599 matches
-
Femeia te ridică, femeia te coboară!” Este adevărat că în spatele fiecărui bărbat stă o femeie; problema e că i se poate obtura perspectiva! Doamna Geoană n-a văzut înainte, așa că ambițiile mamei soacre vor rămâne la stadiul de vorbe de clacă. 22 ianuarie 2010 Compendiu de arhitectură politică Motto: „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau...” (C. Negruzzi, Alexandru Lăpușneanu) Și eu am jurat că n-oi scrie despre alegerile prezidențiale și despre urmările acestor alegeri atât de aprig disputate
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
s-ar putea răsturna zicala: „corb la corb nu-și scoate ochii”. Criza e lungă ca o zi de post, iar ce zice guvernul cu președinte cu tot, că există semne de redresare, ieșim acuși la liman, sunt vorbe de clacă, de adormit țâncii, cărora li se dă să molfăie o petică cu urme de zahăr, de unde expresia „a duce cu zăhărelul”. Nu-i nicio filosofie să spui că o țară săracă, jumulită, furată, umilită, de să-i plângi de milă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
FMI, ca reprezentant al unui guvern suveran. Știți de ce se țin așa bățoși, atât președintele, cât și primul ministru în legătură cu reducerea veniturilor cu 25% și 15%? Pentru că sunt înțeleși cu FMI, iar ce spune Dominique Stauss - Kahn sunt vorbe de clacă, ca să ascundă realitatea că, odată intrat în gura FMI, nu mai ai scăpare. Vom fi datori din neam în neam, vom plăti dobânzi la dobânzi și va fi amanetat viitorul copiilor și nepoților noștri. Așa cum era de prevăzut, întâlnirea președintelui
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
-o pe fetiță acolo ca să meargă amândouă la părinți. Iar el s-a întors după mine. La țară, Duminica după amiază lumea iese la portiță, mai ales femeile, și-și deapănă amintirile sau spun fel de fel de vorbe de clacă. Când finu’ Vasile s-a întors, mi-a zis: Nașule, țin-te bine, o să trecem prin sat ca fulgerul, că toată lumea e pe drum. Revederea cu părinții Mi-am înfipt mâinile în bara pernei și mi-am ferit capul de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
v-a dat gheară / Și la tors v-a dat mustețe.” (M. Eminescu) Caracteristici verbaletc "Caracteristici verbale" Supinul poate dezvolta construcții sintactice specifice verbului: ca regent al unui complement direct, de exemplu: „...Scoase vornicul din sat pe oameni la o clacă de dres drumul.” (I. Creangă) sau, mai rar, al unui complement de agent: Acesta nu e un roman de citit de către oricine. Cât privește categoriile gramaticale, supinul le refuză deopotrivă și pe cele nominale (gen, număr, caz) și pe cele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la fugă și leneșă la întors.” (M. Eminescu) Caut apă bună de băut. • complement: A dat de băut la toți. „Dar când auzeam de legănat copilul, nu știu cum îmi venea...” (I. Creangă) • atribut: „...Scoate vornicul din sat pe oameni la o clacă de dres drumul.” (I. Creangă) În relație cu verbe de aspect, supinul intră în structura unor constituenți dezvoltați, prin care se realizează diferite funcții sintactice: • predicat dezvoltat: S-a apucat de citit. „Și... unde nu s-a apucat și el
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
activități. Cine a uitat de cirezile de vite de la Cotnari, de oile din turmele inginerului Dincă ? ... COTNARIUL este localitate de mare tradiție... De asta, locuitorii ei, ortodocși și catolici, au lucr at totde auna înfrăținduse, cu bucurie, în hore și clăci, cu chiote, la culesul roadelor, la vie mai ales... Cartea lui Constantin Hușanu intitulată COTNARIUL îN LITERATURĂ ȘI ARTĂ, incită, deși circa 80 de pagini le dedică istoricului, geografiei, economicului locurilor, fiecare rând oferind informații utile cititorului. De abia ap
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ca a tatei, cu figurile evlavioase, cu ochii aplecați, semănau cu sfinții de pe icoane. Toată lumea mi se părea emoționată, iar eu, obosit de nesomn, moțăiam prin colțurile bisericii. Câteodată mergeam, întovărășindu-l pe fratele Ionică, la horă (gioc) sau la clacă, iar de Sf. Dumitru (hramul bisericii) la strânsură, unde se aduna tineretul satului și din satele vecine îmbrăcați în haine de sărbătoare. Flăcăii se întreceau în strigături și chiuituri și parcă sburdau în sunetul muzicii renumitului ansamblu Strafreschi, ținând în
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
