1,794 matches
-
dințiidin ochii aceia de stâncăalte boabe fugarede rouăaltarul naștemielulPaștecandelă și izvoaredin rădacinamult prea pătrată.... XIV. OCEANUL ILUZIILOR, DE DORU CIUTACU, de Doru Ciutacu , publicat în Ediția nr. 800 din 10 martie 2013. în mine nemișcate printre semințe își scutură norii coama albastră (de armăsar) înfloresc Primăvară zambilele din zâmbetul verde merindele sunt nu știu fructele acelea pierdute-n oceane de Maya încolăcite stau în puterea șarpelui merele sunt inca zemoase. Citește mai mult Brațele curgîn minenemișcateprintre semințeîși scutură noriicoama albastră(de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
șoapte, Pe mare-un poem se încarcă în noapte, Îmi cad ploi flamande prin genele-mi dese, Obrajii pârjoliți scriu lacrimi terestre. Și-mi plânge poemul de-atâta visare, Pe-un mal rătăcește-o prințesa călare, În zbor armăsari cu coame zbârlite, Îmi poartă prin lume zeițele sfinte. Citește mai mult Se scurg în petale prin ploaia fierbinteCulori ce imi par că fecioarele sfinte. Când rime-mi zâmbesc rătăcind călătoare,Zglobii râd sirenele-n versuri amare. Și-ncarc sentimentul din slova
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
șoapte,Pe mare-un poem se încarcă în noapte,Îmi cad ploi flamande prin genele-mi dese,Obrajii pârjoliți scriu lacrimi terestre.Și-mi plânge poemul de-atâta visare,Pe-un mal rătăcește-o prințesa călare,În zbor armăsari cu coame zbârlite,Îmi poartă prin lume zeițele sfinte.... XXI. BOTEZ DE CUVINTE, de Doru Ciutacu , publicat în Ediția nr. 794 din 04 martie 2013. Valsul tăcerii-mi dansează-n cuvinte, Pe ritmul sonetei ce-mi mângâie cantul, Din somn rătăcește-albatrosul cuminte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
Stihuri > Momente > BĂTRÂNA CASĂ Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 301 din 28 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Bătrâna casă zace într-o rână În jur nu-i nimeni să-i întindă-o mână. Doar buruieri aburcă înspre coamă, Fântâna clipocește a dojană. E ceas de-amiezi ,de oameni nu-i suflare, Doar păsări cântă-n pomi de disperare, Cât vezi cu ochii ruină-i așezarea Și lacrimei săpând îi simt cărarea. Stinsele-mi sperante iar prind să reînvieze
BĂTRÂNA CASĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356454_a_357783]
-
topește în mine ca o apă-nghețată și grea. Tu nu simți? Păsările mele au plecat, fără să-mi lase cântece, iar cerul se prăvălește peste munții mei în care toate dorurile încep să moară. I-auzi cum se tânguie? Coamele lor albastre sunt pline de cețurile ca niște ape amare și nu știu de ce Dumnezeu i-a lăsat gârboviți în ziua în care afară ploua cu soare. Iubito, te-ai privit azi în suflet? Spune-mi și mie, fiindcă eu
CÂNTEC TRIST de LEONID IACOB în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356480_a_357809]
-
-o dare Acel ce-a devenit mai mare Peste cei mici ca-ntr-o poveste Și poezia mă destramă De mâlul meu cotidian Și iar mă țese într-o tramă De pe un alt meridian Și-o să ne-aducă resemnați Pe coama unui val Bosforul Șalupe cu-ncetinitorul Ca altădată pe pirați La mine-n suflet bate vântul Că ziduri mari se prăbușesc Și pentru care-am să plătesc Silabele zidind cuvântul Referință Bibliografică: La mine-n suflet / Ion Untaru : Confluențe Literare
LA MINE-N SUFLET de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356489_a_357818]
-
