2,106 matches
-
iar durerea resimțită în ființă ei alege obrazul pe care-și exprimă cruzimea, a vietii compozitorului, numai ochii ei urmăreau baghetă maestrului care în acele momente dădea prioritatea flautului, violonceiștilor așezați în stînga ei și privirea și-o cobora spre clapele pianului. Îl urmăresc pe mestro, privirea vie, treaza atentă la fiecare sunet și semn înscris pe partitura, chiar dacă le cunoaște fără să le citească, eu îi urmăresc privirea și cu ochii minții revăd fotografiile maestrului dintr-a 50-a aniversare
80 DE ANI DE LA NASTEREA MAESTRULUI ZUBIN MEHTA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348639_a_349968]
-
orchestrei, după sărutul și îmbrățișarea maestrului, Khatia Buniatishvili ne oferă un fragment din Franz List. Maestrul de astădată rămas în picioare într-o extremă a scenei e absorbit de muzică lui List, atent, cântărind fiecare sunet, fiecare notă ieșită din clapele pianului și de atîta extaz buzele lui fredonau în surdina. Șunt cu ochii pe el, savurează muzică compozitorului. E implicat în muzică lui și totuși departe, pe aripile muzicii și-a anilor, a timpului trecut. Nu-i scăpa tinerețea interpretei
80 DE ANI DE LA NASTEREA MAESTRULUI ZUBIN MEHTA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348639_a_349968]
-
muzica populară preferi și alte genuri? Un loc special în viața mea sufletească, în pregătirea și dezvoltarea mea muzicală l-a avut pianul. În urmă cu zece ani doamna mea profesoară Daniela Gordon îmi așeza pentru prima oară mâinile deasupra clapelor pianului și mă ajuta să descifrez primele portative. De atunci, notele muzicale sunt prietenele și însoțitoarele mele în călătorii temporale cu Hayden, Debussy, Chopin. Această muzică este alinătoare pentru mine în momentele de întristare. Și în acest gen am primit
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
-
corul ce ființează patronat de centru, avându-l ca dirijor pe Modest Vișoiu. Corul a dat glas unei suite de cântece și poezii patriotice. Cu multă sensibilitate, au interpretat, acompaniați de cor și de grupul instrumental format din Gheorghe Jucan - clape, Augustin Teglas - vioară, Dumitru Tătar - saxofon, Alexandru Petran - vioară, soliștii: Victor Aldea, Sandu Țăgureanu, Ana Pralea, Elena Loghin. Romică Topan a recitat plin de patos poemul „Sunt român”, iar Marina Muntoi a emoționat cu „Ce-ți doresc eu ție, dulce
LA CENACLUL VASILE SAV DESPRE EROI.ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344550_a_345879]
-
suav pian e acordeonul, cea mai răsunătoare trompetă e acordeonul, cea mai afectivă formație e acordeonul, cel care abolește numărul anilor e acordeonul, cel care îi dă libertatea, dragostea, instanța și buchetul premiilor este acordeonul... Pentru Vali Crăciunescu atingerea unei clape a acordeonului e atingerea unei clipe de viață, mâna retrasă de pe clape este întreruperea legăturii cu timpul în act și intrarea în conspirația cu timpul în irosire! Între brațele lui Vali Crăciunescu acordeonul e un ceas care indică nu timpul
VALI CRĂCIUNESCU. TIMPUL CARE TRECE, TIMPUL CARE RĂMÂNE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348018_a_349347]
-
afectivă formație e acordeonul, cel care abolește numărul anilor e acordeonul, cel care îi dă libertatea, dragostea, instanța și buchetul premiilor este acordeonul... Pentru Vali Crăciunescu atingerea unei clape a acordeonului e atingerea unei clipe de viață, mâna retrasă de pe clape este întreruperea legăturii cu timpul în act și intrarea în conspirația cu timpul în irosire! Între brațele lui Vali Crăciunescu acordeonul e un ceas care indică nu timpul trecător prin om, ci timpul care rămâne în om! Aurel V. ZGHERAN
