847 matches
-
Majoritatea erau concentrați cam pe vreo trei străzi: strada principală, unde nu erau exclusiv numai evrei, dar erau foarte mulți, pe o stradă care n-avea nici măcar nume, se numea „Strada din dos”, unde erau foarte mulți meșteșugari, cojocari, croitori, cizmari... iarăși majoritatea evrei, nu exclusiv... Nu existau cartiere exclusive de evrei... Dumneavoastră stăteați pe strada principală? Da, stăteam pe strada principală. Între două străzi, pe un colț, aveam acea brutărie, care ocupa un colț Întreg... Se lucra mult la brutărie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
noi, familia noastră... Dar asta nu Înseamnă că nu cunoșteam lume care o ducea foarte greu - În acea stradă din dos era destul de multă mizerie omenească, În sensul că lumea n-avea chiar așa de mult de lucru, erau mulți cizmari și puțini oameni are solicitau să li se facă pantofi, tâmplari și puțini oameni care apelau la meșteșugul lor... Dar brutăria dumneavoastră mergea bine? Da, mergea bine, căci pâinea se cerea tot timpul... La 7 ani ați mers la școală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
el multe uzine din astea. Și comuniștii, socialiștii tot furau arme de acolo. - Ceea ce Îmi povestiți acum știați atunci? - Știam. Unde am stat, În blocul 65, sus erau belgienii, la prici, iar noi aveam jos infirmeria. Șeful meu era un cizmar, Bruno. - Infirmeria era În aceeași baracă? - În aceeași baracă, la demisol. Am văzut În ultimele zile cum scoteau arme de acolo. Adică era sub priciul ăla, lângă peretele nostru, iar dincolo de perete era o pivniță mare cu arme. Și am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
liceu nu am simțit. Noi, elevii, nu aveam treabă unul cu altul. - După ’38, primul șoc a fost pierderea slujbei de către tatăl dumneavoastră? - Da. Ăsta a fost un șoc pentru noi, căci mama era casnică. Spre deosebire de evreii care erau croitori, cizmari, care nu aveau treabă cu legislația restrictivă pentru autorizare, Își făceau meseria lor, cei care erau salariați au simțit. În primul rând că firmele evreiești s-au Închis una după alta și au ajuns În șomaj. Și tata s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
lui Creangă. Această omisiune nu m-a supărat. În iureșul treburilor, oamenii mai uită. Și ce clipe frumoase am petrecut la Lămășeni, în livada învățătorului Mihai Niculăiasa, unde Dl. Ion Arhip și-a uitat pălăria... L-au omis și pe cizmarul de pe Ulița Rădășenilor, care-și făcuse casa pe locul covăliei lui Ion Fieraru și ne-a omenit la masă cu bucate alese și cu vin roșu, natural, stors din butucii agățați în bătaia soarelui, de fațada casei. 276 spiritualitatea fălticeneană
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
aleșii poporului, nu erau și nu sunt ale lui Ceaușescu, nu le-a făcut el, cu banii lui, sunt ale poporului român, unele sunt în patrimoniul românilor, devenind marcă identitară a României. Ceaușescu, cât era el de fără diplome, de cizmar, de analfabet, de cum vor să-l facă cei care se cred îndreptățiți, avea, între atâtea și atâtea rele, și un simț pozitiv al grandorii, al monumentalului, până a nu cădea în megalomanie. Îl puteți voi condamna că voia ceva deosebit
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
o naștere grea pe care o avusese măicuța lui, cum tatăl său s-a recăsătorit când avea dânsul 7-8 ani și cum împreună cu un frate geamăn (unchiul Tudorel), au fugit de-acasă, la Bârlad, și au intrat ucenici la un cizmar, iar el a fugit și a dat examen la Școala de agronomie din Vaslui; cum a făcut armata și războiul 1916-18; cum a refuzat gradul de invaliditate, căci putea să muncească; cum s-a căsătorit în Muntenia din dragoste pentru
