1,622 matches
-
Iulia este un oraș cu o mare încărcătură istorică! Îmi amintesc cum învățătoarea clasei, când eram încă niște gâgâlici, ne-a vorbit despre Horia, Cloșca și Crișan și ne-a dus să vizităm locul unde au fost executați Horea și Cloșca. Atunci am aflat, mai târziu am înțeles, momentele decisive ale luptei sociale și naționale ale poporului român din secolele XVIII și XIX, care au inclus și județul Alba. Capii acelei răscoale din 1784 au fost încarcerați la Alba-Iulia, cercetați, duși
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
poporului român din secolele XVIII și XIX, care au inclus și județul Alba. Capii acelei răscoale din 1784 au fost încarcerați la Alba-Iulia, cercetați, duși sub strictă pază militară, în celule separate: Horea la Poarta a III-a a cetății, Cloșca la Poarta a IV-a, iar Crișan în corpul principal de gardă, o clădire care se afla în incinta Catedralei Ortodoxe, și apoi executați în mod barbar: Horea și Cloșca au fost torturați cu cruzime, trași pe roată în 1785
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
celule separate: Horea la Poarta a III-a a cetății, Cloșca la Poarta a IV-a, iar Crișan în corpul principal de gardă, o clădire care se afla în incinta Catedralei Ortodoxe, și apoi executați în mod barbar: Horea și Cloșca au fost torturați cu cruzime, trași pe roată în 1785, după ce Crișan, știind ce-l aștepta, s-a sinucis în temniță, spânzurându-se cu nojițele de la opinci. Răscoala moților a fost considerată drept una dintre cele mai violente mișcări sociale
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
pluralism ați înțeles indecizia înjositoare de a nu ști, în momentul oportun, care fund de stăpân trebuie spălat și pupat, ca să-i crească importanța. Dar, mai ales, ați învățat să furați. Ăia care erau considerați performeri, pentru că furau oul de sub cloșcă, au devenit, între timp, niște amatori jalnici în comparație cu maeștrii care sunteți. Iar unde n-ați putut da lovituri directe ați introdus șmecherește politica voastră de tăiere din salarii și din pensii, ca să acoperiți prin drastică împuținare ceea ce nici nu s-
CE AVEŢI CU ACEASTĂ ŢARĂ? de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345008_a_346337]
-
un film în care juca Clint Eastwood sau plângeam ( pe ascuns...) la filme de dragoste precum "Love Story", "Pe aripile vântului"; ne înfioram aflând destinele personajelor din Mizerabilii; priveam cu durere filmele istorice despre lupta si executarea lui Horia ("Horia Cloșca și Crișan"), despre strămoșii noștri, "Dacii... Ce bucuroși eram atunci când părinții ne lăsau într-o tabără de vară... Și acum gândesc cu plăcere, la acele zile de tabără în care ne trezeam la sunetul trompetei la ora 7 și făceam
VICTIMELE SOCIETÄŢII MODERNE de DOINA THEISS în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346054_a_347383]
-
la semnificația celor doi „paznici” care o păzesc, cotesc involuntar la dreapta, pe aleea care duce spre Splaiul Independenței, în dreptul podului de peste Someșul Mic, de lângă Grand Hotelul Napoca. Dacă tot sunt aici, e păcat să nu arunc o privire. Horea, Cloșca și Crișan la Grand hotel Napoca Trec podul și mă opresc la capătul lui. La câteva zeci de metri în față, dealul Cetățuiei se înalță abrupt, dominând împrejurimile. În stânga, Grand Hotel Napoca și grupul statuar Horea, Cloșca și Crișan, iar
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
o privire. Horea, Cloșca și Crișan la Grand hotel Napoca Trec podul și mă opresc la capătul lui. La câteva zeci de metri în față, dealul Cetățuiei se înalță abrupt, dominând împrejurimile. În stânga, Grand Hotel Napoca și grupul statuar Horea, Cloșca și Crișan, iar în dreapta, o casă veche de început de secol XX, în spatele căreia se înșiră ciminți, de-a lungul malului Someșului câteva blocuri „noi”, aparținând arhitecturii socialiste a anilor ‘60. Privind la monumentul celor trei lideri ai răscoalei țărănești
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
trădătorilor, are „prozeliți” în toate națiile pământului. În consecință, avem și noi „iudele” noastre... Numărul lor pare că s-a înmulțit semnificativ după 1989, fapt dovedit de realitatea românească pe care o trăim. Și-atunci, cum puteau să scape Horea, Cloșca și Crișan? Premiul de 300 de galbeni pus pe capetele celor trei a fost suficient de mare pentru a ispiti câțiva ticăloși din jurul lor. În vreme ce preoții români - care se raliaseră răscoalei - umblau prin sate spre a strânge banii necesari pentru ca
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
