1,115 matches
-
Hr., mentalul românesc era dominat de credința creștină. Popoarele din jurul nostru s-au creștinat de sus în jos, printr-o hotărâre politică, la date precise: bulgarii la anul 864 sub „țarul” Boris, botezat Mihail, rușii kieveni, la anul 988 sub cneazul Vladimir, fiul creștinei Olga, botezată de împăratul Constantin Parfirogenetul, ungurii la anul 1000, sub regele Vayk, botezat Ștefan, sub scutul protector al Romei, care avea nevoie de o forță militară pentru a lupta împotriva păgânilor și a schismaticilor ortodocși. Adoptarea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
corespondent în viața socială, prin egalitatea deplină a membrilor obștii, în care diferențierea de avere este abia perceptibilă. Solidaritatea membrilor obștii se menține și după apariția primelor elemente de feudalism românesc, care este atât de deosebit de cel apusean: „Feudalii” români, cnezii și juzii, n-au cucerit teritorii pe care să le împartă după vitejia și cutezanța manifestată în lupte, n-au obținut domenii asemenea migratorilor germani, slavi, asiatici, nu s-au suprapus peste villa rustica romană, fiind, în fond, niște țărani
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
religiei acestora . Oricât de lentă a fost evoluția societății patriarhale românești, au apărut, așa cum s-a întâmplat și în alte societăți, dar prin alte mijloace, elemente care prefigurau societatea medievală: aristocrația gentilică, care, la noi s-a numit juzi, cnezi sau mai marii pământului și puternicii acelor locuri . Analiza obștii gentilice românești, prin comparație cu forme similare de organizare la alte popoare, germani (mark =hotar), slavi (zadruga sau mir) și pe baza documentelor din cancelariile străine, atestă existența unei nobilimi
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Analiza obștii gentilice românești, prin comparație cu forme similare de organizare la alte popoare, germani (mark =hotar), slavi (zadruga sau mir) și pe baza documentelor din cancelariile străine, atestă existența unei nobilimi prestatale, de origine gentilică, care purta numele de cneji , atât în Moldova, Transilvania și Țara Românească, adică stăpânii de pă mânt, ieșiți din ginte din rândul cărora se ridică, după formarea statelor, nobilimea privilegiată . Această nobilime gentilică, prestatală a putut fi folosită de cuceritorii nomazi ca intermediari pentru strângerea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și Țara Românească, adică stăpânii de pă mânt, ieșiți din ginte din rândul cărora se ridică, după formarea statelor, nobilimea privilegiată . Această nobilime gentilică, prestatală a putut fi folosită de cuceritorii nomazi ca intermediari pentru strângerea dărilor, situație cu care cnezii noștri puteau fi obișnuiți dintr-o practică anterioară, așa cum relatează Rogerius că s-au petrecut lucrurile în Transilvania la marea invazie mongolo-tătară din 1241-1242 . Alți nobili din spațiul românesc, numiți în Diploma cavalerilor ioaniți, majores terae, proprietari de întinse moșii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
românesc, numiți în Diploma cavalerilor ioaniți, majores terae, proprietari de întinse moșii, de turme de vite, de semănături și cei amintiți în documentele papale - puternicii acelor locuri - care se opun propagandei catolice în zona episcopiei cumane de la Milcovia, deși, asemenea cnezilor stăpâni ai satelor, sunt nobili fără privilegii, fiind ei în afara unei organizații de stat, dar mai apropiați, prin rolul jucat, de nobilimea de tip apusean decât de nobilimea gentilică. Dreptul celor ridicați din mijlocul obștii la demnită ți și avere
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
procedat Bogdan cu vitejii lui veniți din Maramureș, viteji care îndeplineau slujbe, în primul rând, militare și apoi dregătorii prin ocoale și ținuturi sau în sfatul domnesc . Aceștia, formând nobilimea- boierimea de funcții și privilegii s-a suprapus nobilimii gentilice, cnezi și juzi, care treptat au început să desemneze, în limbajul cărților de istorie, țărănimea liberă românească. În calitatea lor de apropiați ai domnului, participanți la făurirea statului medieval, slujind cu dreaptă și credincioasă slujbă, au primit sate care până atunci
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
din moșia indiviză . Erau și situații în care rumânii-vecinii proveniți din oameni liberi se răscumpărau din situația de dependență, fie tot satul sau unii dintre ei; procesul de eliberare purta numele de judecire sau cnejire, de unde înțelegem că jizii și cnejii erau oameni liberi . S-a cnejit sau s-a judecit se spunea despre cel care își căpăta sau recăpăta libertatea . Pe lângă clasele sociale caracteristice sistemului de organizare feudal - boierii și țăranii dependenți -, au existat câteva categorii sociale care se bucurau