lucru, de parcă te atrage mai mult muritul puțin câte puțin decât trăitul lângă soția ta. Edmund o privi neînțelegând nimic. Privirea lui nu respira niciun înțeles. Se pierdea dincolo de femeia din fața lui. Lăsă bărbia în marginea umerilor gândit, spre alte coame smulse parcă cu forța din coastele timpului. De fiecare dată discuțiile lor se prăbușeau la stânga oricărui curs prestabilit și deviau atât de nefiresc încât se sfârșeau de fiecare dată prost. Referință Bibliografică: Fluturi sub cearcăne II / Daniel Dăian : Confluențe Literare
FLUTURI SUB CEARCĂNE II de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355837_a_357166]
-
lume, numai iubirea este capabilă să o realizeze. Pădurea, cerbii, apele, trupul, ochii, o pasăre necunoscută, iată, câteva elemente-simbol, care păstrează atmosfera de mister, creează o mitologie poetică,: ,,Cândva o pădure erai/ unduindu-ți pe coarne de cerbi/ și pe coame de cai/ apele trupului verde;acum/ ochii tăi scriu pe zare cu fum.// Rătăcirăm pe-un drum răsucit?/ O mai fi vreun leac, vreo minune?/ Cândva izvorai dinspre răsărit,/ acum dinspre soare-apune...// Din mine o pasăre necunoscută/ se smulge, pe
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
dialog cu tine. Un fel de vorbire fără de glas. Gând pornit, gând oprit. Poți opri gândul? Da și nu. Mai bine, lasă-l slobod precum caii în Bărăganul privirii. Să alerge cât vor. Cu spume la bot. Cu sudoarea în coamă. Fără șei și fără zăbale. Slobozi, slobozi precum păsările-n înalt. Precum căprioara pe stâncă. Precum peștii-n ocean. O turmă de cuvinte, strunite sau nu, pe câmpia paginii albe. E o vorbă cu tine despre tine. Altfel, nu te-
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
umplut cu vise perna. Lampadare licurici - Nimeni nu trece pe-aici ! Brotăcei, luceferi, scoică, Fluturi înhămați la troică. Pun în jgheab puțină apă Vitelor ce se adapă; Se ivesc pe cer luceferi ! Toți eram atuncea teferi ! Picură din ciutură, Seara coama-și scutură, Gardul șade în proptele, Zboară gândurile mele. Fâlfâiri de lilieci, Toate o pornesc spre veci ; Umbra a sărit pârleazul, Cântă în surdnă iazul. Moara macină la vise, Clipele nu sunt ucise. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Săptămâna / George Nicolae
SĂPTĂMÂNA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355403_a_356732]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > CAII OSTENIȚI Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 827 din 06 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Cad tropote caii osteniți în frâie își caută fuga nu dorm o sete albă suplețe coama împletită în galop se avântă un alergat turbat mâini calice minți seci lovesc mândrie în bice strâng frâie durere impusă de om suflete pârjolite caii feblețea mea ochi umezi vă admiră un om. Referință Bibliografică: Caii osteniți / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe
CAII OSTENIŢI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346069_a_347398]
-
Acasă > Literatura > Cărți > O NOUĂ APARIȚIE LITERARĂ, ÎN COLECȚIA LIRIK A EDITURII ARMONII CULTURALE: ”COAMA CÂNTĂTOARE A ZORILOR” (POEME) DE EMANOIL TOMA (PLOIEȘTI) Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 827 din 06 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului În colecția LIRIK a editurii ARMONII CULTURALE a apărut, de curând, ”COAMA CÂNTĂTOARE A ZORILOR” (POEME) a
”COAMA CÂNTĂTOARE A ZORILOR” (POEME) DE EMANOIL TOMA (PLOIEŞTI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346063_a_347392]
-
LIRIK A EDITURII ARMONII CULTURALE: ”COAMA CÂNTĂTOARE A ZORILOR” (POEME) DE EMANOIL TOMA (PLOIEȘTI) Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 827 din 06 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului În colecția LIRIK a editurii ARMONII CULTURALE a apărut, de curând, ”COAMA CÂNTĂTOARE A ZORILOR” (POEME) a prozatorului, poetului și publicistului câmpinean-ploieștean EMANOIL TOMA. Cu un evident substrat romantic (iubirea, melosul, ambientul, florile, neliniștea zorilor albaștri, fluturii), poezia lui Emanoil Toma se dovedește a fi de factură (neo)modernă prin ritm și