secolul al XVIlea, hotarele satului Vama, ca și cum vama se dăruia cu hotare . În baza acestui fals, confirmat de urmașii lui Alexandru cel Bun, vămenii au fost datori mănăstirii, timp de 350 de ani cu zeciuiala din toate și clacă, 9-12 zile pe an. În legătură cu modul de obținere a suprafețelor de teren agricol necesare întreținerii familiilor țărănești, dependente sau libere, sunt deosebiri între țăranii din zona de șes și cei din zona de munte. Deosebirea constă în faptul că primii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
țăranul, devenit liber ca persoană, dar lipsit de pă mânt, este nevoit să rămână în relație directă cu boierul sau mănăstirea, de la care primea pă mânt pentru el și pentru vitele lui, pentru care era dator cu 12 zile de clacă pe an, țăranii fiind acum clăcași. Stăpânul de moșie nu a avut astfel de la început obligația de a-l ține pe țăran pe moșie, dar nici țăranul nu era obligat la muncă și „nici o dispoziție legală nu-l obliga pe
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în zile frumoase de sărbători, cântând și chiuind, cutreieram dumbrăvile și luncile umbroase, prundul cu știoalnele, țarinile cu holdele, câmpul cu florile și mândrele dealuri, de după care-mi zâmbeau zorile în zburdalnica vârstă a tinereții! Asemenea, dragi-mi erau șezătorile, clăcile, horele și toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare însuflețire!" (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (d) "Frații săi prinseră pizmă pe el pentru că fusese mai vrednic decât dânșii și căutau prilej ca să-l piarză; de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
puneau mână de la mână șiși construiau modestele lor localuri de școală la fel cum ei înșiși își ridicau bisericile. Adunau cu greu materialele contribuind financiar, dar mai ales prin muncă neplătită; își înfrățeau eforturile țăranii și învățătorii-laolaltă într-o benevolă clacă a întregului sat. în același stil s-au ridicat căminele culturale din satele comunei, Punctul sanitar Vatra, bisericile din Vatra și Baranca, autoritățile oficiale limitându-se într-o primă fază să le înregistreze în scriptele oficiale ca un obiect emobil
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dragoste sunt cele care au o mare circulație mai ales în rândurile tineretului. Ele erau cântate de flăcăii din Vatra, din Bașeu, din Alba în zilele de sărbătoare când se întorceau de la hora din sat, la diferite șezători sau la clacă. în unele cântece sunt amintite păsările cântătoare, pădurea cu umbra sa și florile cele mai frumoase. Dăm mai jos fragmente din aceste cântece: „Pădure, verde pădure Frumos cântă cucu-n tine Și mai gros și mai subțire Și arde inima
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
atotputernic și prin rugăciune putem învinge totul. „ Și mi-i spune-atunci povești Și minciuni cu-a ta guriță, Eu pe-un fir de romaniță Voi cerca de mă iubești... (Mihai Eminescu) 6. Nunta tradițional-țărănească de la Hudești Horele din satele comunei, clăcile, șezătorile, hramurile, balurile și în ultimul timp discoteca la care participau și participă flăcăii și fetele mari au fost și sunt prilejuri de cunoaștere reciprocă între tineri care doresc să se căsătorească și să întemeieze o familie. De obicei, părinții
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vorbe schimbate, am putut constata bunăvoința și dragostea lor ce o au față de copii, școală și față de mine. . . în octombrie 1931, Vladimir țopa devine director și în noiembrie 1931 începe construcția noului local de școală. Construcția școlii se făcea prin clacă cu părinții copiilor. Pentru a mări fondurile, Comitetul sătesc condus de Vladimir țopa organizează serbări școlare în aer liber, iar seara organiza baluri care se făceau numai cu aprobarea Prefecturii Dorohoi și a Revizoratului școlar. în septembrie 1932 se adresa
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pădurilor. Chindrus - vopsea sub formă de praf de culoare albastră ce se pune în var. Ciupici - cipici, papuci împletiți din fire de lână sau din tort, sau din stofă. Cislă - a sta la sfat, a pune la cale, a vorbi. Clacă - muncă pe care țăranii din sat erau obligați s-o facă gratuit în folosul boierului; muncă colectivă în folosul unui vecin, fără plată, cu glume, povestiri etc. Clironom - moștenitor. Cneaz întemeietor și șef de stat, stăpân ereditar peste un teritoriu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
martor ocular. * În ultimii ani, sau poate chiar decenii, diferiți comentatori, mediatori sau "formatori de opinie" abundă în aprecieri mai mult sau mai puțin avizate referitoare la spiritul poporului român. Persoanele respective se lansează în epitete și chiar vorbe de clacă, adesea răuvoitoare, poate chiar jignitoare la personalitatea, verticalitatea, spiritul de dreptate al urmașilor dacilor și romanilor. Am fi nerealiști dacă nu am considera că ar exista un sâmbure de adevăr, o palidă justificare, când compari îngăduința românilor cu reacțiile sociale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
