557 matches
-
s-a înțeles cum se cuvine doctrina marxista este Uniunea Sovietică, de la care se inspiră și celelalte țări care „pășesc spre socialism”. Pe acest drum vor porni neîndoielnic și popoarele din Iugoslavia, „care vor distruge regimul fascist titoist, vor arunca clica lui Tito la lada istoriei și vor readuce țară în lagărul democratic”. Pero Popivoda este autorul articolului „Pentru renașterea partidului cu adevarat comunist, revoluționar al Iugoslaviei”, unde se dorește depistarea cauzelor diminuării forței combative a Partidului Comunist Iugoslav și în
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
generat apariția unor nuclee ilegale, ce se reorganizează din mers, stabilind legături între ele. Totodată au apărut comitete pentru apărarea păcii, se strâng semnături pe Apelul de la Stockholm pentru interzicerea armei atomice, „se demască provocările și pregătirile de război ale clicii lui Tito și se duce lupta pentru sabotarea exportului de materii prime strategice din Iugoslavia pentru agresorii americano-englezi”. Emigranții iugoslavi editează cinci ziare săptămânale și bilunare, „pe care ilegaliștii le difuzează în țară cu succes tot mai mare”. Reacția autorităților
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
cu succes împotriva bandiților lui Rankovici, demascându-i în fața poporului și avertizând masele asupra primejdiei ce le amenință”. Se impunea crearea unui partid nou, „ale cărui principii au fost trasate de rezoluția Biroului Informativ”, scopul său fiind „de a răsturna clica fascista contrarevoluționara a lui Tito, de a readuce Iugoslavia în familia frățeasca a țărilor socialiste”. G. Pellegrini, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Italian, a preluat informații de la conaționalii săi, sintetizându-le în articolul „Cum trăiesc oamenii muncii în
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
au ascultat decât discursuri demagogice și au văzut indivizi care munceau în condiții umilitoare. În tren au fost siliți iscălească o declarație care să le dovedească „entuziasmul” în legătură cu toate cele văzute. „Clasa muncitoare din Iugoslavia în chingile regimului fascist al clicii lui Tito” se intitulează articolul lui Raico Damianov, membru al Biroului Politic al Partidului Comunist Bulgar. Se pornește de la constatarea formulată în noiembrie 1949, la Consfătuirea Cominformului, unde era subliniată ideea „intensificării exploatării clasei muncitoare”, în condițiile „aservirii Iugoslaviei de către
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
lucru” și grevele. Se difuzează literatura ilegală și foi volante, în timp ce pe zidurile caselor apar „lozinci revoluționare, antititoiste”. M. Nedelcovici se referă la o categorie foarte numeroasă, și ea aflată într-o situație dificilă, în articolul „Tineretul iugoslav lupta împotriva clicii fasciste a lui TitoRankovici”, publicat în noiembrie 1950. Autoritățile regimului „îi mâna cu forța pe tinerii muncitori, țărani, soldați, studenți și elevi la munci gratuite pentru construirea de aerodromuri, de autostrăzi strategice, în întreprinderi și în mine, în exploatările forestiere
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
muncitor al Iugoslaviei, credincios poporului său și Uniunii Sovietice - eliberatoarea și apărătoarea să - , credincios frontului păcii și democrației, vede în despărțirea țării sale de lagărul socialismului o pierdere a independenței politice și economice și de aceea lupta cu hotărâre împotriva clicii fasciste a lui Tito”. Organele represive ale regimului sunt obligate de împrejurări să ia măsuri dure, astfel ca un număr impresionant de tineri au ajuns în închisori. După publicarea rezoluției Cominformului, din 1948, de exemplu, aproape 4.500 studenți au
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
etc. La „orele politice”, soldații sunt apatici, răspunzând cu formulări de genul: „Îmi însușesc prost materia, nu prea știu carte și nu înțeleg”. Constantă Crăciun, membru al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, semnează articolul „Femeile iugoslave lupta activ împotriva clicii fasciste a lui Tito”. Ea precizează, din start, rolul important al acestei categorii în timpul războiului, sacrificiul deosebit făcut: „și-au dat viața peste 25.000 femei iugoslave, 3.000 au rămas invalide și pește 40.000 au fost rănite”. Noul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
extinse broșuri, apărut mai întâi în revistă „Pentru pace trainica, pentru democrație populară!”, din 9 martie 1951, aparține cunoscutului lider promoscovit V. Luca, pe atunci secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, si se intitulează „Esență fascista a politicii clicii lui Tito în problemă națională”. „Analiza” să pleacă de la ce a făcut nazismul în cu privire la exterminarea în masă, în anii războiului, extinzând discuția la S.U.A., „țară unde libertățile democratice sunt din ce in ce mai mult desființate, unde asuprirea națională ia forme din ce in ce mai sălbatice
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