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cameră cu Bogos? Da, cu Bogos, cu Zbranca. Zbranca, săracu’, o fost executat... Ce băiat bun a fost, domnule! Un băiat nevinovat, o murit degeaba... L-au împușcat degeaba. Nu era mai rău ca ăilalți... Dar tată-său o fost cizmar, plecat în Germania, și avusese un rol important în Mișcarea Legionară. Știu că i-au reproșat ăștia acolo, că era de prin Câmpulung Moldovenesc, din zona Gura Humorului, de pe unde era și Țurcanu... Era un băiat bun... adică nu era
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
1 Operator industria alimentară extractiva 1/2 Operator industria alimentară fermentativa 1/2 Preparator produse din carne, lapte, legume și fructe 1 Industrie ușoară Filator-tesator 1/2 Finisor în tehnnlogii textile 1/2 Tricoter-confectioner îmbrăcăminte (croitor) 1/2 Confecționer încălțăminte (cizmar)- marochinarie-blanarie 1/2 Poligrafie Tipograf 1/2 Marină Marinar 1 Agricol Agricultor-mecanizator 1/2 Horticultor-mecanizator 1/2 Zootehnist-mecanizator 1/2 Mecanică agricolă Mecanic agricol 1/2 Mecanic îmbunătățiri funciare 1/2 Silvicultura și exploatări forestiere Mecanizator exploatări forestiere 1/2
DECRET nr. 208 din 12 iulie 1977 privind organizarea şi funcţionarea învăţămîntului profesional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128634_a_129963]
-
4 4 - 167. și Tricoter - confecționer 743215 3 4 - 4 4 - 168. pielărie Confecționer produse textile 743506 3 4 - 4 4 - 169. Croitor îmbrăcăminte bărbați 743507 3 4 - 4 4 - 170. Croitor îmbrăcăminte femei 743508 3 4 - 4 4 - 171. Cizmar 744209 3 4 - - - - 172. Confecționer articole din piele și înlocuitori 744202 3 4 4*) 4*) 4 - 173. Confecționer îmbrăcăminte din piele și înlocuitori după comandă 743402 3 4 - 4*) 4 - 174. Marochiner 744210 3 4 4 4 4 - 175. Finisor
HOTĂRÂRE nr. 844 din 31 iulie 2002 privind aprobarea nomenclatoarelor ocupatiilor, meseriilor şi specializărilor pentru care se asigura pregătirea profesională prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144110_a_145439]
-
84. Textile Maistru tricoter 316115 2 2'bd 85. pielărie Maistru finisor produse textile 316116 2 2'bd 86. Maistru confecții îmbrăcăminte (maistru croitor) 316117 2 2'bd 87. Maistru tăbăcar 316118 2 2'bd 88. Maistru confecții încălțăminte (maistru cizmar) 316119 2 2'bd 89. Maistru marochiner 316120 2 2'bd ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 90. Maistru în industria alimentară 316210 2 2'bd 91. Maistru în industria alimentară 316210 2 2'bd 92. Agricol Maistru la industrializarea laptelui 316218 2 2'bd 93
HOTĂRÂRE nr. 844 din 31 iulie 2002 privind aprobarea nomenclatoarelor ocupatiilor, meseriilor şi specializărilor pentru care se asigura pregătirea profesională prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144110_a_145439]
-
post la 30 elevi interni și la 50 de elevi semiinterni. 5. Supraveghetor de noapte - un post la 35 de elevi interni. 6. Infirmier sau brancardier - un post la 15 preșcolari și la 75 elevi deficienți. 7. Spălătoreasa, lenjereasa, frizer, cizmar, croitor, muncitor calificat, muncitor necalificat - un post la 25 de elevi, în medie, la toate unitățile. 8. Portar, paznic - un post pe tură la fiecare punct de pază stabilit de organele de poliție. 9. Vizitiu, șofer - în post pentru fiecare
HOTĂRÎRE nr. 586 din 17 mai 1990 privind unele măsuri de imbunatatire a activităţii de ocrotire, instruire şi recuperare a copiilor şi tinerilor handicapati şi a celor orfani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107160_a_108489]
-
și 50 de elevi semiinterni. 5. Supraveghetor de noapte - un post la 35 de elevi nevăzători interni și la 50 de elevi la celelalte categorii de deficienți. 6. Infirmier, brancardier - un post la 150 de elevi. 7. Spălătoreasa, lenjereasa, frizer, cizmar, croitor, muncitor calificat, muncitor necalificat - un post la 35 de elevi. 8. Portar, paznic - un post pe tură la fiecare punct de pază stabilit de organele de poliție. 9. Vizitiu, șofer - un post pentru fiecare vehicul cu tracțiune animală, respectiv