VALI CRĂCIUNESCU. TIMPUL CARE TRECE, TIMPUL CARE RĂMÂNE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348018_a_349347]
-
pentru Vârstnici nr. 2 (str. Decebal nr. 21, țel. 0264.434.667), a rostit cuvântul de întâmpinare, predând ștafeta prof. Modest Vișoiu, dirijorul Grupului vocal-instrumental „Speranța“, care a pregătit un program special. Alexandru Petrean (vioară), Gabi Tătar (saxofon), Petru Jucan (clape) și Modest Vișoiu (acordeon) au acompaniat corul care a interpretat un potpuriu muzical sub genericul „Astăzi e ziua ta“. Vibranțe piese au cântat soliștii Ana Pralea, Irina Loghin, Victor Aldea și Alexandru Țugurean, iar Romică Topan a emoționat audiență recitând
OMAGIU FEMEII LA CENACLUL VASILE SAV, AL LIGI SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347622_a_348951]
-
Ion Grigoroiu din Brăila mărturisește că a învățat multe de la viață și consideră că dragostea este ceva sfânt la care nu toți ajungem. Părinții ne nasc din dragoste, trăim în dragostea părinților, după care creștem copii în dragoste... Profesorul Ghoerghe Clapa din Bârlad ne prezintă dragostea sub multiple aspecte: iubire, deznădejde, gelozie, devotament, altruism , menționând că „A iubi este însăși legea vieții, este una dintre cele mai subtile acțiuni pe care o poate realiza o ființa umană. A iubi înseamnă a
DRAGOSTEA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349974_a_351303]
-
poți de tare pentru a rupe o dată blestemata de vrajă, pentru a face apa vie să nu mai fie otrăvită... Mi-am dorit întotdeauna ca dragostea noastră să fie în alb și negru, ca în filmele lui Charlot, ca în clapele pianului, ca în penajul pescărușilor pe un fundal întunecat... A fost minunat timp de câteva luni, nu mai rețin exact. Așteptam cu sufletul la gură mesajele tale, nu mai aveam răbdare când trebuia să-mi deschid calculatorul, apoi uitam cu
ÎNTOTDEAUNA MI-AM DORIT ADEVĂRATA TA DRAGOSTE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350194_a_351523]
-
mea? Unde sunt argintii? Vreau sa ii refuz! Cer la schimb două lacrimi Cu polul opus. Sunt un castel de sticlă într-un castel de ceară, O voce, un fitil aprins Un arcuș pe vioară... fug în alt vis Pe clape de pian urc o scară Luna aplaudă, deschide secretă poartă Îmi văd în jos viață pe o hartă. Mă urmărește un postaș cu tolba de scrisori? Poate și eu l-am urmărit cândva, Am adunat un pumn de mărunțiș, Restul
CASTELUL DE CEARĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350261_a_351590]
-
amintesc primii pași în muzică și cum m-ai îndrumat și m-ai dus pe scenele din raion, apoi din capitală... Cum ai stat lângă mine un an și ai cântat la acordeon, ca eu să pot auzi sunetele de pe clapele desenate pe o hârtie de mămica. Și... cântam împreună, erai sunetul meu! Îmi amintesc de pianul cumpărat cu greu. Era atât de frumos și eram tare mândră de pianul meu imens, negru și impunător... Ai străbătut drumuri pe ger și
DIN INIMĂ, PENTRU TINE, TATĂ!... de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366008_a_367337]
-
visului, iar visul nu se rupe de viață! Aceasta, sigur, analizat în proporțiile dominante din întreaga operă componistică a maestrului Marius Țeicu, o operă în care se încorporează tot ce înseamnă muzică (solistică vocală, solistică instrumentală - oboi și instrumente cu clape -, compoziție, orchestrație, dirijare, predare lecții de muzică...) În majoritatea melodiilor compuse de Marius Țeicu există un foarte bine conturat gen descriptiv prin ritmul în care se poate percepe chiar compozitorul, trăind în ele. Rar este total în detașare de sine
MARIUS ŢEICU. ZILELE ÎNSORITE, ZILELE ÎNFRIGURATE, BINELE, NEBINELE MUZICII UŞOARE ROMÂNEŞTI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366023_a_367352]
-
