6,629 matches
-
concertului a cuprins: W.A. Mozart - Divertimento în Re major KV. 136 , A. Vivaldi - Concert în Si bemol major op. 4 , “La Stravaganza” pentru vioară și orchestră , G.Ph. Telemann - Concert în Si bemol major pentru vioară și orchestră de coarde și J. Haydn - Simfonia nr. 49 în fa minor Hob. 1:49 “La Passione” , concert foarte apreciat de public. Deasemeni foarte apreciat de melomanii câmpinení a fost și concertul violonistei Alexandra Bobeico, care a cântat, acompaniată de pianista Clementina Ristea
C?mpina, stagiunea muzical? 2012-2013 by Cornelia BRONZETTI () [Corola-journal/Journalistic/84005_a_85330]
-
unei distincții recompensând cea mai bună interpretare a unei piese lansate de Dan Spătaru (încă o dată, “Ștrengarul” NU este piesă românească, nu trebuie admisă ca atare!). A doua observație se referă la strădania multora din concurenți de a-și forța corzile vocale la maximum: nu trebuie să țipi, să urli, să răcnești din toți rărunchii pentru a dovedi că ești bun, muzica înseamnă și sensibilitate, nuanțare, gingășie și chiar șoaptă uneori (vă aduceți aminte cum au triumfat elvețienii de la Aliose la
Un triumf by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84014_a_85339]
-
se consemnează 200 de ani de la naștere și 130 de la dispariție - frumos moment pentru desfășurarea Tetralogiei sub bagheta lui Marek Janowski și Rundfunk -Sinfonieorchester Berlin și a bicentenarului nașterii lui Verdi ). Delicată, sensibilă, cu un sunet nobil izvorît și de pe corzile instrumentului Vuillaume, Vilde Frang a lăsat o impresie adâncă pe un text care, deși prezintă elemente de mare dificultate, acestea nu sunt întotdeauna remarcate la adevărata lor dimensiune, nefăcând parte din corpusul deja „clasic” (de tip Wieniawski sau Paganini). Lucrarea
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
relevat tocmai acest aspect în ideea realizării unui contrast care să convină actualelor tendințe interpretative dar să și păstreze echilibrul caracteristic epocii, acea distincție și reținere specific engleze atunci când vine vorba de exteriorizarea trăirilor. Introducere și Allegro pentru orchestră de coarde op.47 - cu care a început seara - a avut drept țel final să etaleze virtuozitatea interpretului fie că este vorba de orchestră sau de cvartet de coarde și opusul apare ca un poem simfonic cu câteva teme importante. În fapt
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
engleze atunci când vine vorba de exteriorizarea trăirilor. Introducere și Allegro pentru orchestră de coarde op.47 - cu care a început seara - a avut drept țel final să etaleze virtuozitatea interpretului fie că este vorba de orchestră sau de cvartet de coarde și opusul apare ca un poem simfonic cu câteva teme importante. În fapt este un fel alcătuirea care vizează neobarocul, un concerto grosso răsădit la începutul secolului al XX-lea, care permite instrumentelor o multitudine de intervenții solistice care la
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
din cele mai cunoscute lucrări ale compozitorului. Noaptea, fiind vorba iarăși despre ciclul concertelor midnight , a început cu cele 4 acorduri sumbre ale Uverturii Ruy Blas , intonate cu mult dramatism de către excelentul compartiment al suflătorilor, urmate de intervențiile metalice ale coardelor, într-un consens timbral, care, deja a declanșat imaginația celor care cunosc mai puțin textul lui Victor Hugo. Chiar dacă producția mendelssohn-iană în sau pentru genul dramatic este una de tinerețe și puțin cunoscută, ea evidențiază un deosebit talent în trasarea
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
La fel ca mai toți compozitorii finlandezi, Pekka Jalkanen a scris mult și pentru kantele, instrumentul emblemă a culturii finlandeze. Desigur, către finele secolului 19 și mai ales la începutul secolului 20, acest instrument rural - de 3, 5 sau 7 corzi întinse peste o cutie de rezonanță și acționate prin ciupire - era cât pe ce să dispară. Mișcările de reviriment cultural l-au revigorat însă, astfel încât kantele-ul finlandez s-a dezvoltat astăzi drept harpă extrem de complexă, cromatică, acustică sau electrică. Doar
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
toate având însă în comun modul frigian. Asocierea cântărilor bizantine cu bocetul scandinav se datorează convingerii compozitorului că originile runelor cântate ale Kalevalei (epopeea finică) s-ar afla în tradiția ortodoxă a „credincioșilor de rit vechi”. Concert pentru kantele și coarde datează din 1997 și este o lucrare pentru orchestră camerală mare. Deși lucrarea este ușor secționabilă și analizabilă în trei părți, cu mișcări relativ ușor de distins, practic, ea este monopartită. Concert propriuzis, lucrarea sună și durează, de fapt, cât
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