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în Țările Române, analizată de istoricii Radu Rosetti, P.P. Panaitescu, Constantin Giurescu, H. H. Stahl , prezintă particularități față de aceeași situație din țările din centrul și apusul Europei. Existența, la noi, a unor proprietari devă lmași, fără titluri de boierie, numiți cneji sau judeci (vechea aristocrație gentilică) sau nemeși ca în Moldova, din care s-a ridicat boierimea românească militară, de ranguri și funcții, a putut crea la cronicarii străini și români ideea că armata lui Ștefan era formată din țărani. Justificarea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Alexandru cel Bun a primit „în pământul Moldovei un loc pustiu să-și facă lui un sat podli Bașeu. Satul Balinți își trage numele de la boierul Balici, Huțanii (sau Huețanii) de la Huet etc. I. Bogdan, în lucrarea sa fundamentală despre cnejii români arăta: „Este incontestabil că o mare parte din satele moldovenești au fost înființate de cneji, juzi sau vatamani care căpătau dreptul de a aduna oameni de prin țară și din țări străine ca să înființeze sate nouă. El menționează un
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sat podli Bașeu. Satul Balinți își trage numele de la boierul Balici, Huțanii (sau Huețanii) de la Huet etc. I. Bogdan, în lucrarea sa fundamentală despre cnejii români arăta: „Este incontestabil că o mare parte din satele moldovenești au fost înființate de cneji, juzi sau vatamani care căpătau dreptul de a aduna oameni de prin țară și din țări străine ca să înființeze sate nouă. El menționează un număr de sate ale căror nume sunt luate de la cel al întemeietorului său: Pașcani de la Pașca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a sta la sfat, a pune la cale, a vorbi. Clacă - muncă pe care țăranii din sat erau obligați s-o facă gratuit în folosul boierului; muncă colectivă în folosul unui vecin, fără plată, cu glume, povestiri etc. Clironom - moștenitor. Cneaz întemeietor și șef de stat, stăpân ereditar peste un teritoriu. Coșarcă - coș de nuiele împletite. Coșere - coșăre, construcții cu pereți din împletitură de nuiele pentru păstrat porumbul. Cotruță - loc gol între perete și cuptor, unde se puneau vasele de bucătărie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
indiferent de întinderea acestuia, deci incluzând și pe boieri sau moșieri ca mari proprietari de pământ. Dar și țăranii și boierii moșieri, deși se considerau "liberi", în accepția nouă și pe deplin justificată a lui M. Ciubotaru, erau "aserviți", fie cnejilor sau voievozilor înainte de întemeierea statului Moldova, fie conducătorului acestui stat cu titlul de "domn" după întemeierea din 1359, sau de "domnitor" ori "principe" după Unirea cu Țara Românească din 1859 sub numele de Principatele Unite. * Cât privește vechimea populării teritoriului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
slavonă, slavonismele au pătruns și în vorbirea curentă. Influența a venit și din partea limbii cancelariilor care era tot slavona. „Aș vrea să scriu o istorie a prostiei omenești de- a lungul ultimelor secole. O boacănă care trebuie demistificată este «Cântecul cneazului Igor» care însuflețește pornirile expansioniste de esență slavă. Numai că povestea asta este cântată pe strune neacordate la realitate. Este un fabricat mult ulterior evenimentelor evocate. Nu există un document autentic și, pe la 1795, a mai fost pritocit de Ecaterina
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Moldovei, Clopotul etc. Ales membru al Societății Scriitorilor Români în 1921, Ciomac se remarcă prin proza din domeniul muzical, cu titluri precum: G. Enescu, Richard Wagner, Poeții armoniei, dar și cu traduceri din Electra, Spiridușul de Hofmannstahl, Faust de Gounod, Cneazul Igor de Borodin ș.a. 6. Cristian Ciomac (1882-?), absolvent al Liceului Laurian și al Facultății de Drept din București, este om politic, primar al Botoșaniului, cu lucrări de specialitate, dar și cu volumele Vrem pace!, 1933, Dansul, 1932. 7. Tiberiu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
este dreptul nostru prin Tratat”, dar, spre deosebire de ruși, când a fost interpelat de agentul englez Rose, dacă reclama și protecția asupra tuturor subiecților catolici din Turcia, el a răspuns tranșant „cu siguranță nu”. Pentru negocieri din partea Rusiei a fost trimis cneazul A. S. Menșikov, ministrul marinei, un ofițer arogant, deloc înclinat spre arta compromisului. Reușita misiunii austriece a contelui Christian Franz von LeiningenWesterberg, a loviturii de forță franceze de la Tripoli, influența din ce în ce mai mare pe care o exercitau asupra Porții ambasadorii englez, contele
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
consulul rus Kotzebue, dar nu menționează nimic despre tinerii revoluționari care au alcătuit petiția. (Credem că Samuel Gardner a făcut o confuzie între unii Cantacuzini, adevărați revoluționari, și nepoții lui Matei Cantacuzino, ori fiii lui Gh. Cantacuzino, eteristul, numiți și cnezii Cantacuzino). Cât despre documentul programatic al revoluției, acesta este definit ca având un „caracter ofensiv”. într-un alt raport, Gardner descria „agitația și dezordinea” care domneau în capitala Moldovei, pomenind și de o întrevedere pe care a avut-o cu