lor”. Viața „politică culturală” a românilor din Voievodina ar fi dirijata de „elemente legionare, fasciste, colaboraționiste”. Nominalizându-i, adaugă cu indignare comunistă: „Această bandă de trădători redactează foile titoiste Libertatea și Lumina care apar la Vârșeț. Asemenea tipi, în slujba clicii lui Tito, caută să înșele minoritatea națională română care geme sub jugul clicii fasciste de la Belgrad”. Politică autorităților de la Belgrad presupune și închiderea școlilor minorităților naționale, cum se întâmplă în Valea Timocului, „regiune cu o populație românească compactă”, unde nu
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
legionare, fasciste, colaboraționiste”. Nominalizându-i, adaugă cu indignare comunistă: „Această bandă de trădători redactează foile titoiste Libertatea și Lumina care apar la Vârșeț. Asemenea tipi, în slujba clicii lui Tito, caută să înșele minoritatea națională română care geme sub jugul clicii fasciste de la Belgrad”. Politică autorităților de la Belgrad presupune și închiderea școlilor minorităților naționale, cum se întâmplă în Valea Timocului, „regiune cu o populație românească compactă”, unde nu există nicio școala românească. În cele două școli din Voievodina, una de băieți
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
aberante încât oameni politici români neacceptați de comuniști ajung să primească etichetări din arsenalul lozicilor anti-titoiste. Astfel, atunci când cunoscutul lider social democrat C. Titel Petrescu este îndepărtat, propagandă va folosi o terminologie foarte la modă în acei ani: „Titel și clica să”, „bandă”, „grupulețul titilist”, „Moarte lor!”, „Moarte reacționarilor!” etc. Un caz aparte este cel de la Timișoara, unde anchetatoarea de origine sârbă Vida Nedici, specializată în torturarea sexuală a bărbaților (lovirea testicolelor cu un creion), acuzată la un moment dat că
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ce „își numeau partidul lor fascist, Partidul Național Socialist”. Partidul Bolșevic, personal „tovarășul Stalin”, ar fi descoperit realitatea, făcând posibilă organizarea reuniunii de la București a Biroului Informativ, ce a „prevenit” popoarele iugoslave și partidele comuniste de pretutindeni „de politică acestei clici ce restaurează capitalismul”. Anglo-americanii, în concepția propagandei de la București, ar fi dorit ca prin intermediul lui Tito să realizeze o federație de state balcanice, care să intre sub influența lor, transformând zona într-o bază de atac împotriva Uniunii Sovietice. Deși
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
regimuri credincioase imperialiștilor”. Asemenea evenimente s-au petrecut în Ungaria și Bulgaria, unde au avut loc procese soldate cu demascări și condamnări. Ultimul capitol al broșurii are în vedere măsurile ce trebuiesc luate pentru a lupta „împotriva imperialiștilor, precum și împotriva clicii lui Tito și a agenților titoiști”. Ca argument, în spiritul propagandei de atunci, se aduce un citat dintr-o cuvântare a liderului comuniștilor români, Gheorghe Gheorghiu-Dej, care spunea: „Să nu considerăm că asemenea elemente dușmănoase se găsesc numai în celelalte
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
următoarea remarcă: „Bandă Tito-Rankovici caută să infiltreze în rândurile acestei populații pe agenții ei plătiți. Noi trebuie să obținem că poporul muncitor român și naționalitățile conlocuitoare, inclusiv populația sârbă muncitoare din R.P.R., să formeze zid de nepătruns pentru agenții criminalei clici de spioni și asasini a lui Tito”. Modalitățile de atingere a obiectivului dorit aveau aceleași formulări dogmatice: întărirea vigilentei revoluționare, ridicarea nivelului ideologic al membrilor de partid, combaterea manifestărilor naționaliste, solidaritate cu partidele frățești etc. La începutul anului 1953 a
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
iar în anii războiului să acționat de multe ori chiar împotriva indicațiilor de la Moscova. Într-un alt discurs, din decembrie 1951, ar fi recunoscut „în mod deschis și cinic, ca în timpul luptei de eliberare națională a popoarelor iugoslave, el împreună cu clica să, îndărătul unor lozinci demagogice cu privire la prietenia cu Uniunea Sovietică, duceau o politică antisovietica consecventă”. Despre colaborarea cu agenturile de spionaj străine, relevate și de presă Gorjului în anii precedenți, lucrarea susține că „există azi dovezi” conform cărora Tito ar
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
după modelul broșurilor polițiste și al revistelor pornografice americane”. Încă din timpul războiului, comuniștii ar fi început procesul de edificare a proprietății socialiste. Pe de altă parte, în perioada 1945 - 1948, cănd opinia publică își îndreaptă atenția către reformarea țării, „clica lui Tito pregătea în secret condițiile pentru trecerea fățișa la restabilirea capitalismului.” Foștii proprietari ai întreprinderilor naționalizate au fost ținuți în posturi de conducere, teoreticianul noii strategii economice fiind Boris Kiohici, „un economist burghez tipic”, ce s-a manifestat întotdeauna
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