Scările și motivele de modalism localizează sursa de inspirație a acestei muzici atât în antica Grecie cât și în folclorul românesc. Compozitorul a mărturisit că ecouri ale qanun-ului arab și ale țambalului românesc pot fi auzite în concert, egal transferate corzilor clasice și harpei finlandeze kantele. Microintervalele sunt „comandate” mereu acestui instrument; modul frigian la-si-do-re diez-mi-fa-diez-sol este fundamental, dar variat cromatic, iar toate acestea în maniere dinamice, care ne amintesc chiar de George Enescu. În acest concert, compozitorul impune acordarea harpei
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
teatrale sau de operă, în concerte și înregistrări. Are numeroase CD-uri, iar în afara Finlandei a cântat în SUA și Japonia, ca și în multe centre europene. Am spus deja, kantele este azi o harpă extrem de dezvoltată tehnic (35-39 de corzi), cu posibilități cromatice și mai ales de glisando mult mai ample decât sunt acelea ale harpei europene de concert, în versiunea sa acustică rămânând delicată, angelică. Eva instrumentului așternut pe orizontală) care creiază un spectacol vizual de rafinament... angelic. În
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
interpretative oferite de kantele-ul contemporan. În concertele de la Palatul Culturii din Târgu Mureș și de la Palatul Cantacuzino din București, Eva Alkula a cântat Vecernie pentru kantele solo și lunga și dificila sa partitură din Concert pentru kantele și orchestră de coarde. Lucrarea din urmă s-a cântat în versiunea pe care compozitorul finlandez a efectuat-o pentru kantele și cvartet de coarde, partea corzilor fiind acoperită de „Cvartetul Tiberius”, care este și Cvartetul de Stat al Filarmonicii din Târgu Mureș. Format
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
a cântat Vecernie pentru kantele solo și lunga și dificila sa partitură din Concert pentru kantele și orchestră de coarde. Lucrarea din urmă s-a cântat în versiunea pe care compozitorul finlandez a efectuat-o pentru kantele și cvartet de coarde, partea corzilor fiind acoperită de „Cvartetul Tiberius”, care este și Cvartetul de Stat al Filarmonicii din Târgu Mureș. Format din Molnár Tibor (vioară), Lokodi Károly (vioară), Molnár József (violă), Zágoni Előd (violoncel), „Cvartetul Tiberius” a fost înființat în 1994. A
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
Vecernie pentru kantele solo și lunga și dificila sa partitură din Concert pentru kantele și orchestră de coarde. Lucrarea din urmă s-a cântat în versiunea pe care compozitorul finlandez a efectuat-o pentru kantele și cvartet de coarde, partea corzilor fiind acoperită de „Cvartetul Tiberius”, care este și Cvartetul de Stat al Filarmonicii din Târgu Mureș. Format din Molnár Tibor (vioară), Lokodi Károly (vioară), Molnár József (violă), Zágoni Előd (violoncel), „Cvartetul Tiberius” a fost înființat în 1994. A colaborat cu
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
curs de elaborare, plecând în lumea „Marelui Dincolo”. Privim din această tristă perspectivă a despărțirii definitive drumul parcurs, “viața de creație” a creatorului, descoperind reliefuri care te întâmpină. În ceea ce îl privește pe Theodor Grigoriu, alăturând muzicii pentru cvartet de coarde Pe Argeș în sus cu cea a simfoniei vocal- instrumentale Vocalizele mării, nu uităm anvergura temporal-cosmogonică ce învecinează în gând poemul Vis cosmic și Concertul pentru vioară “Trynity”. Considerăm cu îndreptățire personalitatea artistului drept un model al componisticii românești definite
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
au aflat pianiștii Dana Borșan și Toma Popovici, orchestra de cameră a Radiodifuziunii și dirijorul Mihail Agafița, într-o colaborare muzicală de înaltă ținută artistică. Programul a cuprins lucrări valoroase din repertoriual muzicii românești și universale: Concertul pentru orchestră de coarde de Carmen Petra-Basacopol, Concertul pentru două piane și orchestră în re minor de Francis Poulenc și Simfonia a V-a în si bemol major D 485 de Franz Schubert. Comentariul de față se referă la prestația artistică de excepție a
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
Filarmonicii din Cluj (1975), Cappella Transylvanica din Cluj (1978, 1980), Simfonicul timișorean (1982) și multe altele. Festivalul Muzicii Românești a marcat de asemenea afirmări. În chiar anul fondării festivalului, 1973, lua ființă la Iași un nou ansamblu de cvartet de coarde, ca urmare a unei emulații fără precedent ce avea loc de ceva timp la Conservatorul ieșean: Voces contemporanae. Acest ansamblu se va dovedi însă cel mai longeviv din întreaga istorie a cvartetului de coarde românesc, depășind curând notorietatea locală și
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
un nou ansamblu de cvartet de coarde, ca urmare a unei emulații fără precedent ce avea loc de ceva timp la Conservatorul ieșean: Voces contemporanae. Acest ansamblu se va dovedi însă cel mai longeviv din întreaga istorie a cvartetului de coarde românesc, depășind curând notorietatea locală și ajungând, prin premii, concerte și înregistrări de referință, un nume emblematic în România și în afara ei. Începând cu ediția a doua a Festivalului, Voces va fi nelipsit pe agenda de concerte, interpretând în versiuni
