735 matches
-
surprins prin promptitudine și amploare (de pildă, cronica în două numere ale Gazetei la placheta de debut a lui Nichita Stănescu). Paul Georgescu nu s-a limitat la impunerea tinerilor din cercul Gazetei. De departe el urmărea și încuraja evoluția clujeanului D.R. Popescu sau a băcăuanului G. Bălăiță, iar mai târziu, după epoca Gazetei, pe a unor Șt. Agopian, Norman Manea și pe a altora. Relațiile cu tinerii ale lui Paul Georgescu (de fapt, era el însuși tânăr în anii de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
nervul polemic ce guvernează întregul demers analitic al lui Adrian Dinu Rachieru. Eminescu după Eminescu este, în fapt, comentariul sever al interpretării abuzive și părtinitoare a scriitorului, de-a lungul timpului unui veac de nemurire (ca să folosesc sintagma unui critic clujean) dar mai cu seamă a încrâncenării cu care nu puțini tineri (dar, nu numai) din ziua de azi caută a-l abandona pe scriitor, ca fiind de-acum depășit, în consecință neinteresant pentru orizontul de așteptare cosmopolit al acestora care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
1996, 9-10; Ion Buzași, Dascălul-prieten, ST, 1996, 9-10; Teodor Tanco, În posteritate, ST, 1996, 9-10; Lucian Tăutu, Gavril Scridon și avatarul sintezei: „Istoria literaturii maghiare din România”, DL, 1997, 1; Micu, Scurtă ist., IV, 175-176; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 329-330; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 292; Micu, Ist. lit., 741; Petraș, Panorama, 572-573; Dicț. scriit. rom., IV, 203-205. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
aprilie; Ion Cristofor, „Limba, stăpâna noastră”, TR, 1999, 25-28; Simona Iancu, „Limba, stăpâna noastră”, TR, 1999, 33-36; Adrian Mihalache, „Poètes roumains contemporains”, CNT, 2000, 6; Aura Christi, „Știința morții”, CNT, 2000, 9; C. Stănescu, „Panorama criticii literare”, ALA, 2000, 510; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 249-250; Dicț. scriit. rom., III, 692-694; Mircea Anghelescu, „Panorama criticii literare”, RL, 2002, 5; Constantin Coroiu, „Feminitatea limbii române”, ALA, 2002, 12 februarie; Daniel Cristea-Enache, „Panorama criticii literare”, ADV, 2002, 3731; Ion Pop
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
1983, 9; Valentin Tașcu, „Radiografii” II, ST, 1983, 9; Grigurcu, Între critici, 261-267; Gheorghe Grigurcu, „Radiografii” II, F, 1984, 3; Adam, Planetariu, 214-218; Ierunca, Dimpotrivă, 93-97; Ulici, Lit. rom., I, 514-517; Doina Curticăpeanu, „Cercul Literar de la Sibiu”, F, 1998, 1; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 253-254; Dicț. scriit. rom., III, 772-773; Cristea-Enache, Concert, 340-345; Petraș, Panorama, 523-525; Manolescu, Lista, III, 376-380; Micu, Scurtă ist., IV, 92-93; Pavel Azap, „Efectul «Echinox» sau Despre echilibru”, TR, 2003, 23; Marta Petreu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
și înălțimilor, Cluj-Napoca, 1999; Mărturii asupra unui veac zbuciumat, îngr. Daniela Mărgineanu Țăranu, pref. Mircea Miclea, București, 2002. Repere bibliografice: Mircea Popa, Memorialistica lui Nicolae Mărgineanu, VR, 1992, 6; Andrei Marga, Despre etica universitară, APF, 1997, 5; D. Salade, Universitari clujeni, Cluj-Napoca, 2002, 79-92; Mircea Popa, Figuri universitare clujene, Cluj, 2002, 79-92; Marta Petreu, N-am plâns de mult citind o carte, APF, 2003, 1. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288016_a_289345]