HOTĂRÎRE nr. 586 din 17 mai 1990 privind unele măsuri de imbunatatire a activităţii de ocrotire, instruire şi recuperare a copiilor şi tinerilor handicapati şi a celor orfani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107160_a_108489]
-
inclusiv principal) un post la 150 de elevi. 4. Muncitor bucătărie - un post la 30 de elevi. 5. Supraveghetor de noapte - un post la 35 de elevi. 6. Infirmier, brancardier - un post la 100 de elevi. 7. Spălătoreasa, lenjereasa, frizer, cizmar, croitor, muncitor necalificat - un post la 45 de elevi. 8. Portar, paznic - un post pe tură la fiecare punct de pază stabilit de organele de poliție. 9. Vizitiu, șofer - un post pentru fiecare vehicul cu tracțiune animală, respectiv autovehicul. 10
HOTĂRÎRE nr. 586 din 17 mai 1990 privind unele măsuri de imbunatatire a activităţii de ocrotire, instruire şi recuperare a copiilor şi tinerilor handicapati şi a celor orfani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107160_a_108489]
-
din secțiile de cămin-școala sau la 100 elevi de la celelalte forme de învătămînt special, în medie pentru toate unitățile. 7. Portar, paznic - un post pe tură la fiecare punct de pază stabilit de organele de poliție. 8. Spălătoreasa, lenjereasa, frizer, cizmar, croitor, muncitor calificat, muncitor necalificat - un post la 35 de elevi deficienți sau la 45 minori din școlile de reeducare, în medie, la toate unitățile. 9. Vizitiu, șofer - un post pentru fiecare vehicul cu tracțiune animală, respectiv autovehicul. 10. Personal
HOTĂRÎRE nr. 586 din 17 mai 1990 privind unele măsuri de imbunatatire a activităţii de ocrotire, instruire şi recuperare a copiilor şi tinerilor handicapati şi a celor orfani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107160_a_108489]
-
ele primesc articol nehotărât sau își reorganizează opoziția la nivelul unei sintagme nominale: „M-am întâlnit cu un prieten, copil, moșneag, italian etc.” „Mă duc la un prieten etc.”. Substantivele denumind ocupații se subordonează condiționărilor prepoziționale: „Am plecat cu preotul (cizmarul etc.)”: „Am plecat la preot, cizmar etc.”; în amândouă tipurile de enunțuri, sensul este de ‘cunoscut’. Negarea acestui sens se face prin reorganizarea opoziției la nivelul noii sintagme nominale. Prepozițiile care cer genitivul și dativul impun articularea substantivului: „Plopii din jurul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
reorganizează opoziția la nivelul unei sintagme nominale: „M-am întâlnit cu un prieten, copil, moșneag, italian etc.” „Mă duc la un prieten etc.”. Substantivele denumind ocupații se subordonează condiționărilor prepoziționale: „Am plecat cu preotul (cizmarul etc.)”: „Am plecat la preot, cizmar etc.”; în amândouă tipurile de enunțuri, sensul este de ‘cunoscut’. Negarea acestui sens se face prin reorganizarea opoziției la nivelul noii sintagme nominale. Prepozițiile care cer genitivul și dativul impun articularea substantivului: „Plopii din jurul casei s-au uscat.” Reorganizarea opoziției
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu mult spor Face mobila ,așa. În folosul tuturor?” Ca să-ți placă ție, mie.” „În clasă pe oricine, „Înaintea cui Îl învață ce e bine.” Trebuie să-și scoată fiecare pălăria?” Fața 4 Analizează imaginile și recunoaște meseria. (imagini: bucătar, cizmar, grădinar, croitor, tâmplar, zidar ). Fața 5. Aplică - formulează propoziții cu imaginile de mai jos: (imagini: pâine, casă, mobilă, haine). Spune cine le face! Fața 6 Argumentează (explică) și desenează meseria pe care vrei să o practici când vei fi mare
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
