1,020 matches
-
de apăsare în poziția normală, iar contactele electrice ale tijei de apăsare rămân deschise. - se curăță și se reglează contactele electrice. 1 6 X 16. Se verifică existența și funcționarea clanței de anteblocare. - la acționarea incompletă a tijei de apăsare, clanța de anteblocare trebuie să împiedice revenirea acesteia în poziție normală, iar contactele electrice ale tijei de apăsare trebuie să rămână deschise. 1 6 X 17. Se verifică clanța de ajutor să nu împiedice coborârea discului în pozițiile finale ale sectorului
INSTRUCȚIUNI din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275450]
-
și funcționarea clanței de anteblocare. - la acționarea incompletă a tijei de apăsare, clanța de anteblocare trebuie să împiedice revenirea acesteia în poziție normală, iar contactele electrice ale tijei de apăsare trebuie să rămână deschise. 1 6 X 17. Se verifică clanța de ajutor să nu împiedice coborârea discului în pozițiile finale ale sectorului. 1 6 X 18. Se verifică indicația la ferestrele câmpului să fie roșie în stare normală si albă în stare manevrată. 1 6 X 19. Se verifică umărul
INSTRUCȚIUNI din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275450]
-
piedica de deblocare. 1 6 X 25. Se verifică indicația la fereastra câmpului care trebuie să fie albă în stare normală si roșie în stare manevrată. 1 6 X 26. Se verifică, dacă la acționarea incompletă a tijei de apăsare, clanța de ajutor împiedică revenirea tijei de apăsare în poziție normală. 1 6 X 27. Se verifică, dacă în stare blocată a câmpului, lamela de zăvorâre se sprijină pe coada armăturii cu minim 2 mm. 6 X 28. Se verifică, dacă
INSTRUCȚIUNI din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275450]
-
este îndrăgostit. Cu inima cât un purice a apelat din nou pe Mihaela, același refuz spus cu voce neutră de robotul societății de telefonie. Ajuns acasă a vrut să descuie ușa, nu a reușit, în schimb când a apăsat pe clanță s-a deschis. Cu puțină teamă a intrat în casă, nu avea arma la el, rămăsese închisă în nișa din peretele livingului făcută în spatele tabloului cu anemone pictat de Luchian, unele voci ziceau că ar fi originalul ci o copie
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377407_a_378736]
-
contact cu Mioara, medic anestezist la un spital universitar de renume din Timișoara. ******************************* - Ești minunată draga mea, unică, de neegalat, i-am spus eu, dându-mă jos din pat și îndreptându-mă, gol pușcă, către baie. Am pus mâna pe clanța ușii și am auzit fără să vreau : - Ce corp frumos ! Am fost mereu mândru de trupul meu bine lucrat în timp la sală. Îmi făcea o deosebită plăcere să aud astfel de cuvinte, mai ales de la o femeie superbă ca
SUSPICIUNILE RAŢIUNII PURE ÎN PAŞI UŞORI DE AMOR AFLAT ÎN DEGRADEU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378504_a_379833]
-
simt că e decisă de-a nu se teme. O șoaptă aud cum mă cheamă tandru promițând mereu altfel de menire fără de poteci, fără vreun meandru-n nemărginire. N-am unde să fug. Știu că pân`la urmă mâna tremurând clanța o s-o-apese, că-n zadar implor soarta ce mă scurmă fără să-i pese. Pentru ce mai sper? Tristă așteptare, căci de la un timp șoapta e poruncă. Cineva în zid, fără îndurare cu zile-aruncă Degeaba amân. Ușa descuiată o s-o
CU FAŢA LA ZID de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378650_a_379979]
-
eu v-am avertizat, de altfel avertismentul rămâne valabil, nu vă apropiați de copiii internați în acest cămin! -Bine, așa voi face! După ce l-a salut pe director cu o vagă mișcare a capului a părăsit cabinetul, cu mâna pe clanța ușii de la ieșirea din clădire s-a întors spre secretară: -Apropo, directorul dumitale face foarte multe lucruri urâte, încearcă să nu fii părtașă la matrapazlâcurile lui să nu pățești ceva rău. Te așezi de care parte a baricadei vrei, eu
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ V de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380292_a_381621]
-
ți-e dor, nu-i așa... Oftă și se ridică. -Hai să ne culcăm... noaptea e un sfetnic bun. Deschisă poarta și intră. Pisoiul îl urmă cuminte. Aleea era luminată slab de un bec așezat asupra ușii de la intrare. Apasă clanța încet să nu facă zgomot. Nici nu se crapă ușa bine că motanul se strecură primul în casă. Zâmbi privind în urma lui și se strecură și el fără zgomot urmându-i exemplul. - Tu ești, Nicule? - Da, tată! - Ai venit? Vezi
INELUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379545_a_380874]
-
