ce mai ești bun? Și se întoarce spre noi, rezerviștii. Tu ce ești? Avocat. Tu? Inginer. Dar tu, ah, tî, Bruno, tu ce ești în civilie? Învățător
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
în civilie, au munci de răspundere dar tu, dacă te dă afară din armată, la ce mai ești bun? Și se întoarce spre noi, rezerviștii. Tu ce ești? Avocat. Tu? Inginer. Dar tu, ah, tî, Bruno, tu ce ești în civilie? Învățător, răspund. Aha. Dar acolo, în învățământ, aveți și voi gra de, ca la armată. Tu ce ești? - Păi, domnule colonel, la gradul II pe care îl am, nu pot fi decât general. - Ai auzit, locotenent Darie? Ți-ai refuzat
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
sala de consiliu la începutul săptămânii trecute. Ei ne-au transmis ceea ce mulți dintre noi deja bănuiam. Că exista un alt Gormann pe străzile din Berlin. Majoritatea băieților presupun că de-aia v-ați întors dumneavoastră în poliție. Cei mai mulți dintre civilii pe care îi avem acum n-ar putea să-și găsească nici ochelarii de pe nas. Darămite un Gormann. Ei, aia a fost o treabă bine făcută. — Mersi, Tanchistule. — Oricum, domnule, țăcănitul ăsta mic din Sudeți pe care l-ați reținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
cifră exagerată = n.n.] au fost atacați de îngrozitoarea molimă. Gheața aplicată extern și intern (!) a fost socotită în general ca (fiind) cel mai eficace remediu"79 bis. Treptat, epidemia s-a stins, nemaifiind afectați nici militarii (inclusiv cei austrieci), nici civilii, O dată cu evacuarea trupelor turcești din Țara Românească - rămasă numai sub ocupație austriacă -, în decembrie 1854, a dispărut și focarul de contagiune, care i-a afectat mai cu seamă pe locuitorii Bucureștilor. În vara anului 1855 s-a declanșat un alt
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
un început de chelie, mă privea iscoditor. Hainele nu i se asortau, așa că am dedus imediat că e polițistul Erjikăi. N-am înțeles niciodată de ce oamenii care poartă o viață întreagă o uniformă, uită destul de repede să mai trăiască în civilie. Libertatea de a alege chiar și o simplă haină îi încurca și le făcea viața grea. Pe partea cealaltă a sălii erau părinții Creței care se arătau îngrijorați de soarta fetei lor și o tot mângâiau arătându-i că-i
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]