Selecții > ȘI-N ALT VEAC Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 772 din 10 februarie 2013 Toate Articolele Autorului foarte bine mai dă-i un bacșiș pianistului din colț să păstreze ultimele acorduri cu noi și ploaia aceea de pe clape atât de enigmatica ăăăă să nu uite clipă în care te-ai îmbătat platonic e de importanță majoră în viața unui pianist celebru apoi trimite-l să care în spate tone de mângâieri deh a jurat că se va întemnița
ŞI-N ALT VEAC de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366073_a_367402]
-
și gravă-n sol minor, Apatice dorințe și stări răscolitoare, Străbat fâșii de suflet în ritm copleșitor. Nu mai găsim putere să întregim finalul, Arpegii rătăcite plâng clipele iubirii, De sunete bolnave, a ostenit pianul... Și-au poposit tăceri pe clapele trăirii. Duc dorul tinereții sau poate al nebuniei, Când doar noi doi formam orchestra de viori Și-n ritmul nesfârșit doar oda bucuriei Cântam sub cerul lumii, naivi și visători. Dar hai, să renunțăm la simfonia gravă, Primește-mă la
SIMFONIE ÎN DOI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365477_a_366806]
-
aleg strugurii albi și tari și plini de esența gândurilor tale degetele aleargă nebune să te caute printre rânduri și zâmbetul -fluid în copilăria inimii umple golește iar umple faldurile năbădăioasei liberă să cânt accentuez un sunet și rămân cu clapa sărutului apăsată până când ecoul timpului tău răspunde frânturii de iubire din inima firii acolada neliniștii se întrerupe într-o buclă adaugă tu cealaltă buclă apoi ne vom hrăni cu poftă direct din fereastra deschisă veșnic de Iubirea Lui printre cuvinte
GÂND DE DIMINEAŢĂ 19 SEPTEMBRIE 2013 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365068_a_366397]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > PIANO Autor: Călin Marton Publicat în: Ediția nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Din pianul meu amintirile coboară. Clapele îmi prevestesc ecoul pașilor ce-mi suspendă gândul... urmele ce ar putea să fie apasă pe degetele sângerii. simt nesfârșit naufragiul umbrelor ce rătăcesc... portativele plâng notele singurătății. De auzi întrerupe-mă și dă-mi șansa să scriu un alt
PIANO de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366478_a_367807]
-
păstrat doar zgomotul amintirilor închipuiteprefăcându-mă că nu am presimțit stingerea...Speranța s-a tăinuitîn câteva silabecare s-au deprins să vibreze.... VI. PIANO, de Călin Marton , publicat în Ediția nr. 1480 din 19 ianuarie 2015. Din pianul meu amintirile coboară. Clapele îmi prevestesc ecoul pașilor ce-mi suspenda gândul... urmele ce ar putea să fie apasă pe degetele sângerii. simt nesfârșit naufragiul umbrelor ce rătăcesc... portativele plâng notele singurătății. De auzi întrerupe-mă și dă-mi șansă să scriu un alt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
ce ar putea să fie apasă pe degetele sângerii. simt nesfârșit naufragiul umbrelor ce rătăcesc... portativele plâng notele singurătății. De auzi întrerupe-mă și dă-mi șansă să scriu un alt cântec. Citește mai mult Din pianul meu amintirile coboară.Clapele îmi prevestesc ecoulpașilorce-mi suspenda gândul...urmele ce ar putea să fieapasă pe degetele sângerii.simt nesfârșit naufragiul umbrelor ce rătăcesc...portativele plâng notele singurătății.De auziîntrerupe-mă și dă-mi șansă să scriuun alt cântec.... VII. IUBINDU-TE PE TINE..., de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
busola, dar cu intenție, coincidentia oppositorum între noapte și zi, opus 9, no. 2, fără sentimente, doar liniște, dincolo de puterea nevralgica a orașului. Așa, doar un imposibil răspuns pentru scrierea mea, inca nejustificată structura, energie sau toleranță - un sunet de clape început de Field, în Irlanda, un transport de informatie subtilă și permanentă, la nivele de frecvență înaltă, al său joc de libertate și traducere: „Play Mozart în memory of me."(Frederic Chopin) Atunci, cu câțiva ani în urmă, o iarnă