-
Obișnuit să dea sarcini cui îi ieșea în cale (nu cumva să stea degeaba „băieții”), într-unul din primii ani ai revistei, Radu Cârneci i-a cerut lui Sergiu Adam să recenzeze un volum de versuri, atunci apărut, al poetului clujean Negoiță Irimie: Dor de infinit, dacă-mi amintesc bine. Fie că n-avea chef, fie că nu voia „să schimbe genul”, poet el însuși, S.A. a reacționat într-un fel care, ulterior, i-a devenit caracteristic: „Da’ de ce să scriu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
puse mai multe cutii pentru reclamații pe adresa Miliției, una chiar la 30 de metri de blocul în care locuiesc. Corespondența de aci (mi s-a spus) e, în anumite zile, aproape egală, cantitativ, cu cea de la cutiile poștale. *Și clujeanul Valentin Tașcu, cu care m-am întreținut azi (4 august 1989) crede (o dovadă că, uneori, de la distanță se vede bine) că G. e un „erzaț de dramaturg”, un propagandist care uzează de procedeele melodramei. „Om al epocii”, dedat cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
1973, 8; Constantin M. Popa, „Un loc printre voi”, R, 1977, 4; Radu Mareș, „Un loc printre voi”, TR, 1977, 17; Popa, Dicț. lit. (1977), 471; Radu Mareș, Dan Rebreanu, TR, 1983, 50; Ioana Bot, Cinci nuvele, TR, 1987, 2; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 278-279; Dicț. scriit. rom., IV, 51-52; Mircea Popa, „Domnul singur și femeia nimănui”, „Adevărul de Cluj”, 2003, 3983; Marin Oprea, Scriitorul și publicistul Dan Rebreanu la 70 de ani. Ispite și răzbunări, „Adevărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
din facultatea ieșeană În perioada 1975-1985, forul principal de dezbatere a celor mai stringente probleme științifice ale medicinei veterinare. Îi văd pe colegii bucureșteni, În frunte cu fratele Bârză Horea, Aurel Popoviciu, Valentin Popovici, Ioan Coman, Boris Sinchievici etc., pe clujenii: Sabin Ghegariu, Zoe Moraru, A.I. Baba și mulți alții, care sine ira et studio (fără ură și părtinire) analizau fiecare problemă pusă În discuție, evidențiindu-i aspectele pozitive și negative. Nu lipseau nici țepușele epigramelor, În care Sabin Ghergariu era
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
la camera 2-parter a fost torturat lotul Dumitru Bordeianu, Mihai Iosub, Ion Pintilie, Constantin Oprișan, Ion Munteanu, Ieronim Comșa, de către un 'comitet' condus de Adrian Prisăcaru și Virgil Bordeianu. La camera 4-spital a fost maltratat, începând cu luna martie, lotul clujenilor, din care făceau parte Nichifor Vereșmorteanu, Ioan Bohotici, Constantin Juberian, Ioan Bodârcă, Corneliu Cornea, Ion Voin și alții, care au fost ținuți sub teroare până în aprilie 1950. Dintre agresori sunt amintiți Leonard Gebac, Viorel Negrilă și Gheorghe Teutan. Tot în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pentru nedenunțare-7 ani. Juberian afirmă că a fost torturat prin martie 1950, după care a fost folosit de Țurcanu pentru diferite însărcinări. Întâi a fost trimis la camera 