la cele mai grave evenimente naționale, religioase, politice. De aceea efectul bulversărilor, care zguduie societatea fără să altereze fizionomia urbei, se amortizează cînd ajunge la acele categorii ale populației care sînt mai legate de pietre decît de oameni: de pildă, cizmarul de dugheana sa, meșteșugarul de atelier și de piața în care poate fi găsit de obicei, cel care se plimbă, de străzile pe care le traversează, de balustradele 159 cheiurilor pe unde hoinărește, de terase, de copiii care se joacă
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
e postată strategic; lângă ușa-fereastră ce dă câtre stradă. Să am mai multă lumină, dar să și observ mișca- rea străzii. Și a vecinilor, se înțelege, Din acest punct de vedere, mă asemăn cu unui Papihon. Acest Papihon era un cizmar care umbla cu încălțările scâlciate și care locuia în Vicovul de Sus-Est, la intrarea în sat dinspre apa Sucevei. Peste drum de casa în care găzduiam eu, ca tânăr profesor de Limba și literatura română, prin anul 1957. Ei bine
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
1957. Ei bine, Papihon al meu avea și el masa de lucru tot lângă geam și tot cu vedere la drum. Diferența între mine și Papihon e fără dubii, însă. În timp ce eu mai lucrez, adică scriu, și încă cu spor, cizmarul doar observa mișcarea drumului: cine intră, cine iese din sat. Atunci când nu scriu și doar observ, folosul meu e la fel de important. Așa s-a întâmplat să abordez câteva subiecte, pe care le-am și publicat în mai vechea carte: „Întâmplări
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
di Chamounix, în Curierul românesc, 1845, nr. 13). O priveliște carnavalescă oferea, la 1848, garda civică a Bucureștilor, alcătuită din exponenți ai stratului de mijloc: „Ce vedeai în frontul acestor companii? Negustori, cavafi, ișlicari, curelari, covaci, plăpumari, cojocari, caretași, dogari, cizmari, bărbieri, fiecare în costumele lor. Frontul era împestrițat de giubele, scurteici scurte, elecuri cu poturi, căciuli, șăpci, spențere, fracuri, surtuce și anterie; era o cadră hazlie. Era frumos să vezi acest front numai cu puști ostășești fără patrontașe și fără
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
rândul țăranilor și ai micilor burghezi, dând exemple: "Maxim Gorki, Robert Burns, poetul țăranilor din Scoția, Taras Șevcenko, poetul iobagilor ucraineni. În România, am avut talente vrednice de laudă, cum au fost prozatorul Arghir Parua sau poetul Th. Neculuță, amândoi cizmari. [...] Scriitori ca Henri Barbusse și André Malraux sau, la noi, Ioan Păun Pincio, Traian Demetrescu și A. Toma - sunt oameni care s-au identificat cu poporul". Intelectualii clasici "au născocit faimosul "turn de fildeș" unde sperau să poată cânta până la
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
deopotrivă, pregătirile de dinaintea lor și efectele de după. Șirul emoțiilor începea de regulă sub bolțile vreunui magazin de stofe și mătăsuri, cînd negustori experți vindeau odată cu materialele și primele himere. Pe ei îi evocă, nu fără invidie, D. Th. Neculuță, „poetul cizmar”: „Voi negustori, pe lungile tejghele,/ în fața visătoarelor de baluri/ Desfășurați mătasea-n valuri, valuri,/ Cu mîini împodobite cu inele” 7). Rochiile de bal, pantofii de bal („Veți sta sub dantele în nopți de baluri”, zice Bacovia), șalurile, batistele, parfumurile etc.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
să încălzească/ Piciorul alb și rumăn ce-i face să trăiască”. („Elegie”) După el, Radu D. Rosetti: „Pantoful ți se pierde sub rochia ta bogată,/ Gătită în dantelă subțire, parfumată”. („Amintire”. După Henry Murger). E surprinzător că Dumitru Theodor Neculuță, cizmar de meserie, n-a scris nimic despre ei. în schimb a făcut-o (singurul dintre simboliștii romîni) Bacovia. Un poem de-al său se intitulează chiar așa: „Pantofii”: „Pantofi de aur, expuși în vitrină,/ Veți sta sub dantele, în nopți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]