pentru pregătirea revoluției înainte de sosirea Armatei Roșii. Pe de altă parte, prezența masivă a ofițerilor englezi și americani în statele majore ale armatei lui Tito, paralel cu lipsa sovieticilor, era categorisita că „o dovadă evidență a atitudinii dușmănoase manifestată de clica titoistă față de U.R.S.S.” Erau și acestea motive că după terminarea războiului, regimul din Iugoslavia să cultive mai mult o „prietenie formală” față de Moscova. După rezoluția Biroului Informativ din iunie 1948, de la București, politica antisovietica a lui Tito s-ar
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
nu se neglijau propriile interese ale iugoslavilor, turcilor și grecilor, urmărindu-se cucerirea unor teritorii în zonă, cu deosebire de la bulgari și albanezi. Nici nu se putea altfel, doar autorul broșurii este bulgar, un subcapitol este dedicat „activității antibulgare a clicii titoiste”, incepand cu anii războiului când relațiile dintre comuniștii bulgari și cei iugoslavi nu au fost tocmai cordiale. Pe de altă parte, ca și în cazul prezentat anterior, apare reproșul că nu s-ar acorda importantă cuvenită rolului eliberator al
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
din Bulgaria. Sunt enumerate o serie de incidente derulate la granița cu Bulgaria, soldate cu pierderi de vieți omenești, precum și intenția Iugoslaviei de a anexă regiunea Pirin, din Macedonia bulgară. Un spațiu important este acordat „acțiunii de subminare dusă de clica titoistă împotriva R. P. Albania.” În concepția autorităților comuniste albaneze o asemenea atitudinea dușmănoasa „este continuarea politicii fostelor guverne regale ale burgheziei velicosârbe”, adică acele cercuri ce preconizau o Șerbie Mare prin ocuparea întregului litoral de Răsărit al Mării Adriatice
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
popoarele grec și macedonean”. Mai mult, câteva mii de copii ce se aflau în Iugoslavia au fost predați grecilor, refuzânduse transferul lor în state că România, Ungaria sau Cehoslovacia, unde ar fi găsit adăpost sigur. „Crimă lui Tito și a clicii sale - susține lucrarea - față de copiii greci și macedoneni este atat de mare și monstruoasa, încât nicio mască, inclusiv a Crucii Roșii, nu poate să-i salveze pe titoiști de disprețul și de mânia popoarelor”. O politică fățișa, de deznaționalizare, s-
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
depistat de trei ori în decurs de o săptămână caricaturi „reprezentîndu-l pe Tito că o fiara”. Apare în acest context numele foarte lung al unei organizații de rezistență numită „Uniunea patrioților iugoslavi pentru eliberarea popoarelor Iugoslaviei de sub asuprirea fascista a clicii Tito-Rankovici și din robia imperialista”. Interesantă ni se pare „Postfața” semnată de editură din România, care s-a îngrijit de apariția lucrării. Se amintește procesul „spionilor și trădătorilor titoiști” de la București, din august 1950, unde a fost demascata activitatea „rețelei
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în care se protestează împotriva actelor provocatoare de la granița celor două state. În încheiere se reia un pasaj dintr-o cuvântare a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care spunea: „Faptul că țara noastră se află în imediata vecinătate cu Iugoslavia, unde domnește clica fascista a lui Tito-Rankovici, cea mai mârșava agentura a agresorilor americani, cere din partea noastră o permanentă veghe”. Așadar, majoritatea analizelor ce se fac liderului iugoslav, converg către un personaj atent la detalii. Chiar dacă formația să este indiscutabil stalinista, modul cum
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
va fi bombardata de americani, procedându-se la înlăturarea regimului comunist. O altă manifestare depistată în documentarea noastră datează din 2 iulie 1950, cănd Gh. Șasa, reprezentând Comitetului pentru Răspândirea Științei și Culturii din București, a ținut la Târgu-Jiu conferință „Clica lui Tito, agentura a imperialismului american”. Dacă ar fi sa comentam puțin, nu putem să ne ascundem nedumerirea cu privire la tema abordată de un organism național ce avea cu totul alte obiective. Gândindu-ne însă că totul era subordonat în acei
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
acordat mandat. În intervenția să, Gh. Necșoiu spunea: „Tovarăși, pacea ne este dragă pentru că ne aduce o viață mai bună și fericirea copiilor noștri. Dacă mi s-a acordat acest mandat eu voi cere acolo, în numele dumneavoastră, aspră pedepsire a clicii spionilor titoiști din R.P.R.” Același număr al gazetei gorjene publică o caricatură, în care mareșalul Tito trăgea cu pistolul într-un panou pe care scria cu litere mari „PACE”. Deasupra imaginii se spune: „Tito a interzis în Iugoslavia strângerea semnăturilor
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
românilor erau subordonate „prieteniei” cu Uniunea Sovietică. Pe de altă parte era subliniată ideea luptei pentru pace, slogan, cum s-a văzut, extrem de îndrăgit pe atunci, în vederea zădărnicirii planurilor „criminale provocatoare de război ale imperialiștilor spioni și trădători, de țeapă clicii fasciste a lui I.B. Tito, descoperită recent în patria noastră”. Precizam, în legătură cu extrasul de mai sus, ca în ziua de 1 august începuse la Tribunalul Militar din București procesul unui „grup de spioni și trădători aflați în slujba serviciului de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]