-i, te rog, de ce s-au manifestat așa?" Nu aveau nici un motiv. Pur și simplu, venise rândul nostru. În paralel cu spectacolele de Aida, tot noi două cântam Trubadurul. Ne-au făcut amândurora un triumf la distanță de câteva zile. — Claca de la Scala era cu totul altceva, nu? — Acum ar fi nevoie de o clacă! Nu mai știu cum să aplaude. Nici nu a închis gura bine biata interpretă, mai e o bucățică de orchestră, trec peste ea, nu se mai
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
simplu, venise rândul nostru. În paralel cu spectacolele de Aida, tot noi două cântam Trubadurul. Ne-au făcut amândurora un triumf la distanță de câteva zile. — Claca de la Scala era cu totul altceva, nu? — Acum ar fi nevoie de o clacă! Nu mai știu cum să aplaude. Nici nu a închis gura bine biata interpretă, mai e o bucățică de orchestră, trec peste ea, nu se mai ține cont de nici o regulă! Unde trebuie să se aplaude, stau ca tonții și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
nu a închis gura bine biata interpretă, mai e o bucățică de orchestră, trec peste ea, nu se mai ține cont de nici o regulă! Unde trebuie să se aplaude, stau ca tonții și nu fac nimic... Erau niște reguli, iar claca de pe vremuri se îngrijea, dacă vrei, de curgerea firească a spectacolului. Sunt foști coriști, foști mu zicieni, loggioniști care cunoșteau operele la perfecție și dădeau tonul aplauzelor! Veneau cu acceptul Direcției. Cântam Carmen și apare în cabina mea un domn
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
scoteai din portofel? — Nu, nu, erau foarte fairplay! În anumite părți însă, dacă la Scala nu, Fiorenza Cossotto le dădea spaghettate, îi ducea cu autobuzul, avea suporterii ei, aceiași peste tot. Era faimoasă pentru asta. Oricum, eu am considerat mereu claca necesară, un parfum de altădată. Acum, te uiți, aplaudă unde nu trebuie sau, exact atunci când ar trebui să intervină și să dea artistului un pic de elan, stau ca momâile. E suficient să existe doi care să înceapă aplauzele, că
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
uiți, aplaudă unde nu trebuie sau, exact atunci când ar trebui să intervină și să dea artistului un pic de elan, stau ca momâile. E suficient să existe doi care să înceapă aplauzele, că după aceea se lansează toți. Asta făcea claca. Simt în Viorica o nostalgie cu totul specială cu privire la spectacolele de la Scala. Între 1971 și 1980, mezzosoprana româncă a apărut pe sacrosancta scenă milaneză în cele mai ambițioase titluri. Dâra de legendă a Scalei, teatrul atâtor creații mondiale, templul celor
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
de demnitate și onoare, cu un trecut murdar. In referire directă la domnul Ionescu,Dumutrescu și alți directori de emisie. Poporul plătește aceste emisiuni transmise de Tv! Dorim să nu mai fim intoxicați cu astfel de minciuni și vorbe de clacă, ne este suficient că suportăm afirmațiile obscure și subective ale unor reporteri, sau ziariști. Lăsați aceste aprecieri în seama politicienilor și analiștilor de carton, care primesc și ei câte o căciulă de bani pe lună pentru așa ceva. Ceaușescu a fost
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
folositor. Într-un articol din ianuarie din Evenimentul zilei, intitulat „Aproape vindecat de Facebook“, jurnalistul Ionuț Stănescu scria că și-a lichidat contul; „«socializarea» de tip Facebook sporește senzația de inutilitate și provincialism - amestecul lamentabil de autocontemplație, suficiență, vorbe de clacă și paradă deri zorie a unor vieți particulare“, conchidea jurnalistul. Apoi, mărturisea că la puțin timp după aceea și-a deschis un alt cont, de data aceasta fără fotografii și fără prieteni, cu date biografice false, pe care îl folosește
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
dezrobirea lor oficială de la Mavrocordat (1749) și îndeosebi cea reală însoțită pe alocuri și de mici împroprietăriri de la domnitorul Cuza (1864) sau după Primul Război Mondial (1920), ei au devenit liberi ... liberi de a munci în arendă sau zile de clacă (clăcași), ori contra plată în bani sau în produse pentru cei fără pământ sau sărăciți (prin impozite, moștenitori, vânzări), fie la moșier, fie la răzeși în perioadele aglomerate ale anului. Așadar, ei au coabitat cinstit cu răzeșii satului ... nu am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]