spre a pleda pentru cauza iobăgimii române în fața împaratului austro-ungar Iosif al II-lea, la 27 decembrie 1784 câțiva țărani s-au apropiat de coliba de crengi din codrul Scoragetului aflată în Munții Gilăului, în care se ascundeau Horea și Cloșca. Susținând că umblă după vânat, au fost primiți în adăpostul celor doi. La un semnal, s-au napustit asupra lor, i-au legat, iar apoi i-au predat autorităților. Și tot prin tradare, la 30 ianuarie 1785, a fost capturat
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
Românească, datorită activității sale revoluționare și s-a stabilit la Lugoj. Barițiu arăta că Eftimie Murgu a luat asupra sa : „Purtarea cauzelor românești”. (2- pg-330) Despre această epocă istoricul maghiar I. Toth-Zoltan a arătat că: „Marea Răscoală condusă de Horea, Cloșca și Crișan, mișcările conduse de EcaterinaVarga ( Varga Catalin) între 1841-1847, precum și ridicarea maselor de sub conducerea lui Avram Iancu, sunt verigile aceleiași lupte eroice a țăranilor mineri împotriva feudalismului”. (2-pg.333) În ajunul Revoluției din 1848, Barițiu a adresat, în „Gazeta
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
sonorul telefonului celeilalte tinere așezate în apropiere, se făcuse auzit, acoperind cu melodia sa - din filmul Star Trek - discuția. Deși replicile se întretăiau, niciuna dintre tinere nu părea să fie deranjată de aceasta. Așa cum se aplecaseră asupra telefoanelor, păreau niște cloști grijulii înfoiate pe deasupra puilor lor și pentru care nimic altceva nu mai conta. Totuși, cea de-a doua fată părea să fie mai concisă și în scurt timp, închise telefonul. Între timp, tânăra dolofană, încheind din nou cu un “pupic
FLASH de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347344_a_348673]
-
din 04 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Sunt aici ca o depărtare Trimisă solie grădinii Odihnei tale. Sunt aici, să te aștept Flacără vie În golful Poeților Să împlinesc ritualul Schimbării anotimpurilor. Cum încep ele noimele Cu o noapte magică Cloșca cu puii de aur Cățărându-mi -se Pe brațele goale. Arome se rotesc în juru-mi Într-un miraculos noptatic dans. Ursa Mare urcă Până în ochiul răcorii Steaua Polară zeița luminii nocturne Vine până în înfrigurarea mea Sunt aici ca un ecou Verigă
DINTOTDEAUNA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347452_a_348781]
-
POEME HAIKU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 734 din 03 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului crezând că e duminică, astăzi nu m-am dus la serviciu * pune sapa jos și vorbește la mobil cu Germania * deși e liniște cloșca simte în aer prezent un uliu * din volumul Poeme cu ochii inguști Referință Bibliografică: poeme haiku / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 734, Anul III, 03 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate
POEME HAIKU de ION UNTARU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348774_a_350103]
-
studiile de referință ale lui Păscu pot fi amintite: Istoria Transilvaniei (1944), Petru Cercel și Țara Românească (1944), Răscoale țărănești în Transilvania (1947), Meșteșugurile din Transilvania până în sec. XVI (1954), Bobâlna (1957), Războiul țărânilor din 1784 sub conducerea lui Horea, Cloșca și Crișan (1957), Rolul cnezilor din Transilvania în lupta antiotomană a lui Iancu de Hunedoara (1957), Războiul țărănesc din anul 1514 de sub conducerea lui Gheorghe Doja (1959), Formarea Națiunii Române (1967), Pietre de temelie din trecut pentru vremurile de astăzi
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
considera trădător pe oricine se situa în afara lui. Astfel elitele din toate domeniile vor fi nu doar înlăturate ci pur și simplu suprimate. Nici armata nu este cruțată, criteriul politic funcționează și în acest caz. Diviziile „Tudor Vladimirescu” și „Horia, Cloșca și Crișan”, venite cu tancurile sovietice vor constitui nucleul armatei RPR, vechea armată a României fiind distrusă, generali și strategi de marcă putrezind în beciurile închisorilor comuniste. Pentru reformarea armatei, ca și în celelalte sectoare, vor fi trimiși consilieri sovietici
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
buline? Nu mai sunt și nu e bine! Soarele este de vină, Fiindcă, uite, în grădină E privită ca străină, Smolită ca o măslină! Când, e clar pentru oricine: Buburuza-i cu buline, Mihaela cu piustrui, Vântul este al nimănui, Cloștile sunt cloști cu pui, Iar gutuii-s cu gutui! Gheorghe Vicol Poezii pentru copii din volumul Grădina cu părăluțe,2013 Referință Bibliografică: Poezii pentru copii de Gheorghe Vicol / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 936, Anul III
POEZII PENTRU COPII DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345509_a_346838]
-