1-corecție, unde a trebuit să adune informații de la un alt lot al clujenilor, din care făceau parte Inocențiu Glodeanu, Silviu Suciu, Ioan Săbăciag ori Emil Scridon. După ce informațiile au ajuns la Ion Pop și Gheorghe Caziuc, clujenii au fost torturați în cameră. Au urmat și alte camere: la camera 3-parter a bătut împreună cu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fost trimis la camera 1-corecție, unde a trebuit să adune informații de la un alt lot al clujenilor, din care făceau parte Inocențiu Glodeanu, Silviu Suciu, Ioan Săbăciag ori Emil Scridon. După ce informațiile au ajuns la Ion Pop și Gheorghe Caziuc, clujenii au fost torturați în cameră. Au urmat și alte camere: la camera 3-parter a bătut împreună cu Țurcanu, Zaharia, Păvăloaie și Măgirescu pe Virgil Mitan, Gheorghe Olteanu, Neculai Popa, Ion Huțuleac, Romulus Proistosescu, Aurel Pandurescu. Reîntors la camera 1-corecție, a torturat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
aprilie 1949, a fost repartizat împreună cu o parte dintre colegii de lot la camera 3-corecție, restul fiind împrăștiați la camerele 1 și 2 din aceeași secție. După o perioadă a fost introdus în cameră cu Ion Negură, care propovăduia 'reeducarea'. Clujenii l-au contrazis pe Negură, care a fost scos din cameră, însă cinci dintre cei care i s-au împotrivit au fost izolați în camera 1-parter, din ordinul administrației, astfel că lotul lor a fost avertizat asupra mișcărilor din penitenciar
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
țărăniștii și frontieriștii la camerele 1, 2 și 3 de la etajul I, iar legionarii la camera 4-spital. Aici, grupul format din Leonard Gebac, Viorel Negrilă și Gheorghe Tăutan au organizat un 'comitet' de reeducare împreună cu alți deținuți din cameră. Lotul clujenilor s-a ținut la distanță de ei, însă bătaia s-a pornit pentru că Vereșmorteanu a fredonat un cântec legionar. Una dintre victime a bătut în ușă și i-a raportat gardianului ce se întâmpla, dar Dumitrescu a sărit în ajutorul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
deținut l-a luat la întrebări, Voinea l-a înfruntat, provocând bătăile. A petrecut jumătate de an în camera 2, în care era șef Titus Leonida, iar la începutul lui 1951 a fost pus de Țurcanu să fie agresorul lotului clujean Blaga-Chebeleu, după care a fost numit planton. Transferat la Gherla în august 1951, a lucrat în atelierul de tâmplărie o lună și jumătate, fiind internat apoi în infirmerie din cauza unui icter negru. Despre ancheta de la Râmnicu Sărat spune că a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
schimbării, București, Editura Nemira. Cârțănă, C., 2000. „Mobilitate socială în România. Aspecte cantitative și calitative la nivel național și în profil territorial”, Sociologie Românească, 1, pp. 105-124. Csedő, K., Ercsei, K., Geambașu R., Pásztor, Gy., 2003, „A kolozsvári elsőgenerációs városlakók [Clujeni de prima generație, limba maghiară]”, Erdélyi Társadalom, 2003, 2, Cluj. Dumitru, F. (coord.) (1995). Clasificarea ocupațiilor din România. București: Editura Tehnică. Eyal, G., Szelényi, I., Townsley, E. (2001). Capitalism fără capitalisti. București: Editura Omega. Harcsa I., Kovách I., Szelényi I.