”COAMA CÂNTĂTOARE A ZORILOR” (POEME) DE EMANOIL TOMA (PLOIEŞTI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346063_a_347392]
-
București), Trandafir Sânpetru (Ialomița), Ionel Marin (Focșani), Ioana Voicilă Dobre (București), Florentina Danu (Brașov), Mihai Leonte (Moldova Nouă) și multe alte noi apariții editoriale! Editură Armonii Culturale Referință Bibliografica: O NOUĂ APARIȚIE LITERARĂ, ÎN COLECȚIA LIRIK A EDITURII ARMONII CULTURALE: ”COAMA CÂNTĂTOARE A ZORILOR” (poeme) de EMANOIL TOMA (Ploiești) / Gheorghe Stroia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 827, Anul III, 06 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Stroia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
”COAMA CÂNTĂTOARE A ZORILOR” (POEME) DE EMANOIL TOMA (PLOIEŞTI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346063_a_347392]
-
Stihuri > Prietenie > LUMINI ÎNTRE TRUPURI Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 901 din 19 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Mângâieri topite în fântâni curgătoare palme însetate spre umeri întinse aprig se varsă sânge pulsează pielea e martor părul în coamă mură e gura cu peceți se încrustează buze fierbinți noi amețiți absorbiți unul într-altul un cer rotitor margini strânse căuș mătase de dor luminii între trupuri capul pe piept șoapta somnului valuri ne poartă la malul cuminte spre sânul
LUMINI ÎNTRE TRUPURI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346099_a_347428]
-
o sfântă ctitorie de Cer și Cuvânt. Mama este un simbol de credință, imn liturgic, o revărsare a Cerului, un izvor nesecat al pământului, un răsărit de soare, un munte de Dor, un codru unde concertul păsărelelor se resfiră peste coama de argint a azurului. Fecioara este Femeia devenită Mamă! Tuturor fecioarelor, femeilor, mamelor și celor din jurul lor întru mulți ani binecuvântați în bine, adevăr și frumos! ----------------------------------------------- Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi-Neamț 1 Martie 2017 Referință Bibliografică: NISTOROIU G Constantin - FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
urmează până aproape de casă. Îndemnat de tată, care-l asigură că poveștile nu sunt adevărate, să meargă după pălărie, o găsește în locul unde o lăsase. La fel, în Peștele de sticlă (Darul muntelui), Sănducu primește un cal din sticlă cu coamă și coadă din mătase, iar sub influența poveștilor bunicului, noaptea se visează pescuind peștele de sticlă, alături de care, împreună cu alte câteva animale din sticlă, trăiește adevărate aventuri. Faptul că ziua hainele îi sunt pline de noroi, în plină secetă, plasează
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
ani, în Aprilie 1962, acolo la Aiud. (Demostene Andronescu-Reeducarea de la Aiud. Peisaj Lăuntric. Memorii și versuri din închisoare. Ed. Christiana, București, 2009, p. 52-54) Iarna în hlamida de sărbătoare scânteia pe brazii înalți și verzi, pe crengile copacilor desfrunziți, pe coamele țuguiate ale caselor ca niște cușme de daci liberi, lăsându-se peste tot: peste livezi, peste curțile oamenilor, peste clădiri, peste toate penitenciarele, peste toate închisorile, peste cei deportați, peste celebrul, flămândul și cumplitul Canal, cum striga pentru trezvie, pentru
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