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
pianistice. După el, instrumentul intră în acel ciclu ascensional care încă durează și care ne-a dat atâtea figuri de mari interpreți.” Istoria muzicii consemnează faptul că în anul 1709 a apărut în Italia un nou instrument cu clape și coarde - pianofortele. Se împlinesc, așadar, 300 de ani de când a venit pe lume, la început timid și foarte imperfect, un instrument cu mare viitor. Avea să fie principalul „purtător de cuvânt” al revoluției care se producea în limbajul sonor, în formele
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
Pergolesi și Sammartini, precum și la Stamitz, C.Ph.Em. Bach și la reprezentanții timpurii ai școlii germane de compoziție vocală. Instrumentul cel mai adecvat la cerințele noului stil, în contextul dat, avea să fie pianofortele. Creatorul primului instrument muzical cu coarde și ciocănele, capabil să producă nuanțe cu caracter contrastant - piano e forte - Bartolomeo Cristofori, s-a născut la 4 mai 1655 la Padova. Era, fără îndoială, cel mai bun constructor de clavecine din Padova în anul 1687, când principele Ferdinando
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
e forte”. Maffei descrie aceste instrumente, trei dintre ele fiind de forma obișnuită a unui mare clavecin, iar al patrulea având o construcție diferită și aspectul asemănător ca formă clavicordului și spinetei. La exemplarele respective genialul padovan realizase schimbarea epocală: coardele, în loc să fie ciupite ca la clavecin, sunt lovite de un ciocănel articulat - o mică piesă acoperită cu piele de porc. Acest ciocănel cade la loc, în poziția inițială, după ce a lovit coarda, care vibrează liber și apoi este oprită din
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
La exemplarele respective genialul padovan realizase schimbarea epocală: coardele, în loc să fie ciupite ca la clavecin, sunt lovite de un ciocănel articulat - o mică piesă acoperită cu piele de porc. Acest ciocănel cade la loc, în poziția inițială, după ce a lovit coarda, care vibrează liber și apoi este oprită din vibrație de către o surdină. Ciocănelul se oprește la un anumit moment din cădere, rămâne nemișcat într-un punct, pentru a- și relua apoi cursa și a lovi din nou coarda, producând un
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
a lovit coarda, care vibrează liber și apoi este oprită din vibrație de către o surdină. Ciocănelul se oprește la un anumit moment din cădere, rămâne nemișcat într-un punct, pentru a- și relua apoi cursa și a lovi din nou coarda, producând un alt sunet. Pilot, eșapament, prinzător, surdină, pârghie sau levier, iată câteva elemente de tehnică a construcției aflată în mecanismul primelor pianoforti create de Cristofori. Elemente esențiale care se regăsesc în principiul constructiv al pianelor moderne. În plus, în
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
Un alt eveniment ce a avut loc tot pe scena Ateneului, în prima zi a lunii noiembrie, de această dată un concert simfonic, ne-a dat ocazia să îl vedem pe Christian Badea dirijând cele Trei piese pentru orchestră de coarde de același Constantin Silvestri. Așa cum ne-a obișnuit, Christian Badea a condus lucrarea cu un simț al nuanțelor foarte bine dezvoltat, cu gesturi ample, deloc rigide, lăsând muzica parcă să curgă, mereu cu zâmbetul pe buze, cu o atitudine degajată
La ?nceput de noiembrie by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84213_a_85538]
-
finalul concertului, „Rondo”. Secțiunile piesei sugerează, prin schimbarea de tempo, părțile unui concert, dar acestea nu au o formă clară, bine cristalizată. Scopul esențial al concertului este de a pune în valoare virtuozitatea violonistică prin abundența de duble și triple coarde. Temele sunt simple, abuzând aproape de armonia elementară a funcțiunilor principale și procedeul figurării acordurilor. Derivarea motivică și variația sunt abia intuite, ele vor deveni procedee favorite după studiile la Schola Cantorum. Nici Rondo-ul final nu are o structură clară
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
variat, ca pe un element de culoare modală, ce aduce dramatism (vezi măsurile 8-9 din exemplul anterior). Tema secundară, expusă de vioară de la măsura 74 în relativa majoră, păstrează sexta eolică drept caracteristică modală ce alternează cu sexta majoră. Dublele coarde specifice scriiturii violonistice dau o notă de virtuozitate temei. În locul dezvoltării, Cuclin, consecvent ideilor expuse ulterior în Tratatul de estetică muzicală, plasează o secțiune mediană, cu structură ternară simetrică și cu un material tematic propriu, înrudit, însă, la nivel micro-structural
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]