680 matches
-
cea mai vizibilă, cea mai palpabilă cu putință. Magicianul shakespearian nu se slujește doar de „spirite” cărora încearcă să le dea un corp, ci și de statui pe care știe cum să le anime ori de trupuri neînsuflețite zăcând în coșciuge (și ele un fel de statui, cum spune Michel Serres) pe care le poate trezi din somnul lor etern. Ca practică magică, teatrul se plasează întotdeauna la Shakespeare la limita dintre imaterial și material și, deopotrivă, la cea dintre statuie
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Înălțimea trecătorilor, ca În filmele cu indieni. Două zile mai târziu, pe când familiile morților săpau cu pickhamere automate pământul Înghețat din cimitire, Faulques observase că Olvido pășea precaut, ca vânătorii, printre crucile și pietrele peste care se așternea zăpada, fotografiind coșciuge mizere, Întocmite din cutii de ambalaj, picioare aliniate lângă gropi deschise, lopeți de gropari puse grămadă peste bulgări Înghețați de glod negru. Și, când o biată femeie În doliu Îngenunchease În fața unei gropi recent astupate, cu ochii Închiși și Îngânând
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
înmormîntare (2); înviere (2); obiect (2); plus (2); pocăință (2); răscruce (2); răstignire (2); sacrificiu (2); sacru (2); sfințenie (2); sinistru (2); tristețe (2); -; accesoriu; ajutor; albă; apăsătoare; atenție; de aur; blestem; Boboteaza; bun; bunica; candelă; cărți; chestie; colivă; corp; coșciug; cozonac; crucificare; cruțare; divin; Doamne ajută; doliu; Domnul; dragoste; dreapta; drumuri; dureros; de dus; Egipt; fals; final; fiori; furt; ger; Ghețimani; gît; iertare; igienă; inchiziție; instrument; intersecție; iubire; înaltă; înalță; închin; închina; înger; îngrijire; înșelătorie; întoarsă; întuneric; jertfire; joc; lanț
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); urît (2); ușor (2); viol (2); adînc; de aer; fără aer; anturaj; ascuns; de bani; fără bani; Barcelona; bidon; bloc; buzunar; cadă; cameră; cana; în cap; la cap; capul; carnețel; căzătură; Chelsea; cîștig; clar; clepsidră; club; colanți; copil; coș; coșciug; curat; cutie; deosebit; depresie; dezbracă; dezbrăcat; dezvelit; pe dinăuntru; ecou; eu; evadare; femeie; ființă; foaie; forma; fotbalist; frigider; frumos; fără fund; găleată; gel de duș; goliciune; golit; hamal; haos; imens; imensitate; incertitudine; indiferență; infinit; inimă; interior; împlinit; încăpere; închis; întunecat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pămînt(6); urît(6); ușoară(6); veșnicie(6); cavou(5); despărțire(5); grea(5); pierdere(5); trecere (5); bătrînețe(4); eternitate(4); groapă(4); inevitabil(4); înviere(4); necunoscut(4); nimic(4); rău(4); suflet (4); accident(3); clinică(3); coșciug(3); dispariție(3); doliu (3); înmormîntare (3); lentă(3); liniște(3); moarte(3); nou(3); nu(3); rece(3); reîncarnare(3); sigură(3); somn(3); trist(3); veșnic(3); fără viață(3); altă lume(2); amintire(2); biserică(2); bunica
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
viu (1); 801/247/96/151/0 mormînt: moarte(81); tristețe(62); cimitir(57); mort(47); cruce(42); durere(35); sicriu(29); pămînt(29); cavou(19); groapă(16); negru(16); lacrimi (14); sfîrșit(14); rece(12); întuneric(10); flori(9); coșciug(7); deces(7); frică(7); amintire(6); cadavru(6); loc de veci(6); sinistru(6); Bacovia(5); plumb(5); adînc(4); criptă(4); jale(4); suferință(4); tăcere(4); trist(4); țărînă(4); bunica(3); bunici(3); casă(3); decedat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
viață; viermi (1); 792/184/78/106/0 mort: viu(104); decedat(55); rece(35); tristețe(35); durere(31); sicriu(25); cimitir (20); cadavru(17); neînsuflețit(16); om(14); fără viață(14); cruce(12); frică(12); negru(11); sfîrșit(11); coșciug(10); trist(10); deces(9); groapă(9); mormînt (9); neființă(8); jale(6); lacrimi(6); trecut(6); trup(6); dus(5); inert(5); înmormîntare(5); morgă(5); rău(5); suferință(5); viață(5); bătrîn (4); moarte(4); nemișcat(4); pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); om (3); sfîrși (3); somn (3); stinge (3); stingere (3); suflet (3); tragedie (3); vecie (3); veșnicie (3); viu (3); a da colțul (2); a pieri (2); a renaște (2); a scăpa (2); boală (2); călătorie (2); continuare (2); coșciug (2); despărțire (2); dispare (2); duce (2); duh (2); el (2); de frică (2); flori (2); groapă (2); infinit (2); inimă (2); încet (2); încetare (2); înger (2); înmormîntare (2); învie (2); libertate (2); altă lume (2); neînsuflețit (2); odată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