ULTIMUL TARAM AL FERICIRII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366669_a_367998]
-
mizeria în care tu trăiești acum este o iluzie melodia infinita a lui wagner fruntea îți este portativ peste care aș trece un mănunchi de petale pielea să nu semene cu pământul arat de centauri cu aripi retezate genele sunt clape de pian care îți colindă irisul privește-mă fără să clipești! lasă iubirea suspendată ca un staccatto între acordurile acestui deja-vu! geneze în fiece secundă undeva în cer se naște un poem pentru a-i simți ivirea privește dar înălțimile
CARTEA CU PRIETENI XXXXIX- LAURENTIU BELIZAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365748_a_367077]
-
a existenței. Transferul se face brusc, e un scurt-circuit: „Niciodată nu mă pregătesc pentru tine/ spontan îți redau cum sunt cum/ uneori nu vreau să fiu,/ capăt forma ta nemăsurată/ închid ochii și-ți scriu - / pianul meu sună la unison, clapele/ urmăresc literele latine, cele ebraice se sting,/ capăt forma ta când mă cuprinzi” (Inspirația). Amintirile nu lasă însă un gust amar; citim cugetările unei optimiste, acest lucru se vede clar din arta de a se bucura de clipă: „Sunt din
CELE OPT NOTE ALE GAMEI de GRETE TARTLER în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366122_a_367451]
-
aduce ofrandă propriile gânduri și simțăminte. Dar și tăcerile, durerile, rima, nevoia de lumină, de iubire, de taină. În sunete de clavir și de harfă, în arpegii de doruri, Alexandra Mihalache își declină Crezul artistic în „Sonetul unui vis pe clape...”: „Se-aude un pian în înserare/ Și-n plânsetu-i amurgul se răsfrânge,/ Un pianist tăcut, cu-obraji de sânge,/ A înnoptat în stele și-n uitare.// (...)// Un vis a curs pe clapele iubirii/ Când valuri spumegau la răsărit,/ Îngenuncheat la
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
declină Crezul artistic în „Sonetul unui vis pe clape...”: „Se-aude un pian în înserare/ Și-n plânsetu-i amurgul se răsfrânge,/ Un pianist tăcut, cu-obraji de sânge,/ A înnoptat în stele și-n uitare.// (...)// Un vis a curs pe clapele iubirii/ Când valuri spumegau la răsărit,/ Îngenuncheat la țărmul nemuririi// Un cânt divin sorbea din infinit.// Pianul a străpuns hotarul firii/ Și lacrima-i se stinge în zenit.” Anotimpul predilect al poetei este toamna, cu întregul ei cortegiu de tristeți
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
MIGRENE 9 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016 Toate Articolele Autorului nu mi-am văzut niciodată trupul în oglindă știi pielea mea de chihlimbar abanos ori simină mă apără știi ea inima cu clapele-i nebune bate bate mă abate să te simt privindu-mă din spate de fapt noi ne jucăm cu ochii închiși fugim ca din păduri virgine și ne facem poze cu arome de frunze Referință Bibliografică: CATRENE CU MIGRENE 9
CATRENE CU MIGRENE 9 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366226_a_367555]
-
O gură de aer să răscolim timpanului în căutarea unui clopot de aramă. Să prindem ritmul în lumea nevăzută de auz. Un sunet și un timp, adică o duminică în care parăsim lemnul și plecăm în căutarea privirilor închise în clape. MEMORIA Dacă depune mărturie va trebui să aleagă între un număr și o viziune. Numărul îi va arăta calea, dar viziunea va crea spectacolul. “Ce să fie mai potrivit?”, se întreabă culegând fapte și făptuitori. Încet, încet, să nu se
ARTA CRONOLOGIEI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366220_a_367549]