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
teroarea (non) ființei ubicue a Christinei, iar sublinierea grafemelor redau plusuri de semnificație). Numele lui Egor ("nume ciudat..." 135) dobândește seme aferente datorită ironiei intertextuale din sintagma viteazul nostru Egor. Aluzia la poemul rusesc din secolul al XII-lea despre cneazul Igor Sviatoslavici anticipează eșecul final al personajului proiectat într-o situație - limită (în astfel de situații "absolut fără ieșire" personajele din Podul își spun "trebuie să existe o ieșire!"136). Patronimul lui Egor - Pașchievici - se leagă de sărbătoarea Paștilor 137
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
semele macrogeneric (/uman/, /sex masculin/), mezogeneric (/mitologie/), microgeneric (/erou/) și îl respinge pe cel de al patrulea, semul specific/viteaz/ din numele personajului, prin ironia intertextuală: "viteazul nostru Egor"; raportarea la celebrul poem rusesc din secolul al XII-lea, despre cneazul Igor Sviatoslavici, anticipează eșecul final al personajului proiectat într-o situație-limită. Conform teoriei sacrului irecognoscibil, personajele își ascund natura în nume de camuflaj: Doftorul (din Pe strada Mântuleasa), Leana (În curte la Dionis) care ispășește o vină tragică ("nu mă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
din sudul Moldovei, care era organizată politicește încă din secolul al XIII-lea, și înclină spre părerea că ar fi în realitate vorba de un trib al cumanilor. Tot astfel, într-o încercare de totală obiectivitate, el despoaie și pe cnezii, care conduceau satele românești, de ipotetica lor romanitate, îmbrățișând teza că acești chani tătari nu erau în realitate decât niște hănișori tătari. Meritele incontestabile ale lucrării de față nu sunt de fel umbrite de unele deficiențe minore, cele mai multe dintre ele
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
prin stepă, aliații ajunseră în 31 mai 1223, la Cortița, în apropiere de Oleșie (azi Alexandrov), la gurile Niprului (și nu la Calca, cum s-a scris în literatura istorică până în prezent). Acolo îi aștepta marele han Kotian cu cetele cnejilor din Podolia, Iurie Domajirici și Derijicrai Volodislavici, venite în 1000 de luntri, pe Nistru apoi pe Marea Neagră și cu hoardele sale. Acestea din urmă erau formate din cumanii de la Nipru, din acei din Moldova de Sus, numită pe atunci Cumania
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în persoană, care, la 21 decembrie 1237, distrusese zidurile Riazanului, cucerește, în ianuarie și februarie 1238, pe rând Colomna și Moscova, Suzdalul și Vladimirul, ca la 4 martie să ucidă în lupta de pe râul Sit, afluent al Mologăi, pe însuși cneazul Iurie Vsevalodovici. Începând, însă, dezghețul și apele îngreunând drumul spre Novgorod, Batu-khan se îndreaptă, la sfârșitul lunii martie, spre sud-est, unde vitejia locuitorilor din orașul Cozelsc (la sud-vest de Kaluga) l-au ținut în loc șase săptămâni, până la mijlocul lunii mai
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de către Bela al IV-lea, Cavalerilor Ioaniți, ca stăpân în stânga Oltului, în vechiul stat al Cumaniei, care, după N. Iorga, își „avea centrul politic pe la Câmpulung, veche Romanie, botezat apoi catolic. La fel au supraviețuit șefii voievodatelor românești din dreapta Oltului cnezii Ioan și Farcaș și voievodul Litovoi, pe care Bugec i-a supus în iureșul înaintării sale vertiginoase spre Porțile de Fier. O bătalie cu banul de Severin nu este semnalată, nici de cronica persană, nici de diplomele emise de cancelaria
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
început să se normalizeze. Fiecare sat și-a ales câte un șef dintre tătari și, sub comanda acestuia, au strâns recoltele de păioase, le-au adunat în hambare împreună cu paiele și fânul, sub supravegherea cumanilor și tătarilor. „Și-au ales cnezi, adică balivi, care să facă dreptate, să le procure cai, animale, arme, daruri și vestminte trebuincioase, spune povestitorul. Erau aproape o sută de cnezi. Aveam pace, târguri și fiecăruia i se dădea dreptatea ce i se cuvenea. Acelora li se
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
au adunat în hambare împreună cu paiele și fânul, sub supravegherea cumanilor și tătarilor. „Și-au ales cnezi, adică balivi, care să facă dreptate, să le procure cai, animale, arme, daruri și vestminte trebuincioase, spune povestitorul. Erau aproape o sută de cnezi. Aveam pace, târguri și fiecăruia i se dădea dreptatea ce i se cuvenea. Acelora li se trimiteau cele mai frumoase fete, și pentru un astfel de dar se întorceau acasă cu oi, boi sau cai. Cnezii se adunau aproape în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]