un model pentru orice regizor chemat să lucreze într-un astfel de teatru: trei rampe pornind dintr-un simplu eșafod, o imensă coroană atârnând deasupra acestea devin pe rând Drum al regilor, Tronul, Palatul, Turnul, Câmp de luptă și un coșciug. În loc să considere avanscena o simplă prelungire a scenei, el a utilizat tot spațiul disponibil (cu excepția scaunelor spectatorilor) inclusiv culisele și podul ca pe un nou spațiu gol, pe care imaginația era chemată să-l umple cu universul piesei lui Shakespeare
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
femeile măritate fac piftie, ca să le fie corpul gras și fraged ca piftia. Coș Coșul casei să nu-l mături în zile de post, căci e rău de aprinderea casei. Dacă nu mături coșul de Paști, e rău de aprindere. Coșciug De o parte și de alta a coșciugului unui mort se face cîte-o mică fereastră, ca să aibă mortul pe unde răsufla, să vadă pe cei ce-l conduc la mormînt și să-și ia ziua bună de la ei. Cot Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gras și fraged ca piftia. Coș Coșul casei să nu-l mături în zile de post, căci e rău de aprinderea casei. Dacă nu mături coșul de Paști, e rău de aprindere. Coșciug De o parte și de alta a coșciugului unui mort se face cîte-o mică fereastră, ca să aibă mortul pe unde răsufla, să vadă pe cei ce-l conduc la mormînt și să-și ia ziua bună de la ei. Cot Se crede că, dacă se lovește cineva la cot
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
umblă la ele cu fier. Cînd se întîlnesc două lăuze, schimbă între ele ace. (Gh.F.C.) Primele haine ale copilului se trec pe sub topor. Prin prima cămașă se trece o bucată de fier. (Gh.F.C.) Și mortului i se pune fier în coșciug: o seceră, bucăți de coasă, cuie, iar sub cap, ac cu ață. în unele locuri, o babă înconjoară mormîntul, îl descîntă și înfige lîngă cruce cuțitul pe care îl ține în mînă. (Gh.F.C.) Filipi Trei zile de Filipi nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prinde frate de cruce cu un tînăr ce nu face parte din familia lui. Aceasta se face astfel: la mormîntul celui din urmă frate, după ce se coboară mortul în groapă, se coboară și fratele lui după el și șede pe coșciug, iar tînă rul care șede pe malul gropii îl apucă de mînă și-l ridică în sus; apoi se pun față-n față și, apucînd amîndoi de un colac, îl frîng în două, apoi se sărută - și astfel sînt frați
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mortului se aruncă un ban, crezîndu-se că cu acel ban se cumpără locul pentru mort, ca altul să nu i-l deroage*. Cînd un mort se pune în mormînt, se rupe și măsura gropii în trei și se pune lîngă coșciug, că ci de se va lăsa afară este rău de urît pentru cel care o va lua. După ce un mort este înmormîntat, se trece o oaie sau un miel peste mormînt. Oaia să fie udată cu apă, să se scuture
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
morți. (Gh.F.C.) Morții prost înmormîntați o duc rău pe lumea cealaltă. (Gh.F.C.) Cine bea din craniu de om se tîmpește. (Gh.F.C.) Cui bea apă din scalda mortului îi piere pofta de cele lumești. (Gh.F.C.) Talajul și rămășițele de lemn de la coșciug se pun în focul la care se coc colacii de pomană. Să nu le aduci în casă, că vei avea pagubă. (Gh.F.C.) Se crede că spițerii fac doctoriile din osînza celor care mor prin spitale. (Gh.F.C.) Brîndușele de toamnă sînt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Duncan, care a pierit, în plină glorie, ștrangulîndu-se cu eșarfa pe care o purta la gît, în timp ce conducea automobilul? Dar Chaplin, care ce-i drept a apucat o vîrstă venerabilă și s-a trezit după moarte deshumat și furat cu coșciug cu tot? Max Linder, comicul seducător, mereu zîmbitor, nu sfîrșește automutilîndu-se în timpul unei crize de demență, la o vîrstă încă tînără? Sau colegii Stan (Laurel) și Oliver Hardy, Leonard, prințul operetei, răpus de boală la nu mai 42 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