noi limbi de îngeresc tărâm lovesc cu grijă-n toaca vânt Silabe ca porunci și dogme ca portaluri învrednicesc puterea din Logosul deplin o lume blândă nouă și-arată încordarea ca o săgeată fixă și aprigă prin timp Ținând de clanța porții de foc și de tămâie cu mintea ca o strună de harfă și psaltiri tensiunea veșniciei prelinge ca o mumă un lapte ca de miere prea dulce și sublim Din sânul cel Avraamic o mână-ntinde poala ce ține
POEMUL HIERATIC XXIX-LA POARTA ÎNGERILOR... de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381105_a_382434]
-
oamenii care își continuă viața). El îi poate vedea și auzi, dar nu poate fi văzut și auzit de ei (mulți spioni ar considera aceasta o condiție de invidiat). În mod similar, chiar dacă nu mai reușesc să prindă în mâini clanța ușii, acest lucru își pierde importanța, întrucât acești oameni descoperă în scurt timp că pot trece fără probleme prin ușă. După toate aparențele, călătoriile prin spațiu sunt extrem de ușoare în această stare. Obiectele fizice nu mai reprezintă o barieră, iar
POVESTE TRISTĂ DE AMOR CU AMURG DE MOARTE ÎN PRAG DE SEARĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381401_a_382730]
-
cu ... plăcere !) Am luat cutia cu pastile, am plătit-o și ... ceva , sau cineva, m-a îndemnat - pe o cale spirituală, cred - să mă întorc cu spatele și mă îndrept către ieșire. Asta am și făcut. Am apucat să prind clanța ușii în palma mâinii stângi, am apăsat-o în jos, când ... - Liviu ! Nu pleca ! Mai stai puțin ! ************************** Cami mă privi senină cu ochii ei superbi albaștri. - Și tu crezi în toate prostiile astea ? întrebă candid. Apucasem să-i povestesc despre
MIZERABILA POVARĂ DIN IUBIRILE PIERDUTE ÎN CONTINUUMUL SPAȚIU-TIMP de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381400_a_382729]
-
Mulți, prea puțin interesați De gogoșile vândute, Mai fuseseră-nșelați, Nici n-au vrut ca să-l asculte. Nea Costel, octogenar, L-a admonestat cu tâlc: - Gigele, tu ai un har: O duci bine, că stai mâlc. - Acum dau mereu din clanță, Vreau să fiu ales Primar. Dintre toți am prima șansă: Doișpe ani... viceprimar. - Cu respect, domnu Gigel, Schimbă moșul pe loc foaia. Nu-mi vine să cred de fel, Că lupul e alb ca oaia. - Nene, până ieri cu PSD
MAI... DECÂT ROMÂNII de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380878_a_382207]
-
fi de toți și tot, Boala lumii, tot mai gravă, nu-și găsește antidot. Arcul ploii - curcubeu - pe-ale lumii metereze, Lumea toată, semizeu, pește capetele breze. Cică ar mai fi speranța, dar sunt prea egocentrista, Stau cu mâinile pe clanță, să-nchid ușa cea buddhistă Și cea care, ne-nțeleasă de un suflet prea umil, Mă dezice de o casă, ce-mi fu’ patrie-n exil, Când toți care își pun pene se considera bengali Și din mult prea multa lene
SE BALANSA PANTERA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373589_a_374918]
-
de mușchi acoperă Leii de piatră, păzitorii casei. Și pare că nimic nu dorește să se preocupe Că fiarele au început să îmbătrânească, Iedera capturează balustradele, Vechea vopsea se’ntinde pe pereții jalnici. Și nimeni nu aude vaietele Pe care clanțele ușilor nu mai sunt capabile să le sufoce. THE OLD HOUSE No longer fitting the master. While the wet bricks at the corner Shed tears by the dormer. Blown by the wind The window frames sway. Wood breaks from its
VISE NEÎMPLINITE (POEME)1 de ADRIANA ORR în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375052_a_376381]
-
altora ...” este începutul altei postări al fostului președinte de țară! Nu mai vorbesc de denunțurile sau amenințările dezonorante pentru un fost „șef de stat” „Această slugă a lui Victor Viorel Ponta trebuie să ajungă urgent în fața justiției.” sau „Lingătorul de clanțe de ambasade occidentale și admirator de picioare ...” ș.a.m.d. Limbaj pe care nici Lelea Saftă nu și-l permite pe marginea șanțului tradițional! Așa te întrebi, fără să vrei, care o fi postacul? Pilula destresantă După împerecherea rechinului cu
TABLETA DE WEEKEND (100+9): POSTACUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373852_a_375181]
-
nu și nu, c-o vede și odată începe să miște silnic brațele, dovedind mare caznă. Apoi lăsându-le în jos, dă semne c-ar fi izbutit. Îl percep ca pe un mim talentat apăsând cu mâna dreaptă pe-o clanță imaginară. Un scârțâit sumbru venit de neunde îmi sfredelește auzul, mă cutremură. Privesc în jur să mă conving că totuși suntem singuri. Și nu văd, culmea, pe nimeni și... nimic! Mă frec la ochi ca un apucat, înverșunat că nu
GRAFFITI (FINAL) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373927_a_375256]
-