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
poet pentru iubirea noastră, „Viața medicală”, 1990, 51; Teohar Mihadaș, Trei poeți într-un singur eu, APF, 1996, 5; Teodor Tihan, „Trei «Z»”, ST, 1996, 6; Ion Lungu, O familie de poeți, TR, 1997, 23; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 389-390; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 343. C. Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290728_a_292057]
-
Tubingen, În Germaniaă, ca și numeroși alții, pe care nu-i mai numim aici (un Eftimiu sau un Minulescu au trecut prin Paris, nemaivorbind de artiștii plastici Pallady, Brauner, Brâncuși sau Enescu, care nu s-au mai Întors, unii universitari clujeni sau bucureșteni, un Breazu, Comarnescu, Basil Munteanu și mulți alții, ca să nu mai vorbim de stipendiarii Bisericii greco-catolice, la Roma sau Strasbourg - Călinescu Însuși a studiat la Propaganda Fide ca și episcopul tatălui meu, dr. Ioan Bălan, al Lugojului, traducător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
să dea clasă celorlalte festivaluri autohtone prin calitatea selecției, organizarea ireproșabilă, seriozitatea angajării și, nu în ultimul rând, prin ecourile superlative în cele mai prestigioase reviste străine (Variety, Screen International, Les inrockuptibles etc.). Demarat la inițiativa tânărului regizor Tudor Giurgiu (clujean de origine), TIFF (cum este îndeobște cunoscut, după inițialele englezești) a coagulat în jurul său, încă de la început, un grup de entuziaști care s-au dedicat proiectului, lucrând zi și noapte fără perspectiva vreunei retribuții. Printre tinerii atrași de Giurgiu în
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Se pare că s-a turnat și un film după ea. Între timp, altă piesă într-un act, Haidem la teatru, e premiată de Societatea Autorilor Dramatici și jucată de Naționalul din capitală în 1933, iar în 1934, de cel clujean. Ajuns ziarist, M. semnează în „Gazeta noastră ilustrată” și în „Săptămâna CFR” și în fine intră în redacția „Universului”, ziar în care, până în 1945, publică reportaje diverse, cronici, însemnări de călătorie ș.a. Mai utilizează și pseudonimul Valmar. În stagiunea 1940-1941
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288010_a_289339]
-
cu mențiune specială pentru eternul prieten Aurel Dumitrașcu), Marta Petreu, Emil Hurezeanu și cei dragi din tabăra studențească de la Izvorul Mureșului, întreaga suflare poeticească de pe malul Oltului, de la Păușa profesorului Tudor Opriș, maramureșenii întemeietor-ulicieni, generoșii danubieni și pontici, nenumărații baaadeni, clujeni, băcăuani, europeni de ieri și de astăzi, universali... Sunt cititor. Din când în când scriitor (scriptor...)! A.B.A trecut ceva vreme de la ultimul nostru interviu, Lucian Vasiliu. Chira Chiralina (așa cum m-ai botezat tu împreună cu dragul nostru Cezar Ivănescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Conta) Gheorghe (cu mențiune specială pentru eternul prieten Aurel Dumitrașcu), Emil Hurezeanu și cei dragi din tabăra studențească de la Izvorul Mureșului, întreaga suflare poeticească de pe malul Oltului, de la Păușa profesorului Tudor Opriș, maramureșenii întemeietor-ulicieni, generoșii danubieni și pontici, nenumărații baaadeni, clujeni, băcăuani, europenii de ieri și de astăzi. Mă opresc. Sper la timp, să-mi trag răsuflarea pentru următorul răspuns... A.B. Poți să-mi povestești măcar câteva întâmplări cu oamenii dragi ție, amintiri pe care nu le vei pierde niciodată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a mă forma și de a scrie liber de orice fel de constrângeri. Am lăudat versurile lui Arghezi, Voiculescu, Doinaș, le-am criticat dur pe ale lui Nichita Stănescu, ale lui Ioan Alexandru și ale altora, duceam polemici bătăioase cu clujenii și bucureștenii. În ce mă privește, a fost o lecție extrem de importantă pentru cunoașterea și aprofundarea textului literar. După ce, vreme de trei ani, am fost mereu dat afară din locurile de muncă pe care mi le găseam (am fost "zilier
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ceva similar despre nordul Moldovei: Botoșani, Dorohoi, Iași, Hârlău etc. (C. Petrescu, Teodorenii, N. Iorga, Eminescu, C. Porumbescu, Enescu, Șt. Luchian, Tonitza, Băncilă, Pallady, Philippide, Xenopol, Hasdeu etcă Și aceasta Într-o subtilă intenție de a infuza În conștiința unor clujeni cunoașterea și respectul și recunoștința față de „darurile mirifice” oferite de acea Țară de Sus, Românilor . Cu rugămintea de a-mi ierta insinuarea Și cu graba așteptării Georgel Țanu </citation> <citation author=”ȚANU George” loc=”Cluj” data=”28 nov. ‘77 6
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]