frumos. Taie-n ritmuri timpul, scuturând copite, Și se duce... duce-n lumile de veac... În căușul palmei nu mai văd ispite. Tot ce mi se-arată spune ca să tac. Mai gândesc adesea ca, pierzând povara, Roibul meu ce are coama dusă-n vânt, Să îl leg în ceruri de o stea anume Dragă vieții mele, pusă-ntr-un cuvânt. GÂND TREMURAT Un șuier de vânt răzbate prin poduri, Un gând tremurat apare-ntre uși. Pe fire de viață preapline de
LA CEAS DE VECERNII (POEME) de DOMNICA VĂRZARU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370804_a_372133]
-
Tu n-ai știut să vezi adâncuri de fiorduri, Nu ai putut s-asculți sublimele acorduri. Creșteau multicolore sub ramuri de ceață, Trecutele ore purtau atâta viață. Aș fi aprins iubirea în trupuri curate, Până când zorile râdeau îmbujorate, Trase din coama nopții albe de plăcere Când somnului dorința tributul i-l cere. Aș fi cernut lumina gingaș înainte Diminețile somnul ușor să-ți alinte, Viața iubite, să-ți fie așa de plină Până când întomnarea crăițe-și anină. La ceas în care
ÎN TOAMNĂ AMARĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370899_a_372228]
-
RĂSUNETE 10 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1990 din 12 iunie 2016 Toate Articolele Autorului mi-ai spus că zăcăminte nu-s din dor de dus din ziceri de poeme de-aceea azi când poame plâng la coama de cireși sub nori eu n-am să plâng adeseori ci am să mă ascund sub drumul dus e ceasul buzelor prea coapte de gustul macilor ades eu am să-ți scriu iubite de prin câmpuri acolo unde doar sonetele
SONETE CU RĂSUNETE 10 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370908_a_372237]
-
Acasa > Poezie > Imagini > LUNA MÂNDRĂ ȘI BIZARĂ Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1824 din 29 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Sălbatică și totuși. Luna plină, o coamă de lotuși, se sperie, țipă, peste întindere se mișcă-n visul de aprindere căldura vrea să o lepede pe ochiul meu trist, dar repede. Și luna, sălbatică și clară, opalină, roșiatică, bizară, vorbește în scintilații fine cu mine... de cărbuni
LUNA MÂNDRĂ ȘI BIZARĂ de PETRU JIPA în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370953_a_372282]
-
și caldă. - Vreau să avem șapte copii, Costache! Patru băieți și trei fete, eu așa vreau. Tu cum vrei? - Cum vrei tu, Măriucă, așa va fi. O așeză pe o brazdă de iarbă abia cosită. Soarele se lăsa ușor pe coama pădurii. Greierii prin iarba necosită trăgeau de zor la scripcă. Buzele lui se înfruptă din dulceața de virgină a Măriucăi. Sânii ieșiseră afară la aerul plin de miresme de iarbă și de flori de câmp de sub cămașa de in topit
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
mă joc și m-ai certat, simțeam că ard într-un prăpăd de foc; ochii tăi căprui, deși m-au ocultat, în lumea mea îți păstrez noroc. Am vrut să mă joc și m-ai certat, m-ai tras de coamă, mi-ai dat un pumn: te-am necăjit și totuși m-ai iertat, atâta rai, tu porți în sân! Am vrut să mă joc și m-ai certat, peste timpuri, vraja sorții ne aprobă; și într-un târziu, cu luna
VERSURI PESTRIȚE de GEORGE PENA în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369853_a_371182]
-
el, încerc din nou, ești cal bătrân, pardon matur, știi cum merg treburile în literatură, cum vă mâncați pe Dâmbovița, așa-i peste tot și nu te mai pune cu iepele, ști că nu poți... Am răbdare, îl mângâi pe coamă și povestesc: „Stăteam cu Ioranna la o terasă pe frumosul pietonal din Fussen, știi care, ai fost pe el, și vis-a-vis era o librărie care ne atrăgea privirile. Când am terminat, ne ridicăm și intrăm în librărie. Frumoasă, ordonată, bogată
UN NOBEL PENTRU CALUL MEU ! de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369938_a_371267]