mai sunt și nu e bine! Soarele este de vină, Fiindcă, uite, în grădină E privită ca străină, Smolită ca o măslină! Când, e clar pentru oricine: Buburuza-i cu buline, Mihaela cu piustrui, Vântul este al nimănui, Cloștile sunt cloști cu pui, Iar gutuii-s cu gutui! Gheorghe Vicol Poezii pentru copii din volumul Grădina cu părăluțe,2013 Referință Bibliografică: Poezii pentru copii de Gheorghe Vicol / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 936, Anul III, 24 iulie
POEZII PENTRU COPII DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345509_a_346838]
-
ar fi putut să vină cu niște șorici...și jumări...țuică fiartă...nu, țuică fiartă, nu, că este în misiune. Dar, nimic? Și nici nu pot să mă duc la ei sau...la ăștia din casă, care m-au lăsat cloșcă în mașină. Ce, cloșcă? Pe apă? Ce tâmpenii îmi trec prin cap! De ce nu acționează? Ce mai aștept de la trei derbedei? Trebuie să sar în apă! Cu pantofii ăștia? Că a vrut să o facă pe negustorul de la oraș. Aici
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
vină cu niște șorici...și jumări...țuică fiartă...nu, țuică fiartă, nu, că este în misiune. Dar, nimic? Și nici nu pot să mă duc la ei sau...la ăștia din casă, care m-au lăsat cloșcă în mașină. Ce, cloșcă? Pe apă? Ce tâmpenii îmi trec prin cap! De ce nu acționează? Ce mai aștept de la trei derbedei? Trebuie să sar în apă! Cu pantofii ăștia? Că a vrut să o facă pe negustorul de la oraș. Aici în noroaiele astea? De ce
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
lelițele din sat. Nu s-a întâmplat așa? Atunci să vă explice autorii DEX-ului ce și cum. Castraveți pe la Buzău Îmi este greu să accept că unele cuvinte românești au originea din limba bulgară., așa cum consideră autorii: stejar (stezer), cloșca (klocika), horă (horo), busuioc (bosilek), buruiană (burjan), broboadă (podbratka), copaia (copania), coropișniță (konopistika), ș.a. Probabil că la un târg de Drăgaică, de pe la Buzău, or fi venit niște bulgari să vândă niscaiva castraveți. S-au minunat de ce-au văzut și
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
o noapte sau poate de o mie de ani? Ințelepciunea nu se apropie, doarme, N-o treziți, închideți bătrânul pian *** Despre Pleiade, draga mea, s-a scris, Nu te gândi la poetaștrii din Paris, Îi spunem noi, probabil, mai frumos, Cloșca de are pui, roi luminos, De câte ori priveam și număram, O sărutare îți furam și îți dădeam, O sută douăzeci de sărutări, Până când zorii se trezeau în zări, Iar Taurul tot nemișcat era, Pe unde ești, îți amintești, iubita mea? *** Trecând
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
amână grija trupului. Suflet prin post purificând. Se fierbe grâu de mâncare, din care, boabe se-aruncă în sus, spre a crește mare grâul din brazdă adâncă. Oaspeți sunt poftiți să șadă, de-ai servi cu grâu și nucă. Gazdelor, cloști să le cadă și mulți pui să le aducă. Din Ignat la Bobotează dorind să le meargă bine, sătenii nu mai lucrează. Că necaz peste ei vine. Că-i prima zi din sărbători, nu se toarce, nu se coase. Iar
RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377889_a_379218]
-
purtat prin toate formele de relief făcându-mă rob. Gândul rămâne scris pe genunchi, o rugă în fața lui Dumnezeu nevăzându-l. Acum tot ce simt nu spun, ce spun o să vă intre sub piele înmugurind inima cum oul așezat sub cloșca universului. Aștept până iese verbul poeziei îi cresc aripile, îi înfloresc cântul și o hrănesc cu vorbe șlefuite sonor pe hârtia zilelor. ... Citește mai mult Versul îl nasc cu smalț pe cuvinte,un tăiș de coasă prin ierburila răsăritul soarelui
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
pe portativul urechiipână ce capătă susurul apeipurtat prin toate formele de relieffăcându-mă rob.Gândul rămâne scris pe genunchi,o rugă în fața lui Dumnezeunevăzându-l.Acum tot ce simt nu spun,ce spun o să vă intre sub pieleînmugurind inima cum oulașezat sub cloșca universului. Aștept până iese verbul poezieiîi cresc aripile, îi înfloresc cântulși o hrănesc cu vorbeșlefuite sonor pe hârtia zilelor.... XIX. PELERINUL ÎNȚELEPT, de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2231 din 08 februarie 2017. Venind ca un pelerin risipitor
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
săi ochi de niagară Ce cătau tot după noi. Și-apoi câte alte cele Nu ne îmbiau atunci! Bunătăți rupte din stele; Numai bune pentru prunci! Eram toți de la olaltă Și mai mari și mai pitici, Iar bunica, dezinvoltă Era cloșcă printre țânci! Toate-au fost făr’ de tăgadă, Timpul a trecut nebun, Doar eu mai trec prin livadă Și mai reazem câte-un prun! Referință Bibliografică: Prin grădini cu amintiri / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2079, Anul
PRIN GRĂDINI CU AMINTIRI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375954_a_377283]