unguroaica Ilona, fiica groparului Vidor. Prin această iubire se purifică, simte o iluminare lăuntrică, încearcă să înțeleagă spiritualizarea prin iubire: "Nu mai vreau nimic. Iubirea îmi ajunge... Cine o simte, trăiește în eternitate". În fața spânzurătorii, după ce văzuse pământul, groapa, preotul, coșciugul, observă crucea de lemn pe care scria "Apostol Bologa". Numele i se părea străin, în timp ce în semn de solidaritate umană, groparul Vidor îl sărută, iar Klapka plângea și "se bătea cu pumnii în piept". Drama a izvorât din "nevoia de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ani". Primește colindătorii, amintindu-și cum umbla la urat prin Humuleștiul natal. În noaptea bucuriilor, el își dă duhul. Aflând vestea, prietenii l-au pus în sicriu. Când să-l scoată, parcă bojdeuca nu-l lăsa să plece la cimitir. Coșciugul prea mare; ușile prea strâmte. Cum să iasă? Amicii strică zidul de lut, dintre ferestruicile odăii de curat. Prin spărtură este scos sicriul și dus la Eternitatea, unde e înmormântat pe 2 ianuarie 1890. 11 Contribuția marilor clasici la dezvoltarea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
său a fost trecut din nou în diptice. La 27 Ianuarie 438 rămășițele sale pământești au fost aduse la Constantinopol și așezate în biserica Sfinților Apostoli. Împăratul Teodosie al II-lea, fiul lui Arcadie și al Eudoxiei, a ieșit înaintea coșciugului, s-a aplecat pe el și s-a rugat pentru părinții săi, care din neștiință au păcătuit. Biserica Ortodoxă, pentru ca pomenirea Sfântului Ioan să nu fie umbrită de marea sărbătoare a Înălțării Sfintei Cruci, a mutat-o pe 13 noiembrie
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
de a fi creștinat de echipajul de pe Pequod, se închină în continuare la zeul "Ramadan", purtînd mereu asupra lui o statuetă sacră ("Yojo"), cu virtuți talismanice. Îmbolnăvindu-se grav (aparent, terminal), pe parcursul călătoriei, el cere să i se construiască un coșciug. Ulterior, inexplicabil, Queequeg își revine și îi uimește pe toți cu gesturile sale simbolice și discursurile epifanice. La plecarea vasului (chiar în ziua de Crăciun!), un ins misterios numit, asemenea profetului biblic, Elijah, ține, la rîndul lui, o cuvîntare parabolică
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
simbolic. Asemenea shakespeareanului Horatio căruia Hamlet îi cere, înainte de a muri, să trăiască pentru a-i spune povestea naratorul lui Melville supraviețuiește dezastrului final pentru a relata legenda lui Ahab. El rezistă în apele înghețate ale oceanului, plutind agățat de coșciugul lui Queequeg (un cifru prin excelență al morții devine astfel, aici, singurul instrument de protejare a vieții!), pînă cînd ambarcațiunea (cu nume simbolic) Rachel, "aflată în căutarea propriilor copii dispăruți", îl găsește "și îl primește la sîn ca pe oricare
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Se înțelege, de aceea, că șocul întîlnirii propriu lui obiect de analiză (sub forma unei politicoase, dar sinis tre fantome) e potențat, în cazul vîrstnicului gentleman britanic, și de transferul abrupt al istoriei către o realitate mitică, obscură, bîntuită de coșciuge scîrțîietoare și pricolici cu maniere princiare. Dacă scena de mai sus vă trezește licăriri așa-zicînd "intertextuale", amintindu-vă de episodul întrevederii dintre Contele Dracula și Jonathan Harker, narat de Bram (Abraham) Stoker în romanul său (se pare) nemuritor, nu vă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
aș porni/ ea mă duce la marginea orașului,/ în locul acela unde e mereu ceață și o baracă de carton, goală, m-așteaptă./ E atât de strâmtă baraca asta că mi se lipește de corp/ ca o haină sau ca un coșciug sărăcăcios. Ce a urmat? Cu timpul, frica de moarte, frica de suferință fizică, frica aceea atât de vie, atât de presantă, s-a stins, s-a preschimbat în altceva, într-un sentiment ciudat: alți ani de zile, până de curând
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
cu un brâu roșu. Bradul astfel Înveșmântat era așezat În sicriu și pe presupusul piept al mortului se punea o icoană.” Un tânăr nelumit, care nu a fost căsătorit, presupus a fi mort, era Înlocuit cu un brad tânăr În coșciug. Între om și brad există o legătură magicomitică, ei având un destin comun. Relația se manifestă În toate Împrejurările vieții și ale morții, În baza credinței generalizate că fiecare om Își are un dublu vegetal În viață. În unele practici
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
vătășiță și o gazdă, la care se desfășoară atât preliminariile cât și finalul ritului. Aici „se Închipuia o figurină, un omuleț din lut pe care Îl Îmbracă cu haine croite pe măsura lui (..., Îl Întindeau pe o scândurică ce Închipuie coșciugul; Îl impodobeau cu busuioc, izmă și se alcătuia apoi cortegiul funerar.” Caloianul este purtat În afara satului, este bocit și jelit și Îngropat Într-un loc tainic, pentru a nu fi descoperit. Fetele strângeau apoi alimente și făceau ceea ce se cheamă
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]