și a roșit. Ochii ei îl sfredeleau încă de cum a intrat. Sobră, cu bărbia ridicată. Era în picioare. El a dat să plece, plecându-și capul cu ochii spre podea și fața i s-a crispat. A pus mâna pe clanță. - Stai puțin, Fănel! s-a auzit vocea tremurândă a Marianei. S-a apropiat de el și i-a șoptit: - Mulțumesc pentru flori! Folosește banii la proces. Ai nevoie. Eu nu mă mărit curând... Nici prietenii nu-i părăsesc. Altceva... lăsăm
ISPITA (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375316_a_376645]
-
și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în gură era în sămânța gata de germinație. Am spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375544_a_376873]
-
uitării, Valuri de soare să-mi scalde veșmântul, Lumina să poarte în brațe cuvântul. Gândul hoinar să-și pună năframă, De viscolul vremii să nu-i fie teamă Pe trepte senine să urce speranța, Ușile toate să-și pună și clanța... foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Deschide fereastra / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1632, Anul V, 20 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DESCHIDE FEREASTRA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372452_a_373781]
-
la poarta Cea zidită din visare. Și-am spus pietrelor să tacă Că strigau în disperare Când un vânt bătea cu biciul Drumul presărat cu sare! Și-am spus oilor din turmă Că e vremea de pe urmă Și - așteptării de pe clanță Că pe umeri port o zdreanță! Nu mă vait și nici nu plâng Când durerile mă strâng, Dar pun mintea mea să stea Într-un psalm cum știe ea. Și pe muntele îndurării Să dăm răul tot iertării! Grâul bun
AZI ȘI MÂINE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372828_a_374157]
-
cei căzuți, și latinul cu expresia lui, atât de nu știu cum să-i zic “Vae Victis!” - Vai de cei învinși ... “Hei, de muncă îți arde vecine, când ăia câștigă milioane din învârtitul roții și manipularea cartoanelor, numărarea jetoanelor și apăsatul pe “clanța” slots-urilor și a automatelor!? Mă duc să mă culc, că mâine mă duc la coasă, vecine. Pas!” Și se trezi dintr-o dată din somn, căscă ochii, își dădu seama că e în patul din chichineața lui și bolborosi amenințător către
CU DOTĂRILE ELECTRONICE DI L.V. CEAŞCĂ AR FI CĂZUT LA...PAŞTELE CAILOR! (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372790_a_374119]
-
ceva mai vast... mai întins... Frumos, elegant, dar cu mai puțini prieteni, cu mai puține obiceiuri obișnuite inimii, cu o posibilitate de acomodare mai dură. Lipsesc strămoșii, părinții, „miorițele”, „miticii”, „dâmbovițenii de pe mal”, „peșcheșul și alte influențe otomane”, „rahatul de pe clanța”, „halimaua”, „micul și sarmaua”, „ca la noi la nimenea”, „capra vecinului”, „doină, doină cântic dulce”, „nea Alecu”, „bancurile cu Bulă” și multe altele. Dar nu vă speriați... și aici la Sydney veți găsi metehne: „taclalagii” numiți „yuppies”, băutorii de bere
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
și mă-ntreb de ce oare N-am pe cine-altcineva să-ntreb în continuare. Păi de ce mă doare, de ce mă schimbă Adieri de emoții și dulce-amar de nimfă. În vremuri ce sunt și în spații ce ești, Cheia deschide când lângă clanță cerșești. N-ai înțeles? Ei bine, nici eu, Dac-aș fi înțeles aș fi fost doar ecou, M-ar fi luat, mestecat și în cele din urmă N-ar mai fi legea firii, ci doar o secundă. O trăsură cu
FIERBE STRIDENT de ADRIAN RĂZVAN BARBU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347440_a_348769]
-
gândeam cum va fi la toamnă, cum îmi voi petrece vacanța învățând ca papagalul și neînțelegând nimic din acele o mie de formule care se încăpățânau să rămână mistere. Am tras puternic aer în piept și am pus mâna pe clanță. În amfiteatru, câțiva dintre colegi erau împrăștiați prin sală stând cuminți în băncuțele lor, iar alți câțiva erau la tablă. Binevoitor, profesorul Grănicescu, un domn respectabil, în jur de șaizeci de ani, cu o frunte înaltă și început de chelie
GRĂNICESCU ŞI CECILIA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348840_a_350169]
-
să nu te mai văd. Să zici „merci!” că nu-ți fac referat să te dau afară! Cecilia, rușinată, precipitată, aproape împiedicându-se pe trepte, se repede la ușă. - Cecilia!, tună profesorul deodată. Cecilia se întoarce brusc, cu mâna pe clanță. - Roagă-te!!!, zice ferm. Roagă-te la toamnă să nu dai restanța cu mine, fiindcă - ascultă bine ce-ți spun! - dacă te prind, te las repetentă! Să nu zici că nu ți-am spus. Hohotele de râs s-au stins
GRĂNICESCU ŞI CECILIA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348840_a_350169]